Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 210/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.210
Ședința publică din data de 9 februarie 2009
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul,domiciliat în, Județ B, împotriva sentinței nr.1284 din data de 31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâțiCONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în, Județul B,PRIMARUL COMUNEI, domiciliat în, Județul și, domiciliat în, Județul
Recursul este timbrat cu timbru judiciar de 03 lei care a fost anulat și atașat la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns recurentul reprezentat de avocat din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii depusă la dosar, lipsind intimații pârâți Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin intermediul Serviciului Registratură, s-a depus la dosar o cerere din partea apărătorului recurentului, prin care solicită strigarea cauzei după ora 9,30, după care:
Avocat pentru recurent depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, potrivit chitanței nr. - din 27.01.2009 și sentința nr.2334 din 8.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea ia act de susținerile apărătorului recurentului, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului arată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 988 și următoarele din Codul civil, întrucât a înlăturat dovezi care constituiau o evidență, sub aspectul consecințelor faptei culpabile, precizează că există fapta culpabilă, prejudiciul și legătura de cauzalitate, condiții ce duc la acordarea de daune morale.
În cauză există puterea de lucru judecat, întrucât, pentru aceleași fapte, o altă instanță obligase definitiv și irevocabil partea adversă la plata de daune morale.
Solicită admiterea recursului potrivit motivelor expuse pe larg la dosar, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul de a se acorda daune morale. Cu cheltuieli de judecată în fond și recurs, reprezentând timbrajul.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al comunei, Primarul comunei și, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea actului administrativ, în sensul revocării HCL nr.06/28.01.2008, cu obligarea Consiliului Local să îl repună în drepturile cuvenite cu plata drepturilor bănești precum și obligarea pârâților în solidar la plata de daune morale în cuantum de 10.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin HCL nr.06/28.01.2008 a fost eliberat pentru a doua oară într-o perioadă de mai puțin de șase luni, din funcția de viceprimar, ca urmare a solicitării formulate de primarul comunei,.
A susținut reclamantul că hotărârea este nelegală, fiind luată la inițiativa primarului, fără respectarea procedurii și fără să fie cuprinsă în ordinea de zi.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar hotărârea atacată și actele care au stat la baza emiterii acesteia.
La termenul din 27.10.2008 reclamantul a arătat că înțelege să renunțe la capetele de cerere privind anularea HCL nr.06/28.01.2008 cu obligația corelativă a reîncadrării în funcția de viceprimar și plata drepturilor cuvenite, motivat de faptul că prin HCL nr.28 din 31.07.2008 s-a revocat HCL nr.06 din 28.01.2008, fiindu-i acordate și toate drepturile salariale pentru perioada de referință.
Totodată, a arătat că între timp a devenit primar al comunei și solicită numai obligarea pârâților la plata de daune morale în cuantum de 10.000 lei, ca urmare a faptului că, în mai puțin de șase luni, a fost suspendat din funcția de viceprimar printr-o altă hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă dispunându-se reintegrarea sa, considerând, astfel, că a fost hărțuit la locul de muncă de fostul primar.
Pârâții, prin reprezentantul lor, au solicitat respingerea acțiunii, arătând că în urma alegerilor locale s-a schimbat componența consiliului local și ar fi lipsit de sens ca noul consiliu local să fie obligat la plata de desdăunări.
Prin sentința nr.1284 din 31 octombrie 2008 Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată de reclamantul, astfel cum a fost restrânsă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în ceea ce privește unicul capăt de cerere cu care a fost inverstită, respectiv acordarea de daune morale, reclamantul nu a făcut dovada faptului că, prin atitudinea fostului primar, i-au fost aduse atingeri cinstei, onoarei, demnității și reputației sale și nici a modalității în care a fost afectat în plan psihic, afectiv, familial și social.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs recurentul, cerere înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-.
În motivarea acestuia, s-a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, solicitându-se casarea cu trimitere spre rejudecare, întrucât s-au încălcat prevederile art. 6 din CEDO, raportat la art. 129 pr.civilă, deoarece, deși existau elemente suficiente pentru formarea unei opinii adecvate, instanța de fond nu a analizat toate probatoriile și nu a căutat să lămurească situația de fapt și de drept, făcând o motivare sumară. Se mai susține și că nu s-a răspuns tuturor susținerilor recurentului, pronunțându-se o hotărâre total nemotivată în drept.
În subsidiar, recurentul, a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, făcându-se o aplicație greșită a prevederilor art. 988 și urm. Cod civil, deoarece a înlăturat dovezi care constituiau o evidență sub aspectul consecințelor faptei culpabile, singurul argument reținut fiind acela că, în pofida acțiunilor la care a fost supus, a fost totuși ales în funcția de primar al comunei, iar destituirile sale repetate, s-ar fi datorat competiției și concurenței electorale.
Un ultim motiv de recurs este acela că, în cauză ar exista putere de lucru judecat, deoarece, pentru aceleași fapte, o altă instanță condamnase definitiv și irevocabil partea adversă la plata de daune morale, existând o dezlegare în drept pentru același gen de fapte similare cu situația din prezenta cauză.
În dovedirea susținerilor sale, recurentul a depus la dosar sentința civilă nr. 2334/8.10.2007 a Tribunalului Buzău, irevocabilă și investită cu formulă executorie.
