Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 2426/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2426/2009
Ședința publică din 12 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 893 din 03.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații PRIMARUL MUNICIPIULUI C N și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N, având ca obiect anulare Dispoziție de numire curator nr. 6514/2008 emisă de Primarul Municipiului C
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurentul, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că, din eroare recurentul nu a fost citat cu mențiunea de a timbra acțiunea și recursul, sens în care pune în vedere recurentului să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 39 lei și timbru judiciar de 3 lei pentru fondul cauzei și 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 1,5 lei pentru recurs.
Recurentul a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare pentru achitarea taxelor de timbru dispuse azi de instanță.
Curtea, în urma deliberării, a admis cererea recurentului, sens în care a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru ca recurentul să aibă posibilitatea să facă dovada achitării taxelor de timbru datorate.
La a doua strigare a cauzei, s-a prezentat recurentul, lipsă fiind intimatul.
Recurentul a depus la dosarul cauzei dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recursul promovat ( 11-12) și pentru fondul cauzei ( 13-14).
Curtea, a constatat că, recursul este legat timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar și de asemenea, acțiunea este timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 3 lei.
Recurentul a depus la dosarul cauzei în probațiune, Decizia nr. 1089/10.09.2009 prin care i s-a acordat calitate de luptător în rezistența anti comunistă și a susținut că, a fost abuzat și în trecut și că, este abuzat și acum, fiind vorba de aceiași mentalitate, a învederat instanței că, nu are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul recurentului în dezbateri judiciare asupra recursului promovat în cauză.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxe de timbru pentru recurs și pentru fond. A susținut că, Primarul municipiului CNa re calitate procesuală pasivă, întrucât a semnat în mod abuziv dispoziția de numire de curator și că, a arătat, ce rău i-au făcut pârâții prin refuzul lor și că, există condiții de fond și formă care trebuie respectate, a mai arătat că, a părăsit țara în aprilie 1980, existând un substrat politic, că, a câștigat o serie de procese, purtate în contradictoriu cu intimații din prezenta cauză, printre care refuzul de a i se oficia căsătoria și alte litigii.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr. 893 din 3 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a respins excepția tardivității plângerii prealabile și a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUN.C N și CONSILIUL LOCAL AL MUN.C N, s-a anulat Dispoziția 6514 din 7 octombrie 2008, emisă de Primarul Municipiului C-N și s-a respins cererea pentru daune morale.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că Judecătoria Cluj -N, a solicitat în dosarul - Consiliului Local al Municipiului C-N printr-o adresă numirea unui curator pentru a apăra interesele pârâtului în cauza ce formează obiectul dosarului ce urmărește punerea sub interdicție a acestuia.
În consecință, s-a întocmit un referat potrivit art.146 Cod fam. propunându-se ca și curator de către Serviciul Autoritate Tutelară a doamnei pentru a reprezenta interesele pârâtului și s-a emis dispoziția 6514 din 7 octombrie 2008 de către Primarul Municipiului C-N, prin care a fost numită această persoană ca și curator pentru a reprezenta interesele lui în dosarul -.
În ceea ce privește tardivitatea plângerii prealabile, se arată că aceasta a fost formulată de reclamant cu nr. -/2/18.12.2008 solicitând revocarea dispoziției 6514/2008 a Primarului Municipiului C- De această dispoziție, reclamantul a luat la cunoștință la data de 18 decembrie 2008 când i s-au eliberat copiile conforme ale dispoziției și actelor anexă dată la care a și formulat plângerea prealabilă la care i s-a răspuns prin adresa -/15 ianuarie 2009, primarul refuzând să revoce dispoziția emisă.
Această situație rezultă din actele dosarului precum și din faptul că din încheierile de ședință aflate în dosarul -, pârâtul nu a fost prezent pentru a afla că se solicită numirea unui curator sau că acesta ar fi fost numit în cauză pentru a-i reprezenta interesele.
s-a reținut, astfel că în cauză nu sunt incidente prevederile art.7 alin.1 din Legea 554/2004, motiv pentru care, tribunalul a respins excepția tardivității plângerii prealabile.
În ceea ce privește necesitatea numirii unui curator, aceasta este prevăzută de prevederile art.146 Codul familiei și art.30 din Decretul 32/1954 doar în caz de nevoie și până la rezolvarea cererii de punere sub interdicție. Autoritatea tutelară nu a putut aprecia starea de nevoie pentru că numirea curatorului s-a făcut la solicitarea instanței de judecată astfel că a făcut propunerea fără ca să fie întrunite condițiile necesare, respectiv reclamantul putea să și reprezinte interesele și să-și apere drepturile procesuale fără a fi necesară numirea unui curator în acest sens.
Prin urmare, observând că acest act emis menit să contribuie la sprijinirea persoanelor care nu pot să-și exercite drepturile procesuale din cauza restrângerii capacității de exercițiu a fost emis pentru o persoană a cărei discernământ a fost considerat valabil de instanțele de judecată cu ocazia pronunțării Sentinței civile nr. 11304/2004 a Judecătoriei Cluj -N precum și de instituțiile menite să verifice abilitățile psihice ale persoanelor, a apreciat că dispoziția emisă de Primarul Municipiului C-N, nu este legală, ea încălcând drepturile reclamantului.
