Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 94/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ i Fiscal
Decizia nr. 94/ Dosar nr-
Sedința publică din 02 februarie 2010
PREȘEDINTE: Mirena Radu JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa
- - - JUDECĂTOR 3: Silviu Gabriel
- - - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1062/CA din 24.11.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat -a pentru recurentul reclamant, lipsă fiind intimatul pârât Instituția Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim de Permise de Conducere, Înmatriculări Vehicule.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că recursul formulat reclamantul de este declarat în termen legal și timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 28 lei și 1,50 lei timbru judiciar.
Avocat -a, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte probe de administrat, instanța în baza art. 150 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat -a, solicită admiterea recursului.
CURTEA:
Asupra recursului de față
Constată că prin sentința civilă nr. 1062/CA/24 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul INSTITUȚIA PREFECTULUI - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul s-a adresat pârâtului INSTITUȚIA PREFECTULUI - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor B cu o cerere prin care a solicitat înmatricularea unui autoturism second-hand fără plata taxei de înmatriculare, la care a primit adresa răspuns nr.73229/18.08.2009, depusa la fila 7 dosar.
În ceea ce privește cererea de anulare a actului nr.73229/18.08.2009 emis de parat, instanța a avut in vedere in vedere faptul că această adresa nu este un act administrativ în sensul dispozițiilor art.2 din Legea nr.554/2004, întrucât acesta nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice, ci este un simplu răspuns la cererea paratului, prin care acesta este înștiințat cu privire la actele necesare pentru înmatricularea autoturismului in România, conform MAI nr.1501/2006.
Acest act nu se încadrează în nici una din dispozițiile art.1, 7 și 8 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, iar pe cale de consecință, a fost respins petitul de anulare a actului nr.73229/18.08.2009 emis de pârâtă, ca inadmisibil.
Cu privire la al doilea petit al acțiunii, instanța a trebuit să stabilească dacă refuzul pârâtului de a rezolva cererea reclamantului a fost unul nejustificat.
După cum se arată prin întâmpinare si prin actul nr.73229/18.08.2009 emis de parat, potrivit art. 7 al. 1 lit. i din MAI 1501/2006, înmatricularea unui autovehicul se face pe baza mai multor înscrisuri, printre acestea numărându-se și dovada plății taxei de înmatriculare.
Nefiind autoritatea care are atribuții privind calcularea taxei de poluare, instanța a apreciat că pârâtul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor B din cadrul Instituției Prefectului nu putea să constate dacă taxa de poluare este sau nu conformă TCE, sau dacă prin aceasta se instituie sau nu un regim fiscal discriminatoriu, dispozițiile Ordinului menționat anterior obligându-l să verifice prezentarea documentelor prevăzute de art. 7 al. 1 și, in caz contrar, să refuze înmatricularea autoturismului.
Deși solicită obligarea pârâtului la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare, instanța a constat că reclamantul nu a făcut nici dovada îndeplinirii celorlalte condiții impuse de MAI 1501/2006.
Pe cale de consecință, instanța a constatat că refuzul de soluționare a cererii reclamantului de către pârât nu a fost unul nejustificat și, in aceste condiții, acțiunea reclamantului este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă și 304 indice 1 Cod procedură civilă. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru al UE în 4.08.2009 iar pentru a-l înmatricula în România i se cere plata unei taxe in baza Ordonanței de Urgență a Guvernului 50/2008, taxă care contravine prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatul Comunității Europene. Se reiau motivele din acțiunea introductivă de instanță și apoi se arată că temeiul pentru care instanța urma să oblige pârâta la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare nu a fost acela al refuzului nejustificat ci acela al nelegalității taxei de poluare care condiționează înmatricularea autoturismului.
Recurentul a arătat că instanța de fond în mod greșit a reținut că pârâta nu este autoritate cu atribuții în calcularea taxei, învederând totodată că nu a solicitat pârâtei să-i calculeze taxa sau să-i ofere vreo reducere, ci a solicitat în mod expres înmatricularea fără plata taxei de poluare întrucât această taxă este nelegală în raport de prevederile art. 90 alin.1 din Întrucât pârâta, prin răspunsul trimis, apreciind că i-a respins cererea, instanța de judecată urmează să constate caracterul nelegal al taxei de poluare și în consecință să oblige pârâta la înmatricularea autoturismului fără plata acestei taxe, respectiv din documentele solicitate prin adresă și prevăzute la art. 7 alin.1 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor 1501/2006, sentința pronunțată să ia locul taxei prevăzute la pct.10 din adresă.
Recurentul a precizat că nu are importanță dacă a făcut sau nu dovada îndeplinirii celorlalte condiții impuse de Ordinul Ministerului Administrației și Internelor 1501/2006, întrucât pârâta nu i-a spus că îi lipsește vreun act sau că ar fi neconform, ci a indicat lista actelor necesare la înmatriculare, listă care cuprinde obligatoriu și dovada plății taxei de poluare. Astfel, instanța în mod greșit a reținut că nu a îndeplinit celelalte condiții.
Intimatul pârât Instituția Prefectului jud. B - Serviciul Public comunitar Regim de Permise de conducere Înmatriculări Vehicule nu a depus la dosar întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este fondat.
Prin cererea de chemare în judecată din 1.09.2009, reclamantul a solicitat anularea actului administrativ nr. -/18.08.2009 emis de intimată și obligarea pârâtei la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismului marca BMW cu datele de identificare menționate în cartea tehnică a autoturismului. Reclamantul si-a motivat acțiunea arătând că a achiziționat acest autoturism în 5.08.2009, dintr-un alt stat al Uniunii Europene, însă că pentru a-l înmatricula în România i se impune achitarea taxei de poluare prevăzută în OUG nr. 50/2008. Consideră că, întrucât această taxă trebuie plătită la prima înmatriculare în România a unui autoturism, s-ar păstra conceptul de "taxă de primă înmatriculare" instituit inițial prin prevederile art. 2141-2143Cod fiscal, care au fost declarate de instanțele românești ca fiind neconforme cu dispozițiile art.90 din Tratatul UE. Deci nici taxa de poluare nu ar fi conformă cu Tratatul UE, respectiv cu art. 25, art. 28 si art. 90, aceasta pentru că taxa de poluare s-ar percepe numai pentru autoturismele înmatriculate în Uniunea Europeană si reînmatriculate pentru prima dată în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate in România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută. Pârâta refuză să-i înmatriculeze autovehicolul fără plata acestei taxe de poluare, deși are toate celelalte documente necesare.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, pe motiv că pentru a proceda la înmatricularea unui autoturism, Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor, pretinde îndeplinirea condițiilor prevăzute in art. 11 din OUG 195/2002, respectiv art. 7 din Ordinul Ministrului Administrației si Internelor nr. 1501/2006, printre care figurează si cerința existenței dovezii pentru plata taxei de înmatriculare stabilită potrivit legii.
Din înscrisurile depuse în probațiune rezultă că autoturismul a fost înmatriculat pentru prima dată în Germania. A fost cumpărat de reclamant în data de 5.08.2009. Aceasta s-a prezentat la autoritățile române în vederea înmatriculării autoturismului pentru prima dată în România. Reclamantei i s-a solicitat dovada achitării taxei de poluare reglementată de OUG 50/2008, comunicându-i-se și adresa nr. -/18.08.2009 care cuprinde un extras din Ordinul MAI 1501/2006 cu privire la toate actele necesare înmatriculării. Adresa menționată nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin <LLNK 12003 211 50BP01 0 81>Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art 3).Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare(art 3 alin 2 și art 9 alin.1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art 4 lit a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1), rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art 5 alin 1).
Se constată că se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG 50/2008.
Rezultă că pentru autovehiculul second-hand în cauză reclamantul ar datora taxa de poluare, indiferent când are loc - după data de 1 iulie 2008 - prima înmatriculare în România.
Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor nationale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008. Reclamanta a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanta constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național conform dispozițiilor art. 148 din Constituția României și Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Statul român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in țară sau în alt stat membru UE, dacă este inmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
OUG nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturismesecond-handdeja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelorsecond-handdeja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (, hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Co- Srl delle finanze dello Stato).
unei taxe reclamantului în acest context este nelegală, fiind în contradicție cu prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situație discriminatorie între persoanele care își achiziționează autoturisme rulate aduse din import și persoanele care își achiziționează autoturisme rulate din România, în sensul că aceștia din urmă sunt scutiți de plata acestei taxe, beneficiind astfel de o situație avantajoasă.
Această taxă, stabilită de art. 2141din Codul fiscal era percepută doar în cazul înmatriculării în România, după 1.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene decât România, nu și pentru un autovehicul care a fost deja înmatriculat în România, indiferent de nivelul de poluare.
Aceiași dispoziție s-a menținut și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 50/2008. Conform art. 4 "Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;" Nu s-a pus în discuție înmatricularea unui autoturism nou ci a unuia ce fusese deja înmatriculat într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Curtea constată că, în aceste împrejurării, nu se aplică în mod uniform principiul "poluatorul plătește" și nici nu se respectă prevederile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Comunităților europene în cauzele reunite C-290/05 și C 333/2005, . Nâdasdi -es - Regionalis, respectiv Hona Nemeth -es - Regionalis. Curtea Europeană de Justiție a arătat că, în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană, art. 90 suplimentează dispozițiile referitoare la abolirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 și C-41/05, Air Industries ).
În ceea ce privește impozitarea autoturismelor second-hand importate, Curtea a apreciat de asemenea că art. 90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței între produsele care se află deja pe piața națională și produsele importate (cauza C-387/01,).
Conform unei jurisprudențe bine stabilite, art. 90 par. 1 este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar dacă numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate (a se vedea cauza ). Totuși, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența unei asemenea discriminări, impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect, datorită efectelor pe care le produce.
In scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate, este necesar să fie comparate efectele taxei de înmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul de referință ( în speță se referă la taxa introdusă de Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei de înmatriculare care afectează vehiculele similare înmatriculate deja în acel stat și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.
O comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în țară înainte de intrarea în vigoare a Legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente.
Cât privește criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea a observat că, în stadiul său actual, dreptul comunitar nu restrânge libertatea fiecărui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferențieri între anumite produse, chiar dacă este vorba de produse similare în sensul art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană pe baza unor criterii obiective, cum ar fi proveniența materiilor prime folosite sau procesul de producție aplicat. Totuși, o asemenea diferențiere este compatibilă cu dreptul comunitar numai dacă urmărește obiective care sunt ele însele compatibile cu cerințele Tratatului și ale legislației comunitare secundare și dacă regulile în cauză sunt de natură să evite orice formă de discriminare, directă sau indirectă, îndreptată împotriva importurilor din alte state membre sau orice altă formă de protecție a produselor naționale concurente (cauza Outokumpu).
În contextul sistemului taxelor de înmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea fundamentată pe motive de protecție a mediului reprezintă criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite într-un asemenea sistem. Pe de altă parte, nici nu există vreo cerință ca valoarea taxei să fie legată de prețul autoturismului.
Totuși, o taxă de înmatriculare nu trebuie să împovăreze produsele provenind din alte state membre mai mult decât produsele naționale similare.
Constatându-se că taxa de poluare este contrară prevederilor dreptului comunitar în cazul dedus judecății nu se impune achitarea acestei taxe urmând ca înmatricularea autovehicolului să se facă în baza tuturor celorlalte acte prevăzute de Ordinul MAI 1501/2006. Judecătorul fondului este obligat să aplice prioritar normele de drept comunitar.
Instanței nu i s-a solicitat să verifice îndeplinirea celorlalte condiții de înmatriculare ci doar să dispună înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismului.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct.8 și 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să admită recursul declarat și să modifice în tot sentința civilă atacată cu consecința admiterii în parte a acțiunii reclamantului. Se va respinge petitul privind anularea actului nr. -/18.08.2009 emis de intimată față de caracterul acestuia ( nu s-a emis un act administrativ i s-a comunicat o listă cu documentele necesare la înmatriculare).
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1062/C/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului jud. B - Serviciul Public comunitar Regim de Permise de conducere, Înmatriculări Vehicule și în consecință:
Obligă pârâta Instituția Prefectului jud. B - Serviciul Public comunitar Regim de Permise de conducere, Înmatriculări Vehicule să înmatriculeze autoturismul aparținând reclamantului marca BMW tip, nr. de identificare 5UXFE43578L-, fără plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008.
Respinge cererea reclamantului privind anularea adresei nr. 73229/18.08.2009 emisă de pârâtă.
Fără cheltuieli de judecată
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 2.02.2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red./2.02.2010
Dact./10.02.2010/4 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Mirena RaduJudecători:Mirena Radu, Marcela Comșa, Silviu Gabriel