Deși legali citați, intimații-pârâți nu s-au prezentat în fața instanței de recurs pentru a-și susține eventualele apărări și nici nu au formulat întâmpinare în termen legal.
Examinând recursul de față prin prisma criticilor formulate, raportat la actele și lucrările dosarului, dar și la textele de lege incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Recurentul din prezenta cauză a fost suspendat din funcția de viceprimar al comunei prin Hotărârea Consiliului Local nr. 6 din 28.01.2008, hotărâre ce ulterior a fost revocată prin HCL 28/31.07.2008, sus-numitul fiind reîncadrat în funcția respectivă și acordându-i-se toate drepturile salariale pentru perioada de referință, astfel că și-a restrâns acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, numai la capătul de cerere privind acordarea daunelor morale în cuantum de 10.000 lei, motivat de aceea că, în mai puțin de 6 luni, a fost suspendat din funcția respectivă de două ori, ulterior fiind reintegrat ca efect al unei hotărâri judecătorești.
Nemulțumirea sa legată de hotărârea de fond se referă, în primul rând, la faptul că prima instanță ar fi pronunțat o hotărâre nemotivată în drept și că, deși ar fi avut suficiente elemente probatorii, nu a analizat cauza sub toate aspectele și nu a făcut demersuri pentru lămurirea situației de fapt și de drept. În legătură cu acest aspect, se solicită casarea cu trimitere spre rejudecare a sentinței de fond, cerere nefondată, atâta vreme cât, în lumina disp. art. 312 alin.3 pr.civilă, casarea sentinței recurate se pronunță pentru cazurile prevăzute de art. 304 pct.1,2,3,4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Cum niciunul din motivele de casare prevăzute enunțiativ și limitativ de către disp.art. 304 pct. 1-5 nu se regăsește în criticile recurentului și nici necercetarea fondului, câtă vreme s-a pronunțat o soluție prin care s-a analizat fondul cauzei, iar această critică se întemeiază nu pe insuficienta administrare a probelor, ci pe nelegala lor apreciere, Curtea consideră că instituția casării nu poate fi invocată pe o astfel de argumentație. Nici trimiterea la dispozițiile art. 6 din CEDO nu este bine venită, atâta vreme cât acest text de lege ocrotește un drept fundamental al cetățeanului și anume acela de a beneficia de un proces echitabil și de soluționare a cauzei sale într-un termen rezonabil. Cum această din urmă ipoteză a lipsei de celeritate nu a fost invocată, în susținerea acestei critici nu s-a invocat niciun fel de argument care să inducă ideea inechității procedurii în fața primei instanțe, cu atât mai mult cu câtre recurentul a fost legal citat, a beneficiat de dreptul de a se adresa unei instanțe naționale, de a administra probe și de a fi asistat de către un apărător.
În ceea ce privește solicitarea de a se modifica în tot sentința recurată, se susține că instanța ar fi făcut o greșită aplicație a prev. art. 988 și urm. Cod civil. Deși, critica recurentului vizează nemotivarea în drept a hotărârii de fond, el însuși face o confuzie indicând, atât în concluziile orale, cât și prin motivele de recurs, textul de lege respectiv, cu toate că textul art. 988 nu se referă în nici un caz la condițiile răspunderii delictuale. Această instituție este reglementată în disp.art. 998 și urm. Cod civil, potrivit cărora, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel dintâi la repararea acestuia, dacă prejudiciul a fost cauzat de o faptă ilicită, ori din neglijență sau imprudență și între cele două există o legătură de cauzalitate dovedită.
Așa cum a apreciat în mod corect instanța de fond, deși recurentul a cuantificat valoarea prejudiciului moral pe care l-ar fi suferit la suma de 10.000 lei, nu a făcut în niciun fel dovada acestui cuantum, în sensul de a proba în mod indubitabil, modul în care demnitatea, onorarea și reputația sa ar fi fost afectate în mod public, cu atât mai mult cu cât, ulterior a fost ales în funcția de primar al comunei, ceea ce înlătură ideea unui impact nefast asupra publicului al faptului destituirii sale, în lipsa unor dovezi certe care să probeze contrariul.
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs, respectiv invocarea puterii de lucru judecat a unei anterioare hotărâri judecătorești, prin care pârâții au fost obligați la plata unor daune morale, Curtea reține și caracterul nefondat al acestor susțineri, atâta vreme cât respectiva sentință, chiar dacă a dobândit caracter irevocabil, nu poate avea în fața prezentei instanțe de recurs, decât valoarea unei decizii de speță, neputându-se vorbi nici măcar de o jurisprudență statuată fără putere de tăgadă.
În considerarea acestor argumente, Curtea, în baza art. 312 alin.1 pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, va menține ca legală și temeinică sentința primei instanțe, iar în baza disp.art 274 pr.civilă va respinge cererea recurentului privitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, întrucât, în contextul actualei aprecieri a instanței de recurs, este parte care a pierdut procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul,domiciliat în, Județ B, împotriva sentinței nr.1284 din data de 31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâțiCONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în, Județul B,PRIMARUL COMUNEI, domiciliat în, Județul și, domiciliat în, Județul
Respinge cererea recurentului privind cheltuielile de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.02.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