Cât privesc daunele morale solicitate, instanța de fond a statuat că acestea nu sunt întemeiate întrucât autoritatea publică chemată în judecată s-a conformat solicitării instanței de judecată apreciind că aceasta a verificat condițiile prevăzute de lege fără ca acest lucru să se fi întâmplat; de asemenea, s-a reținut că aceste daune nu pot fi solicitate autorităților publice care nu au personalitate juridică și patrimoniu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul acordării de daune morale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că, daunele morale solicitate nu i s-au acordat "pentru că autoritatea publică chemată în judecată s-a conformat solicitării instanței de judecată apreciind că aceasta a verificat condițiile prevăzute fără ca acest lucru să se fi întâmplat".
Conform dispozițiilor art. 30 Decretului nr. 32/1954 "Președintele instanței sesizează totodată autoritatea tutelară de la domiciliul celui a cărui punere sub interdicție este cerută, pentru a se face aplicarea dispozițiilor art. 146 Codului familiei referitoare la numirea curatorului".
Unicul rol al instanței de judecată este de a sesiza autoritatea tutelară în vederea aplicării dispozițiilor art. 146 Codului familiei.
Instanța de judecată nu verifică condițiile de formă și de fond prevăzute de lege, și în consecință nu a emis un ordin sau vreo încheiere de ședință executorie către autoritatea tutelară.
Consideră că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de dispozițiile art. 998-1003 Cod procedură civilă privitor la răspunderea civilă delictuală a pârâților Primarul Municipiului C-N respectiv Consiliul Local al Municipiului C-N acesta din urmă posedând atât personalitate juridică cât și patrimoniu, deoarece: fapta lor are caracter ilicit, există prejudiciu, există autor vinovat, și există legătura de cauzalitate între vinovăție și prejudiciu și ca atare solicită obligarea pârâtelor în solidar, la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune orale.
Pârâții au încălcat dispozițiile art. 6 Decretului nr. 31/1954 care stipulează că "Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință, și nici lipsit, în totalitate sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și condițiile stabilite de lege".
Analizând recursul declarat de către reclamantul prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Examinarea motivului de recurs privind neacordarea daunelor morale, va porni de la faptul că acestea trebuie analizate reținând caracterul său accesoriu în raport de cererea principală soluționată în condițiile reglementărilor speciale ale Legii nr. 544/2001.
Așadar, Curtea va reține împrejurarea că cererea principală a reclamantului și care vizează anularea actului administrativ nelegal - dispoziția nr.6514 emisă de pârât la 07 octombrie 2008 - a fost admisă reținându-se, în esență că nu există culpa autorității în emiterea actului apreciat ca nelegal, acesta fiind emis în executarea unei dispoziții a instanței de judecată, fără o analiză pe fond a solicitării adresate autorității.
Ca atare, temeinicia daunelor morale solicitate urmează a fi analizată pornind de la aceste statuări ale instanței de fond.
Pentru justa și corecta apreciere a prejudiciului moral ne rezumăm a evidenția câteva principii ce stau la baza stabilirii nivelului de despăgubire în astfel de situații și caremutatis mutandispot fi reținute și în prezenta cauză corespunzător particularităților acesteia. Astfel, în literatura de specialitate unită cu practica judiciară pertinentă s-a reținut în ansamblu că indemnizația acordata pentru repararea prejudiciului moral trebuie sa reprezinte, in realitate, o reparare a acestuia, in sensul unei compensații sau satisfacții compensatorii. Stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale include, în mod firesc, o doza mai sau mai mare de arbitrar. Totuși, despăgubirea trebuie raportata la prejudiciul moral suferit, la gravitate, importanta si consecințele acesteia pentru persoana vătămată. Aprecierea prejudiciului se realizează sub aspectul efectelor negative suferite de persoana vătămată pe plan fizic si psihic.
Aprecierea prejudiciului moral nu se rezuma la determinarea "prețului" suferinței fizice si psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterala a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului si a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional si familial din ceea ce ar însemna o viata normală, liniștită si fericita pentru aceasta in momentul respectiv, dar si in viitor in societatea respectiva. Se face, deci, o apreciere a prejudiciului moral si apoi, in raport cu acesta, se stabilește indemnizația.
În speță, esențial în a stabili întinderea prejudiciului moral suferit de reclamant este analiza de legalitate efectuată de instanță asupra actului administrativ contestat. Pornind de la aceste statuări ale instanței de fond se poate observa că nu se poate stabili o relație cauzală între eventualul prejudiciu moral al reclamantului și emiterea actului administrativ. Astfel, potrivit normelor legale incidente cauzei - art.146 Codul familiei și art.30 din Decretul 32/1954 - actul a fost emis de către pârât în executarea unui ordin al instanței de judecată fără să implice o analiză sau apreciere proprie a autorității astfel încât anularea actului administrativ să fie în relație cauzală directă cu eventualul prejudiciu al reclamantului.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 în referire la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, recursul reclamantului urmează a fi respins iar hotărârea atacată va fi menținută în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 893/03.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
5 ex./23.10.2009
Jud.fond.-
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu
