Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 129/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-- 16.10.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.129

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2010

PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia

JUDECĂTOR 2: Belicariu Maria

JUDECĂTOR 3: Pokker

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă - "S SRL împotriva sentinței civile nr. 601/CA/01.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Local, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

La apelul nominal, lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat dovada cheltuielilor de judecată.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27.01.2010, care face parte integrantă din prezenta decizie și prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi.

CURTEA

Deliberând asupra recursului;

Prin acțiunea înregistrata la ribunalul Timiș sub nr- la data de 17 noiembrie 2008, reclamanta - " S SRL, a chemat in judecata in calitate de parat Consiliul Local al Comunei solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea ca nelegala a hotărârii nr.17 din 2008 emisa de către parat; obligarea paratului la plata de despăgubiri materiale si morale in cuantum de 1 leu; suspendarea executării actului administrativ unilateral atacat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acțiunii s-a arătat ca solicită anularea actului administrativ indicat, pentru încălcarea disp. art.6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administrarea publica, întrucât paratul trebuia sa publice un anunț referitor la elaborarea proiectului actului normativ in site-ul de internet propriu, sa-l afișeze la sediul propriu si sa-l transmită mass-mediei, printr-un mijloc de informare in masa.

Raportat la art. 1 alin.1 și 2 și art. 2 din Legea nr. 52/2003, reclamanta a apreciat ca Hotărârea nr. 17 din 2008 emisa de către parat, cu toate ca este un act normativ emis de o autoritate administrativa publica, nu a respectat nici una din dispozițiile legale cuprinse in art. 6 din Legea nr. 52/2003, privind procedura de elaborare actelor normative.

Se arata ca deși actul atacat reglementează domeniul general al activității de intabulare in CF a drumurilor comunale, ceea ce rezulta si din preambulul Hotărârii atacate, in care se precizează ca hotărârea s-a elaborat in temeiul Legii nr. 215/2001, privind administrația publica locala, fără insa sa se precizeze si temeiul concret al operațiunii efectuate, actul normativ in litigiu nu cade sub incidenta prevederilor art.6 alin.9 din Legea nr. 52/2003, privind adoptarea unor acte normative in procedura de urgenta, Hotărârea nr. 17/2008 emisa de către parat este astfel apreciata ca fiind nelegala, prin nerespectarea procedurii reglementate in art. 6 alin.1- 8 din același act normativ.

Consiliul Local a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulata de către reclamanta, având in vedere faptul ca nu exista nici un motiv de anulare a Hotărârii Consiliului Local nr. 17/23.07.2008, aceasta fiind emisa cu respectarea legii.

A invocat tardivitatea acțiunii, dat fiind faptul ca hotărârile emise se aduc imediat la cunoștința publicului prin afișare la avizierul instituției si pe internet.

La dosar a fost depus dosarul administrativ de către parat, precum si note de ședința, din partea reclamantei, prin care se arata ca in practica judiciara in materie comerciala s- statuat faptul ca in cazul in care creditorul introduce o cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun, nu se mai impune efectuarea încercării de conciliere directa prealabila cu debitorul in contextual in care s-a epuizat procedura somației de plata, scopul acestei încercări fiind deja compromisa implicit.

La termenul de judecata din data de 30.03.2009 paratul, Consiliul Local al comunei solicita suspendarea cauzei pana la soluționarea Dosarului nr-, apreciind ca de soluționarea acestuia depinde si soluționarea prezentei cauze, fiind depusa decizia civila nr. 997/A/28.11.2007 a Tribunalului Timiș, precum si dovada promovării recursului împotriva acestei decizii, de către - " S SRL.

Tribunalul Timișa apreciat nu se impune suspendarea cauzei pana la soluționarea recursului împotriva Deciziei civile nr. 997/A/2007, pe motiv ca obiectul prezentului dosar este acela de anulare a Hotărârii nr. 17/2008 pe motiv de încălcare a prevederilor Legii nr. 52/25003 privind transparenta decizionala in administrația publica, iar obiectul dosarului nr-, se refera la obligație de a face in sarcina paratilor, printre care si reclamanta din prezentul dosar, cu referire la unul din terenurile evidențiate prin hotărârea a cărei anulare se solicita.

Tribunalul Timișa constatat ca deși obiectul acțiunii este de anulare a unui act administrativ, respectiv a Hotărârii nr.17/23.07.2008 emisa de paratul Consiliul Local al si deși art. 7 din Legea nr. 554/2004 prevede obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile, pe care persoana ce se considera vătămata intr-un drept al sau intr-un interes legitim, trebuie sa o parcurgă înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, reclamanta nu a fost in măsura sa facă dovada îndeplinirii ei.

Mai mult, prin notele de ședința s-a apreciat faptul ca aceasta procedura nici nu trebuia parcursa, însă instanța de fond din analiza sentinței nr. 224/24.09.2008 a Curții de Apel Timișoara, invocata si depusa la dosar de către reclamantă, a constatat că rezulta o alta stare de fapt, când procedura prealabila a fost îndeplinita, insa reclamantul a sesizat instanța specializata, la interval de doar o zi după înregistrarea plângerii sale la Guvernul României. In aceasta situație Curtea a apreciat ca" pur formala invocarea nerespectării termenului de 30 zile prevăzut de lege, in condițiile in care răspunsul Guvernului României la plângerea respectiva ere negativ, aspect dovedit de opoziția formulata de autoritatea administrativa la admiterea acțiunii". Cu totul alta este situația in dosar, unde procedura prealabila nu a fost îndeplinita, reclamanta nefăcând dovada măcar a înregistrării unei plângeri, adresata autoritatii publice emitente a actului, a cărei anulare se solicita in fata instanței de contencios administrativ.

Prin sentința civilă nr. 601/01.06.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa respins acțiunea formulata de către reclamanta - " S SRL T împotriva paratei Consiliul Local al, având ca obiect anularea Hotărârii nr.17/23.07.2008 emisa de parat, ca inadmisibila.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta recurentă - " S SRL T solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate si admiterea acțiunii.

În motivarea recursului reclamanta recurentă - " S SRL T arată că instanța de fond nu a examinat temeinic cererea de chemare in judecata, a reținut eronat situația de fapt, și a făcut o incorecta analizare și lacunara interpretare a probelor administrate cu aplicarea eronata a dispozițiilor legale, motiv de recurs prevăzut de art. 304, pct.8 si pct.9 proc. civ. în sensul că instanța nu s-a pronunțat legal asupra unor mijloace de apărare si asupra unor dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea corecta a pricinii.

Recurentă arată că la data de 17.11.2008 a introdus cererea de chemare in judecata la ribunalul Timiș cerere întemeiata in drept pe dispozițiile prevederilor Legii nr. 52/2003, respectiv dispozițiile art.6, coroborate de Legea 554/2004 și art. 6 alin 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Recurenta susține că Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu își propune să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33), dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt într-adevăr "auzite", adică examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune "tribunalului" obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și a cererilor de probatoriu ale părților, cu excepția aprecierii pertinenței (Cauza Van de împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A nr. 288, p. 19, paragraful 59, și Cauza Dulaurans împotriva Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, Cererea nr. 34.553/1997, paragraful 33).

La data de 21.07.2008 - a fost inițiat referatul primarului care are la bază avizele Comisiilor din cadrul pârâtei care au luat în considerare documentația întocmită de ing. care sunt în contradicție flagrantă cu prevederile legilor fondului funciar, încălcându-se astfel prevederile art. 44 din Constituția României și ale art. 20 din Legea nr. 24/2000, privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, ambele documente obligă autoritățile române la adoptarea legislației comunitare, având în vedere că integrarea României în Uniunea Europeană este o obligație constituțională.

Prin art. 1 alin. 1 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică se prevede că, legea stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice iar scopul legii îl constituie sporirea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățeni, ca beneficiari ai deciziei administrative, stimularea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în cel de elaborare a actelor normative și de asemenea de a spori gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice, conf. art.l alin.2 lit. a, b și c din lege. Art. 2 al Legii nr. 52/2003 consacră trei principii pe care se întemeiază aceasta și anume informarea în prealabil, din oficiu, consultarea cetățenilor. și participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative. Prin art. 3 din aceeași lege sunt definiți unii dintre termenii utilizați de această reglementare, astfel prin noțiunea de act normativ se înțelege cel emis de o autoritate publică, cu aplicare generală, iar obligația de transparență înseamnă obligația autorităților administrației publice de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședinței publice.

