Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 34/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--04.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.34
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul recurent Prefectul Județului A și intervenienta împotriva sentinței civile nr.276/24.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Local, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru intervenienta-recurentă lipsă se prezintă avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, o adresă din partea recurentului Prefectul Județului A prin care se arată faptul că imobilul din litigiu nu face parte din domeniul public al comunei.
Reprezentanta recurentei interveniente depune la dosar hotărârea nr.44/10.10.2008 a Consiliului Local.
Instanța ridică din oficiu excepția de necompetența materială a instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei având în vedere că hotărârea atacată vizează un imobil ce nu face parte din domeniul public al comunei.
Reprezentanta recurentei interveniente precizează faptul că instanța de contencios administrativ nu este competentă să soluționeze prezenta cauză.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată:
Prin sentința civilă nr.276/24.VI.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea exercitată de reclamantul Prefectul Județului A în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei pentru anularea Hotărârii nr.37/31.10.2007 adoptată de pârât, și a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta, ca inadmisibilă.
În motivare s-a reținut că prin acțiunea în contencios administrativ Prefectul Județului Aac hemat în judecată pârâtul Consiliul Local al comunei solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr.37/31.10.2007 adoptată de pârât.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta instanța a reținut că aceasta este inadmisibilă și a fost respinsă ca atare, întrucât, soluționarea cererii principale vizează pronunțarea asupra ilegalității invocate de către reclamant asupra actului administrativ emis de pârât, precum și asigurarea conformității actului administrativ cu actul normativ cu forță superioară indiferent de interesul și dreptul subiect al celor cărora este opozabil, actul administrativ.
Pe fond, instanța a reținut că acțiunea reclamantului este neîntemeiată și a fost respinsă pentru cele ce se arată:
Prin Hotărârea Consiliului Local al comunei s-a aprobat închirierea prin licitație publică a două încăperi din imobilul înscris în CF nr.71 nr.top.108, în vederea amenajării unui spațiu comercial.
Prin Dispoziția Primarului nr.458/1 septembrie 2004 s-a constituit comisia de vânzare, concesionare achiziții publice, închirieri de bunuri mobile și imobile pentru organizarea de licitații în condițiile legii.
Această comisie a întocmit de sarcini în vederea închirierii obiectivului "spații neamenajate care pot fi destinate pentru activități economico-comerciale sau prestări servicii" în care sunt stipulate drepturile și obligațiile pârâților cât și prețul de pornire a licitației.
Din procesul verbal de afișare nr.5086/31.10.2000 rezultă afișarea în 10 locuri publice a anunțului cât și din publicitatea făcută în presă pentru organizarea licitației de închiriere a spațiului rezultă atât data, ora cât și locul desfășurării licitației.
Ca urmare a câștigării licitației de către AF s-a încheiat contractul de închiriere nr.5443/11.12.2007.
Rezultatele licitației nu au fost contestate decât după 3 luni, timp în care au fost începute lucrările de reparație a spațiului conform caietului de sarcini iar contestația a fost respinsă de Consiliul local întrucât în ședința di 16.04.2008, hotărârea adoptată nefiind atacată de către părțile interesate.
Raportat la această stare de fapt se reține ca nefondată susținerea reclamantului în sensul că, compartimentul financiar contabil a hotărât condițiile în care se organizează licitația întrucât așa cum s-a arătat aceasta a fost organizată în baza ui de sarcini întocmit de Comisia de licitații constituită prin Dispoziția Primarului, nr.458/2007.
Așa cum susține reclamantul, în hotărârea atacată nu este prevăzută data la care urma să se desfășoare licitația, dar acest fapt nu constituie un viciu de fond care să afecteze legalitatea actului administrativ emis de autoritatea publică locală în condițiile în care ulterior locul, ora cât și data desfășurării licitației au fost aduse la cunoștință publică prin modalitatea arătată.
Instanța a reținut că, pentru admisibilitatea acțiunii, prefectul nu a făcut dovada unui interes procesul în anularea actului administrativ care și-a produs deja efectele, de la data de 31.10.2007 cât a fost emisă hotărârea atacată și până la data sesizării instanței de judecată, 23 aprilie 2008 lucrările de reparații fiind executate deja după cum rezultă din înscrisul de la fila 39 dosar, după cum nu a făcut dovada nici a încălcării legalității obiective a actului administrativ emis de pârât, întrucât prevederile art.123 (2) din Legea 215/2001, nu instituie obligativitatea organului administrației publice locale de a prevedea în hotărârea adoptată data la care urmează a fi ținută licitația.
Pentru aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca nefondată și a menținut actul administrativ atacat ca temeinic și legal emis de Consiliul Local.
În cauză a declarat recurs reclamantul Prefectul județului A și intervenienta în interes propriu.
Recurentul Prefectul județului A critică sentința pentru nelegalitate întrucât instanța de fond a nesocotit dispozițiile actelor normative în vigoare referitoare la condițiile în care pot fi vândute, concesionate sau închiriate bunurile din domeniul public sau privat al unităților administrativ teritoriale.
Astfel, cu toate că potrivit prevederilor din Legea nr.215/2001 - republicată, consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unității administrativ teritoriale, prin Hotărârea nr.37/31.10.2007 Consiliul local aprobă organizarea licitației fără însă a stabili data la care urmează să se desfășoare licitația, prețul de pornire al acesteia, drepturile și obligațiile părților.
Mai mult decât atât prin art. 2 al actului administrativ menționat mai sus se precizează că, "Compartimentul financiar contabil va proceda "la cele legale" pentru închirierea celor două încăperi", și nu Comisia constituită prin Dispoziția primarului nr.458/01.07.2004, așa cum greșit a reținut instanța de fond.
Prin urmare, nelegalitatea articolului mai sus amintit constă în faptul că, aparatul de specialitate al primarului (din care face parte compartimentul financiar contabil) nu are potrivit legii competența de a hotărî condițiile în care se organizează licitația
În acord cu prevederile art. 61 alin. 2 din Legea nr.215/2001-republicată, potrivit căruia primarul asigură punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local, Compartimentul financiar contabil nu poate potrivit legii să stabilească data la care urmează să se desfășoare licitația, nu poate stabili drepturile și obligațiile părților, nu poate stabili prețul de pornire al licitației, ci poate organiza doar în fapt licitația publică, în condițiile stabilite de consiliul local.
În speță, compartimentul financiar contabil a stabilit prin de sarcini o parte din elementele licitației, respectiv: bunul obiect al vânzării, prețul de pornire al licitației și condițiile de participare la licitație.
Se poate observa că, nu a fost stabilită de către Consiliul local prin actul administrativ de autoritate, data la care urmează să se desfășoare licitația publică. De asemenea, data organizării licitației nu rezultă nici din caietul de sarcini întocmit de Compartimentul financiar contabil .
Recurenta intervenientă în interes personal a solicitat modificarea sentinței și admiterea cererii de intervenție pentru că soluția încalcă art. 49 - 56. Proc. Civ. sunt de ordin general iar persoanele care doresc să intervină într-un proces o pot face indiferent de natura procesului respectiv dacă are un interes legitim. Nu există nici o dispoziție legală derogatorie de la instituția intervenției, iar Tribunalul Arada adăugat la lege cu motivarea prin care mi-a respins cererea la intervenție.
Consideră că din moment ce a justificat un interes în cauză instanța trebuia să-i admită cererea de intervenție.
Interesul său rezultând cu certitudine din dosar deoarece dacă s-ar fi admis cererea promovată de către Prefectul Jud. A și s-ar fi anulat Hotărârea nr. 37/31.10.2007 adoptată de Consiliul Local al., s-ar fi anulat și contractul de închiriere nr. 5443/11.12.2007 încheiat între subsemnata în calitate de reprezentantă a și Consiliul Local al Com., ceea ce iar fi produs un mare prejudiciu.
Intervenienta participat la licitația organizată de către Consiliul Local din data de 15.08.2007 pentru închirierea unui imobil și amenajării unui spațiu comercial.
Examinând recursurile în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, prevăzute de art.304 Cod procedură civilă se constată că sunt fondate motiv pentru care se admit împotriva sentinței civile nr.276/24.VI.2008, se casează sentința și se trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria G, cu aplicarea art.312 alin.6 și 304 pct.3 Cod procedură civilă, pentru că:
Prin acțiune reclamantul a solicitat anularea ca nelegală a hotărârii nr.37/31.2007 emisă de pârâtul Consiliul Local, urmare la exercitarea controlului de legalitate prevăzut de Legea nr.340/2004 privind instituția prefectului.
Potrivit hotărârii nr.37/31.2007, pârâtul Consiliul Local a aprobat închirierea prin licitație publică a două încăperi din imobilul înscris în CF nr.71 cu nr.top.108, în vederea amenajării unui spațiu comercial, măsură luată în temeiul art.45 alin.1 și 115 alin.1 lit.b și art.123 alin.2 din Legea nr.215/2001 republicată.
Potrivit înscrisurilor depuse la filele 22-27 din dosarul Curții de Apel Timișoara rezultă că imobilul înscris în CF nr.71 cu nr.top.108 nu face parte din domeniul public al Comunei așa cum rezultă din anexa nr.34 din inventarul bunurilor aparținând domeniul public al comunei, aprobată prin nr.HG976/2002.
Deci hotărârea de consiliu atacată de reclamant nu vizează un bun aparținând domeniului public al comunei, astfel că nu îndeplinește cerința prevederilor art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, care definește actul administrativ ca unul unilateral, cu caracter individual sau normativ și emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, pentru că prin aceasta pârâtul, în calitate de administrator al unii bun proprietatea statului Român, potrivit extrasului de carte funciară nr.72 cu nr.top.108 al comunei, a aprobat închiderea acestuia, prin licitație publică, deci actul atacat nu a fost emis în vederea executării unei legi, nu privește un bun din domeniul public, deci nu vizează interesul public, ci s-a emis în vederea încheierii unui contract de închiriere, care are natură civilă.
Art.123 alin.2 din Legea nr.215/2001 republicată, invocată în preambulul hotărârii atacate, prevede expres dreptul consiliilor locale de a hotărî că bunurile din domeniul public sau privat, de interes local sau județean, după caz să fie date în administrare, să fie concesionate sau închiriate.
Cum pârâtul a recunoscut că bunul în litigiu nu este în domeniul public al comunei, hotărârea Consiliului Local, nu este act de autoritate publică.
Așa fiind, acțiunea reclamantului are ca obiect un act emis de pârâtul Consiliul Local, în regimul de drept privat, în sensul prevederilor art.123 alin.2 din Legea nr.215/2001 republicată, astfel că revine instanței de drept comun, competența materială pentru soluționarea actului, sens în care dosarul se trimite Judecătoriei G, și cu aplicarea art.1 pct.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de reclamantul Prefectul jud.A și intervenienta împotriva sentinței civile nr.276/24.VI.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 21.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. -22.2009
Tehnored. C- 29.01.2009/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Răzvan Pătru, Rodica Olaru