Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Sentința 434/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 434/2009
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea formulată de către reclamanta DIN, în contradictoriu cu pârâta COMISIA SPECIALĂ DE A IMOBILE CE AU cultelor, având ca obiect anulare Decizie nr. 2067 din 20.05.2009 emisă de pârâtă.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 septembrie 2009, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin contestația înregistrată la data de 24 iunie 2009, reclamanta DIN a chemat în judecată pe pârâta COMISIA SPECIALĂ DE A IMOBILE CE AU CULTELOR, solicitând anularea Decizie nr. 2067 din 20.05.2009 emisă de pârâtă și să dispună restituirea în natură a imobilului situat în C, str. - nr.14, înscris inițial în cartea funciară nr.304 C, cu nr.top.603, casă cu etaj din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă constând: la parter: 16 camere, 4 bucătării și dependințe; la etaj: din 1 sală mare, 19 camere, dependințe și curte, transcris apoi în favoarea Statului Român în baza. nr.106/48 și a. nr.266/1948, în cartea funciară nr.7626 C, în condițiile prevăzute de art.4 din Legea nr.501/2002.
În motivarea contestației reclamanta arată că, imobilul obiect al prezentului litigiu constituit proprietatea defunctului, potrivit inscripției din cartea funciară nr.304, nr.ser.B1. a decedat la 06.06.1950 la Budapesta. Eparhia din este beneficiara unui legat cu titlu particular potrivit testamentului olograf întocmit de defunct la 20 octombrie 1947.
Prin dispoziția Comisiei speciale s-a considerat că, Eparhia din nu a făcut dovada dreptului de proprietate, imobilul fiind preluat de la, proprietarul tabular a imobilului potrivit inscripției de sub nr.ser. din cartea funciară 304
Trebuia însă observat că, reclamantul a depus cererea de retrocedare, nu în nume propriu ci în calitate de moștenitor, ca legatar cu titlu de particular al defunctului în baza unui testament. Transmiterea dreptului de proprietate pentru "cauză de moarte", "mortis cauza" este urmarea patrimonială a decesului unei persoane, patrimoniul defunctului urmând fi preluat de alte persoane pe calea moștenirii legale sau testamentare.
Din punct de vedere al transmisiunii testamentare a moștenirii este irelevant că, legatarul este o persoană fizică sau juridică.
În consecință, dacă legile reparatorii recunosc dreptul moștenitorului de reparație, atunci singura dovadă care trebuie făcută este aceea a vocației succesorale și a calității de moștenitor.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al Comisiei ar însemna că, nici un moștenitor nu ar avea dreptul la reparare, dacă imobilul nu a fost preluat din patrimoniul lui, or legea a recunoscut acest drept în favoarea moștenitorilor.
Mai clar, în baza principiului analogiei, dacă unui moștenitor persoană fizică nu i se contestă, i se recunoaște dreptul de a cere retrocedarea bunului preluat de stat de la antecesorul său, nu există nici o rațiune logică, nici un argument legal pentru care același drept să fie negat atunci când moștenitorul este o persoană juridică, cum este reclamanta din prezenta cauză.
Orice altă interpretare duce la încălcarea principiului egalității în fața legii și în fața justiției prevăzută de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În consecință, sub acest aspect dispoziția este în mod vădit nelegală, iar contestația fondată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 august 2009, pârâta Comisia Specială de B, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare pârâta arată că, adrul normativ care reglementează restituirea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România este reprezentat de către nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În aplicarea prevederilor acestui act normativ, prin Hotărârea Guvernului nr.1164/17.10.2002, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1094/15.09.2005, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.
Acesta a fost cadrul normativ în vigoare la data emiterii Deciziei nr. 2067/ 20.05.2009.
Acest cadru normativ creează posibilitatea retrocedării bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, astfel cum sunt acestea circumstanțiate în art. 1 alin. (1) din nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completării ulterioare, respectiv imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate În mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice În perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât de cult, aflate în proprietatea statului sau a unei persoane juridice de drept public -.
2. În temeiul actelor normative amintite, Eparhia din a formulat cererea de retrocedare înregistrată pe rolul Comisiei specia le de retrocedare cu nr. 4483/27.02.2003, prin care a solicitat retrocedarea imobilul situat în municipiul C-N, str. - nr. 14, județul C, înscris în cartea funciară nr. 304 localității C, nr. top. 603, ulterior transcris În cartea funciară nr. 7626, nr. top. 603.
Analizând înscrisurile depuse de către solicitantă, s-a reținut de către Comisia specială de retrocedare faptul că cererea de retrocedare nu se încadrează în Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, în consecință, s-a dispus, prin decizia ce formează obiectul prezentului litigiu, respingerea cererii de retrocedare amintite.
3. La adoptarea Deciziei nr. 2067/20.05.2009 Comisia specială de retrocedare, în aplicarea prevederilor pct. 13 din Normele metodologice corespunzătoare art. 1 alin. (9) teza finală din nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a avut în vedere, în principal, următoarele: copia legalizată a cărții funciare nr. 304 localității C, nr. top. 603, județul C; copia certificată a cărții funciare nr. 7626 localității C, nr. top. 603, județul C; traducerea legalizată a testamentului d-; extrasul din Registrul seria -, nr. -; adresa emisă de către Primăria municipiului C-N, județul C, privind situația juridică actuală a imobilului solicitat; adresa emisă de către Universitatea - C-N, înregistrată la Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare cu nr. -/C/04.09.2008, privind situația juridică a imobilului solicitat.
4. În susținerea cererii introductive, criticând decizia ce formează obiectul prezentului litigiu, reclamanta arată că era îndreptățită la retrocedarea imobilului solicitat prin cererea nr. 4483/27.02.2003 întrucât era beneficiara unui legat cu titlu particular potrivit testamentului Întocmit de către proprietarul tabular al imobilului, dl..
Față de această afirmație, dorește să învedereze instanțe următoarele:
La momentul preluării de către statul român a imobilului situat în municipiul C-N, str. - nr. 14, județul C, înscris în cartea funciară nr. 304 localității C-N, nr. top. 603, proprietarul tabular al respectivului imobil era dl.. fast recunoscut de însăși reclamantă în cererea de chemare în judecată.
Prin Testamentul încheiat în data de 20.10.1947. dl. a lăsat moștenire Reformate din imobilul situat în -.
Potrivit înscrierilor din cartea funciară, imobilul a trecut în proprietatea statului român la data de 09.04.1949, în temeiul Decretului nr. 106/1949.
Conform extrasului din Registrul seria -, nr. -, dl. a decedat la data de 06.06.1950.
Prin urmare, imobilul ce face obiectul deciziei atacate a ieșit din Patrimoniul testatorului, prin expropriere, înainte de deschiderea succesiunii si, implicit, nu a intrat niciodată în Patrimoniul Reformate din.
Din cele expuse anterior reies cu claritate că: imobilul solicitat la retrocedare se afla în patrimoniul d- la momentul preluării abuzive; imobilul solicitat la retrocedare a făcut obiectul unui legat cu titlu particular în favoarea Reformate din; testatorul a decedat ulterior momentului preluării abuzivei; deschiderea și dezbaterea succesiunii au avut loc la un moment în care imobilul solicitat la retrocedare nu se mai afla în proprietatea testatorului.
Concluzionând, dorește să evidențieze, instanței, faptul că simpla mențiune a reclamantei, Eparhia din, ca legatar cu titlu particular nu valorează proprietatea, cât timp legatul respectiv nu a fost pus în practică.
În acest context, dorește să învedereze instanței, faptul că în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din OUG nr.94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fac obiectul acestui act normativ imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român -.
Astfel, în cazul de față, nu se îndeplinește una dintre condițiile esențiale pentru ca restituirea imobilului să devină posibilă în contextul nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anume aceea ca respectivul imobil să se fi aflat în proprietatea cultului religios, Eparhia din, la momentul preluării abuzive.
În ce privește susținerile reclamantei cu privire la dreptul moștenitorului la reparații potrivit legilor reparatorii, învederează instanței că o asemenea reparație era posibilă numai în condițiile Legii nr.10/2001, republicată, care la art.4 alin.2 stipulează că de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Pentru aceste considerente și având în vedere faptul că Decizia Comisiei speciale de retrocedare a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale incidente, solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată și să se mențină ca temeinică și legală Decizia nr.2067/20.05.2009.
Comisia specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România prin Decizia nr.2067/20 mai 2009 privind soluționarea dosarului întocmit în baza cererii de retrocedare nr.4483 din 27.02.2003 depus de către Eparhia din prin care se solicită retrocedarea imobilului construcție și teren aferent situat în municipiul C-N str. - nr.14 a respins cererea de retrocedare reținând că Eparhia din nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat iar imobilul solicitat nu a fost preluat în mod abuziv de la Eparhia din ci a intrat în patrimoniul Statului Român direct în proprietatea d-nului.
Copia cărții funciare nr.304 și a CF nr.7626 C relevă că proprietar tabular asupra imobilului până la trecerea acestuia în proprietatea Statului Român a fost.
Testamentul întocmit la 20.10.1947 relevă că printr-un legat particular defunctul a dispus transmiterea în proprietatea Reformate din a casei situate în C-N- ( 14).
Certificatul de deces relevă că numitul a decedat în 06.06.1950 la Budapesta.
Susținerile reclamantei vizând împrejurarea că a formulat cererea de retrocedare nu în nume propriu ci în calitate de moștenitor ca legatar cu titlu particular al defunctului în baza unui testament nu poate primi valența pe care reclamanta a dorește.
Transmiterea dreptului de proprietate pentru cauză de moarte este urmarea patrimonială a decesului unui persoane iar patrimoniul defunctului este preluat de alte persoane pe calea moștenirii legale sau testamentare însă bunul care face obiectul legatului particular trebuie să se afle în patrimoniul defunctului la momentul producerii evenimentului care determină transmiterea dreptului de proprietate.
Preluarea imobilului s-a realizat de la proprietarul tabular persoana anterior producerii decesului acestuia înscrierea dreptului de proprietate a Statului Român realizându-se în baza Decretului nr.106/09.04.1949 astfel că acesta a ieșit din patrimoniul testatorului înainte de deschiderea succesiunii.
Imobilele care au apartinut cultelor religioase din Romania si au fost preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu, de statul R, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decat lacasele de cult, aflate in proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau in patrimoniul unei persoane juridice din cele prevazute la art. 2, se retrocedeaza fostilor proprietari, in conditiile statuate de dispozițiile legii speciale statuează prevederile art.1 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania.
Interpretarea dispozițiilor legale enunțate relevă că a fost determinat obiectul actului normativ iar acesta se referă strict la imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate de Statul Român, în mod abuziv cu sau fără titlu.
Textul legal indicat relevă că pentru ca un imobil să poată fi circumscris sferei dispozițiilor legale din cuprinsul acestui act normativ este necesar a fi fost îndeplinite două condiții: imobilul să fi fost preluat abuziv, cu sau fără titlu, iar la momentul preluării imobilul trebuia să aparțină cultelor religioase din România.
Legiuitorul a instituit dispozițiile Legii speciale doar în ceea ce privește imobilele care îndeplinesc condițiile enunțate anterior ori Eparhia din nu era titulara dreptului de proprietate a imobilului la momentul preluării acestuia astfel că nu este îndeplinită una din condițiile stabilite de legiuitor, aceea ca imobilul să fi aparținut la momentul preluării unui cult religios din România.
Legatul cu titlu particular din cuprinsul testamentului nu îndreptățește reclamanta să invoce existența unui drept de proprietate atâta timp cât imobilul a ieșit din patrimoniul testatorului anterior deschiderii succesiunii iar prin aplicarea riguroasă a dispozițiilor legale apreciate ca incidente pârâta Comisia Specială de a Imobile ce au aparținut Cultelor, nu a adus nici o vătămare reclamantei.
Aserțiunea reclamantei referitoare la aplicarea principiului analogiei cu moștenitorii persoane fizice nu poate fi primită întrucât actul normativ se adresează doar unei categorii de persoane care pot formula cererea de retrocedare, în baza legii speciale, fără a îngrădi dreptul persoanei ce se pretinde succesorul unei alte persoane de a solicita restituirea bunurilor din patrimoniul acestuia în baza altor dispoziții legale care sunt apreciate ca fiind incidente.
Textul actului normativ apreciat de reclamantă ca fiind incident în ceea ce o privește a determinat bunurile care pot fi solicitate în această procedură precum și pe titularii drepturilor ce se pretind ori reclamanta nu poate fi cuprinsă în această sferă atâta timp cât nu îndeplinește condițiile instituite de art.1 din OUG nr.94/2000.
Acțiunea reclamantei apare în consecință ca fiind nefondată și potrivit dispozițiilor art.18 din Legea nr.554/2004 coroborat cu prevederile art.3 alin.7 din OUG nr.94/2000 urmează a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O ARASTE:
Respinge contestația formulată de reclamantaDINcu sediul în C-N, str. - nr.51-53, jud. C împotriva deciziei nr. 2067/20.05.2009 emisă de Comisia Specială de retrocedare a unor imobile ce au aparținut cultelor religioase.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05 octombrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.C/
4 ex/28.10.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan
