Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 76/R/2010 Dosar nr-
Ședința publică din data de 2 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Lorența Butnaru Maria
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice B, împotriva sentinței civile nr. 978/Ca/ 4 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act control.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 26 ianuarie 2010 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 2 februarie 2010.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată că;
La data de 20.08.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună: obligarea la restituirea sumei de 3.154 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, cf. chitanței seria - nr.-/27.07.2007, sumă actualizată cu dobânda legală începând cu data formulării cererii de restituire respectiv 12.06.2009 până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamantului a formulat obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov, întrucât obiectul cauzei este de contencios, a fost înaintat spre repartizare aleatorie secției comerciale și de contencios administrativ fiind înregistrată sub nr- la ribunalul Brașov.
În acest dosar instanța de fond pe baza probelor de la dosar a pronunțat sentința civilă nr. 978/CA/4.11.2009, prin care a dispus urătoarele: s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice B și în consecință:
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 3.154 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă, începând cu data de 12. 06. 2009 și până la data plății.
De asemenea, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Conform dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care face referire art. 3 și 9.
Dispozițiile art. 90 par. 1 din Tratatul Instituind Comunitatea Europeană prevăd că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Hotărârea CEJ dată in cauza Weigel vs. fr ( C-387/01 ) în 2004 stabilit că obiectul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare in condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din statele membre.
Rostul reglementării instituite prin dispozițiile art. 90 par. 1 este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Cu toate acestea, in România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse in țară sau in străinătate, dar care sunt deja înmatriculate in România.
Deși pârâtul invocă neaplicarea dispozițiilor Tratatului, instanța de fond a constatat că, în cauză, dispozițiile din dreptul comunitar se aplică cu prioritate față de dreptul național, în lumina principiilor preeminenței și supremației dreptului comunitar, consacrate și de practica CEJ prin hotărârile date in cauzele /Enel și.
Principiile enunțate sunt garantate și de dispozițiile art. 148 din Constituția României, potrivit cărora, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare iar Parlamentul, Președintele României,Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
România și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile tratatelor originare ale Comunității, dinainte de aderare, prin Legea Nr. 157/2005, de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Revenind la reglementarea internă, instanța de fond a constatat că taxa în discuție nu este percepută pentru autoturisme deja înmatriculate în România, stat comunitar începând de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, și reînmatriculate in România, după aducerea acestora în țară.
In aceste condiții, prin instituirea dispozițiilor prevăzute de art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008, se introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu este percepută. Se aduce atingere în acest mod prevederilor art. 90 (1 ) din Tratat, prevederi care au efect direct și in lumina cărora instanța apreciază că art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 fiind contrare, taxa achitată de reclamantă a fost încasată cu încălcarea dispozițiilor art. 90 din Tratat fiind necesară restituirea ei. Achitarea voluntară a taxei de reclamantă este lipsită de relevanță juridică, deoarece înmatricularea autoturismului era condiționată de efectuarea acestei plăți, întrucât, în caz contrar, reclamanta nu ar fi putut folosi un bun pe care-l are in proprietate.
Reclamantul s-a adresat pârâtei pentru a obține restituirea taxei plătite, cerere care i-a fost admisă doar in parte,instanța apreciind că actele atacate sunt nelegale, iar refuzul restituirii taxei este nejustificat având in vedere dispozițiile dreptului comunitar menționate anterior.
Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză.
A fost admisă și cererea privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor plătite de la data achitării taxei pentru a exista o reparație integrală a prejudiciului suferit de reclamant.
În temeiul art.274 pr.civ. s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată avansate în cauză de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta Administrația Finanțelor Publice B criticând pentru nelegalitate și netemeinice și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și nelegală pentru următoarele considerente.
Recurenta a criticat sentința civilă a Tribunalului susținând că: plata taxei s-a efectuat în temeiul unui act normativ în vigoare la momentul plații.
Astfel, instanța de fond nu poate dispune restituirea unei sume care se încasează în continuare în vederea înmatriculării autovehiculelor, în baza unui act normativ în vigoare.
Și prin noul act normativ - Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 - pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, cu modificările ulterioare, achitarea taxei are caracter imperativ și în prezent, fiind una din condițiile impuse de legiuitor la înmatricularea autoturismelor. Regimul juridic al taxei speciale pentru autovehicule era reglementat prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, act normativ cu regim juridic obligatoriu pe care l-a pus în aplicare până la data de 01.07.2008, data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. nr. 50/2008.
In mod greșit a aplicat instanța de fond temeiul legal, considerând că taxa de prima înmatriculare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, nefiind aplicabilă pentru autoturismele înmatriculate deja sau pentru cele noi.
Taxa de primă înmatriculare, prevăzută atât de Codul ui Fiscal cât și de noile reglementari în vigoare, se aplică atât autovehiculelor noi achiziționate din România, cât și celor achiziționate din alte state comunitare, taxa fiind percepută începând cu data de 01.01.2007 conform Codului fiscal, neputând fi aplicată retroactiv, și anume pentru autoturismele înmatriculate deja până la aceasta dată, iar începând cu data de 01.07.2008 taxa pe poluare pentru autovehicule se percepe în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art. 2141din Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, text de lege în vigoare din data de 01.01.2007, aplicabil până la data de 01.07.2008, taxa specială se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România, atât pentru autovehiculele noi, indiferent de proveniența acestora, cât și pentru autovehiculele second hand achiziționate dintr-un alt stat membru sau din afara teritoriului comunitar.
Prin urmare, existența unei taxe de primă înmatriculare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind motive temeinice pentru restituirea sumei reprezentând taxa de înmatriculare.
Pe de altă parte taxa a fost plătită benevol, la recomandarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative - serviciul respectiv de înmatriculări a vehiculelor în baza unor norme imperative în vigoare la data plății și astfel nu poate fi reținută culpa procesuală a organului fiscal și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
In ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunitarii Europene apreciază ca acestea nu sunt incidente în cauza, întrucât taxa de înmatriculare auto se plătește de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
De asemenea, anulându-se această taxă doar pe baza unei hotărâri judecătorești ar însemna să se accepte că actul normativ - în speță Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr. 571/2003) a avut, până la data de 01.07.2008, un caracter permisiv și nu imperativ, iar Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 de asemenea, aspect ce contravine atât Constituției cât și principiilor fundamentale ale dreptului.
Taxa auto este una din condițiile de înmatriculare a unor astfel
de autoturisme, iar obligația incumba fiecărei persoane care dorește înmatricularea acestor autoturisme.
Instanța de judecată are misiunea de a interpreta și aplica legea la situația de fapt stabilită pe baza de probe, în cazuri concrete, fără să fie legată de soluții pronunțate anterior.
Mai mult decât atât, așa cum a menționat, textul de lege în baza căruia se datorează taxa de prima înmatriculare a fost în vigoare până la data de 01.07.2008, data la care au fost abrogate dispozițiile art. 2141-2143 din Codul Fiscal.
A mai arătat că, în speță nu se află în situația unui refuz nejustificat de restituire așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
La soluționarea recursului solicită să aibă în vedere faptul că, începând cu 01.07.2008 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, cu modificările ulterioare, act normativ ce stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, respectiv art. 11 care precizează: "Taxa rezultată ca diferența între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență".
Astfel, începând cu data de 01.07.2008 contribuabililor care au achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în perioada 01.01.2007-30.06.2008 li se va restitui taxa rezultată ca diferență, urmare a aplicării noii reglementari speciale.
Instanța de fond în mod nelegal a dispus restituirea către reclamant a sumei de 3.154 lei "achitata cu titlu de taxa pe poluare" întrucât aceasta a fost încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Pentru motivele mai sus dezvoltate solicită instanței de judecată admiterea recursului ca fiind fondat și modificarea sentinței civile nr.978/CA/04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în sensul respingerii acțiunii introductive de instanța cu privire la restituirea taxei de prima înmatriculare și a dobânzii legate.
In drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare, Cod procedură fiscală, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 cu modificările ulterioare, Cod procedură civilă, Constituția României, Codul d e procedura civilă.
Recurenta a anexat la recurs înscrisuri (7-9 dosar) și anume adresa MEF nr. 1273/ 7.07.2008, extras de pe Normele Metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Față de recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, intimatul reclamant a formulat Concluzii scrise, ( fila 14-15 dosar recurs), solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Brașov, ca legală și temeinică.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 978/CA/4.11.2009 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor formulate în recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, raportat la prevederile legale aplicabile, constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că taxa de primă înmatriculare percepută în temeiul dispozițiilor art. 2141- 2143din Codul fiscal este nelegală, fiind în contradicție cu dispozițiile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene, apreciind că este o taxă nedatorată și dispunând obligarea pârâtei la restituirea sumei plătite cu acest titlu.
Motivele de recurs invocate de recurenta pârâtă nu pot fi primite de instanța de recurs, fiind în mod vădit nefondate.
Tratatul Comunității Europene, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Potrivit tratatului, este interzisă discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară.
Prevederile privind taxa de primă înmatriculare din Codul fiscal creează o discriminare între autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, dacă acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate în România, taxa nu este percepută.
Acest regim fiscal este discriminatoriu, art. 2141-2143din Codul fiscal în baza cărora a fost încasată această taxă, încălcând în mod vădit prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Întrucât de la 1 ianuarie 2007 România face parte din Uniunea Europeană, rezultă că și art. 90(1) din Tratatul Comunității Europene face parte din ordinea de drept a României. Dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, având în vedere principiile peeminenței și supremației dreptului comunitar.
Tratatul Comunității Europene este o normă de aplicare directă, iar România avea obligația să transpună dispozițiile comunitare în dreptul intern. Art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2.
Critica formulată de recurenta - pârâtă privind compensarea taxei de primă înmatriculare cu cea de poluare este nefondată, întrucât pe de o parte, taxa percepută contravine Tratatului Comunității Europene, fiind nelegal percepută și reținută de către statul român, iar pe de altă parte Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008, care reglementează taxa de poluare nu era în vigoare la data la care i s-a perceput reclamantului taxa și actul normativ nu poate retroactiva.
Referitor la critica recurentei în sensul că în mod greșit instanța a acordat dobânda legală, instanța de recurs, reține că în drept și în fapt se impune acordarea dobânzi legale conform, prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 și că aceasta se datorează de pârât de a data formulării cererii de restituire a sumei adică de la 12.06.2009, aceasta reprezentând data notificării pârâtei, conform prevederilor codului civil.
În concluzie, instanța de recurs constată că toate criticile formulate de recurs, sunt neîntemeiate și nelegale, motiv pentru care vor fi înlăturate. Așa fiind, se constată recursul ca nefondat, urmând a fi respins conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, iar în consecință se va menține ca legală și temeinică sentința civilă a Tribunalului Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 978/CA/ 4 noiembrie 2009 Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 2 februarie 2010.
,
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru Maria
- - - - - -
Grefier,
Red. I- 3.02.2010
Dact. T- 8.02.2010/ 2 ex.
Jud fond-A
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Lorența Butnaru Maria