In scopul îndeplinirii principiilor care guvernează această lege, prin dispozițiile art. 6 și 7 din acest act normativ s-au stabilit procedurile privind participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și Ia cel de luare a deciziilor. Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 52/2003, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-1 afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală după caz. Art. 6 alin. 2-8 din lege reglementează termenul în care se publică anunțul, componența dosarului privind anunțul, termenul până la care se pot formula propuneri privind proiectul de act normativ, cu mențiunea că proiectul se transmite spre analiză și avizare autorităților publice numai după definitivare, pe baza propunerilor formulate în condițiile art. 6 aliniatul 4 din lege.

In vederea aplicării în practică a prevederilor acestei legi, prin art. 17 din capitolul final al legii, se instituie obligația pentru autoritățile administrației publice prevăzute la art. 4, de a-și modifica regulamentul de organizare și funcționare în conformitate cu prevederile acestei legi, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

Se arată că raportat la aceste dispoziții legale invocate, reclamanta a constatat faptul că Hotărârea nr.17 din 2008 emisă de pârâtă, cu toate că este un act normativ emis de o autoritate administrativă publică nu a respectat nici una din dispozițiile legale cuprinse în art. 6 din Legea nr. 52/2003, privind procedura de elaborare a actelor normative.

Pârâtul intimat Consiliul Local a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, arătând că instanța fond deși a constatat că obiectul acțiunii era de anulare a unui act administrativ, respectiv a Hotărârii de Consiliu local 17/23.07.2008 obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile pe care persoana care se considera vătămata intr-un drept al sau, sau intr-un interes legitim trebuie sa o parcurgă înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, nu a fost îndeplinita.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și prin prisma disp. art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și văzând că nu sunt incidente disp. art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța conform art. 312 alin. 1 Cod procedura civilă, îl va respinge ca nefondat si va menține ca temeinica si legală hotărârea recurată, pentru următoarele considerente:

Recurenta prin cererea de recurs invocă probleme de fond, fără a critica hotărârea recurată prin prisma soluției pronunțate și nici nu a făcut dovada în faza de recurs a îndeplinirii procedurii administrative prealabile.

Instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, fără să fie incident vreunul din motivele prev. De art. 304 pct. 8 și 9. pr. Civilă, invocate de către recurentă, care impun modificarea hotărârii recurate, întrucât conform dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există -, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Prin acțiunea formulată, reclamanta - " S SRL, a chemat in judecata in calitate de parat Consiliul Local al Comunei solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea ca nelegala a hotărârii nr.17 din 2008, emisa de către parat, temeiul de drept fiind dispozițiile art. 1 și urm. Din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, lege specială în materie, care prevede înainte de sesizarea instanței parcurgerea obligatorie a unei procedurii administrative, cu respectarea unor termene imperative, "neefectuarea reclamatiei administrative constituie un fine de neprimire a cererii care duce la respingerea acțiunii in contencios administrativ".

În ceea ce privește îndeplinirea procedurii administrative prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea constată că s-a optat pentru soluția menținerii caracterului obligatoriu al acestei procedurii, pornindu-se și de la faptul că o asemenea soluție este impusă și de noua Constituție Europeană, care consacră pentru prima dată în catalogul drepturilor fundamentale, dreptul cetățeanului la o bună administrare.

Având în vedere că reclamanta recurentă nu a făcut dovada parcurgerii, înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ, a procedurii prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv nu a cerut mai întâi pârâtului intimat anularea hotărârii nr. 17/23.07.2008, instanța de fond în mod legal a respins acțiunea formulată de reclamant, ca inadmisibilă.

În baza disp. art. 274 alin. 1. pr. Civilă, reclamanta recurentă aflându-se în culpă procesuală va fi obligată la plata către pârâtul intimat Consiliul Local a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din onorariu avocat, conform facturii nr. 040 din 12.01.2010, aflată la fila 11 din dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta recurentă - "S SRL împotriva sentinței civile nr. 601/CA/01.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Local.

Obligă reclamanta recurentă la plata către pârâtul intimat Consiliul Local a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător:

Red./12.02.20010

Tehnored. / 15.02.2010/ 2 ex.

Președinte:Dascălu Maria Cornelia
Judecători:Dascălu Maria Cornelia, Belicariu Maria, Pokker

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 129/2010. Curtea de Apel Timisoara