Autoritati publice locale - anulare acte. Sentința 112/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
SENTINȚA nr. 112
Ședința publică din 2 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta- -, cu sediul în comuna - județul P, în contradictoriu cu pârâtulPrimarul comunei, județul
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2.00 lei potrivit chitanței nr. 89999 și anularea timbrelor judiciare de 0,30 lei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta - - reprezentată de avocat din cadrul Baroului P și pârâtul Primarul comunei reprezentat de avocat din cadrul baroului P, în substituirea avocatei din cadrul aceluiași barou.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat pentru pârât depune la dosar balanțele de verificare aferente anilor 2005 și 2006, înscrisuri pe care le comunică și reclamantei prin apărător.
Părțile având cuvântul prin apărători, menționează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost completată, în sensul anulării Dispoziției nr. 52/14.02.2008 și constatarea nulității Deciziei de impunere nr. 13486/5.12.2007 și a Raportului de Inspecție fiscală.
In subsidiar, solicită admiterea plângerii anularea Dispoziției nr. 52/14.02.2008 a deciziei de impunere nr. 13486/5.12.2007 și a Raportului de inspecție fiscală nr. 13297/30.11.2007. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârât, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta - SRL a formulat plângere împotriva dispoziției 92/14.02.2008 privind soluționarea contestației nr. 435/9.01.2008 emisă de Primarul comunei considerând că este nelegală.
Reclamanta susține că prin contestația formulată a arătat că organul contestator nu a respectat disp. art. 109 Cod proced. fiscală, în sensul că raportul de inspecție fiscală nu a fost întocmit potrivit Ordinului 1187/2007 al Ministerului Economiei și Finanțelor, în sensul că au efectuat verificare fără a justifica vreo competență în acest sens, nu a fost înștiințată asupra efectuării verificării, nu au fost înscrise în registrul unic de control date despre efectuarea verificării, nefiind cuprinsă în raport perioada când a fost efectuată verificarea, lipsind motivele de fapt și de drept care au condus la modificarea bazei de impunere.
Reclamanta a mai precizat că prin dispoziția de soluționare a contestației au fost ignorate total susținerile sale sub aspect procedural, făcându-se referiri doar la fondul cauzei.
O altă susținere a reclamantei se referă la faptul că nu s-a răspuns la criticile formulate nici cu privire la conținutul deciziei de impunere, respectiv la faptul că decizia nu a fost întocmită conform prevederilor Ordinului 972/2006 emis de Ministerul Finanțelor Publice, neconținând structura minimală prevăzută în acest ordin, lipsindu-i esența.
Pe fondul cauzei s-a arătat că s-au calculat în sarcina sa obligații fiscale fără să se menționeze de când și până când sunt calculate, care este baza legală a acestor calcule și ce reprezintă ele, că organele de inspecție fiscală și-au depășit competențele legale prin efectuarea de constatări tehnico științifice.
S-a mai precizat că în mod greșit nu a fost luat în considerare procesul verbal de recepție din 2002, în felul acesta aplicându-se în mod nelegal o cotă de impozitare mai mare asupra valorii clădirii, apreciind că nu a fost efectuată reevaluarea.
La termenul din 20.03.2008 a fost depusă " Completare" la cererea de chemare în judecată, solicitându-se anularea în totalitate a dispozițiilor 52/14.02.2008 și anularea deciziei de impunere nr. 13486/5.12.2007, privind creanțele datorate bugetului local și a raportului de inspecție fiscală nr. 13297/30.11.2007.
Se precizează că solicită să se constate nulitatea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind conținutul actelor administrative fiscale prev. de art. 42 Cod proced. fiscală.
Pe fondul cauzei reclamanta a arătat că la sfârșitul anului 2005 s-a întocmit raport de evaluare al supuse impozitării, în baza căruia a făcut declarațiile de impozitare și a plătit impozitul pentru anul 2006 la valoarea recalculată, așa cum rezultă din declarația de impunere recalculată, iar reprezentanții pârâtei au verificat actul de reevaluare și nu au solicitat alte documente, astfel încât au considerat procedura de verificare încheiată.
În susținerea acțiunii au fost depuse acte.
Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În ceea ce privește aspectele procedurale invocate de către reclamantă solicită să se constate că acestea sunt neîntemeiate, fiind respectate disp. art. 43 și 46 Cod proced. fiscal, petenta neexemplificând în ce modalitate ar fi aplicabile aspectele de ordin procedural.
Referitor la criticile aduse raportului de inspecție fiscală, pârâtul precizează că acestea au fost formulate numai în fața instanței de judecată, nu și prin intermediul contestației, astfel că cererea este inadmisibilă.
Cu privire la aspectele legate de fondul cauzei pârâta a menționat că impozitul pe clădiri s-a realizat prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar înregistrată în contabilitatea societății petente, așa cum rezultă din balanțele de verificare, aferente anilor 2005-2006, reclamanta neavând înregistrată în evidența contabilă valoarea reevaluată a clădirilor pentru a putea beneficia de reducerea procentului de impozit.
Pârâta consideră că reclamanta a avut intenția de a se sustrage de la plata cotelor legale de impozitare având în vedere că declarațiile date pe propria răspundere a menționat valori ale clădirilor diferite de cele existente în evidențele sale contabile.
La termenul de judecată în fond au fost depuse concluzii scrise de către pârât.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 109 Cod procedură fiscală rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările inspecției din punct de vedere faptic și legal, iar la finalizarea inspecției fiscale, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere.
Art. 43 din același act normativ prevede care trebuie să fie conținutul și motivarea actului administrativ, printre altele fiind precizate la lit. e și motivele de fapt și temeiul de drept.
Din cuprinsul deciziei de impunere ( filele 23-24) nu rezultă care sunt motivele de fapt ale emiterii deciziei, și nici nu este precizat conținutul accesoriilor, respectiv ce reprezintă acestea și în temeiul cărei dispoziții legale au fost calculate.
Decizia de impunere face trimitere la Raportul de inspecție fiscală nr. 13297/30.11.2007.
În conținutul acestui Raport organele de control fac referire tot la " accesorii" pe care le calculează fără să menționeze ce reprezintă și în ce temei au fost calculate.
Înșiruirea, în preambulul Raportului de inspecție fiscală, a unor acte normative generale, cu caracter fiscal, care reglementează modul de stabilire, declarare, înregistrare și plată a obligațiilor fiscale nu poate fi considerat că reprezintă "temeiul de drept" care trebuie precizat în parte, în concret, pentru fiecare dintre neregulile constatate de organul de control.
De asemenea, organul de control avea obligația să precizeze motivele pentru care au fost calculate impozite majorate pentru anii 2004- 2006.
Neindicarea, în cuprinsul deciziei de impunere sau al Raportului de inspecție fiscală, a motivelor de fapt și de drept, echivalează cu lipsa obiectului actului administrativ, care se sancționează cu nulitatea, conform prevederilor art.43 din OUG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
De altfel, toate aceste nereguli procedurale au fost sesizate de către reclamantă și în conținutul contestației formulate împotriva deciziei de impunere însă pârâta a analizat doar fondul contestației si nu aspectele procedurale reclamate, care ar fi condus la constatarea nulității actului administrativ, ca efect al nerespectării procedurilor legale imperative.
În consecință pentru considerentele ce preced se va admite acțiunea completată, se va anula Dispoziția 52/14.02.2008 și se va admite contestația formulată de reclamantă.
Ca efect al admiterii contestației se va constata nulitatea Deciziei nr. 13486/5.12.2007 și a Raportului de inspecție fiscală nr. 13297/30.11.2007.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată pârâta la cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea completată formulată de reclamanta- -, cu sediul în comuna - județul P, în contradictoriu cu pârâtulPRIMARUL COMUNEI, județul
Admite contestația. Anulează Dispoziția 52/14.02.2008.
Constată nulitatea Deciziei de impunere 13486/5.12.2007 și a Raportului de inspecție fiscală nr. 13297/30.11.2007.
Obligă pârâtul PRIMARUL COMUNEI la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.000 lei către reclamanta - -.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 mai 2008.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.
Dact. 4 ex./28.05.2008
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață
