Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 477/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 477
Ședința publică de la 12 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean M, împotriva 4615 din data de 03 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurentul pârât Consiliul Județean M, intimații reclamanți, și intimații pârâți Curtea de Conturi a României și Camera Județeană de Conturi
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4615 /CAF din 3 octombrie 2007, Tribunalul Mehedinția admis în parte acțiunea reclamantelor și, a anulat decizia de imputare nr154 din 27.04.2007, emisă de Consiliul Județean
Pentru pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin dispoziția de imputare nr.154/27.04.2007, emisă de Consiliul Județean M s-a dispus imputarea contravalorii taxei de masterat, precum și a foloaselor nerealizate funcționarilor publici și, avându-se în vedere raportul intermediar al Camerei de Conturi M, înregistrat sub nr.3097/27.04.2007, în care se constată că au fost efectuate studii de masterat de funcționarii publici, anterior menționați și că taxa de aferentă acestor studii a fost achitată nelegal din bugetul local.
Această decizie a fost contestată, solicitându-se anularea ei, precum și a raportului intermediar de control, în baza căreia a fost emisă cu motivarea că a fost întocmită cu interpretarea și aplicarea greșită a actelor normative pe care s-a întemeiat constatarea.
S-a reținut că repararea pagubei se dispune prin emiterea unui ordin sau unei dispoziții de imputare numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de art.72 din Legea nr.188/1999, iar în speță nu sunt incidente aceste dispoziții, întrucât reclamantele s-au adresat cu cereri conducerii Consiliului Județean M în data de 18.09.2006 (d-na ), respectiv în data de 03.10.2006 (d-na ), fiindu-le aprobată plata a 50% din valoarea taxei, iar ulterior, urmare controlului efectuat de Camera de Conturi M, li s-a imputat contravaloarea taxei și foloasele nerealizate.
De asemenea prima instanță a reținut și faptul că reclamantelor nu le sunt aplicabile dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.228/2004 întrucât sunt absolvente ale învățământului universitar din 1975, respectiv 1984, astfel că studiile de master efectuate de acestea nu constituie studii universitare ci studii postuniversitare, nefiindu-le aplicabile nici dispozițiile art.493din Legea nr.188/1999 și prin urmare pot fi finanțate din bugetul instituției.
Cererea privind anularea în parte a raportului intermediar de control al Camerei de conturi M nr.3097/27.04.2007, cu privire la cap.II 1.2.3. "cheltuieli nelegale ci perfecționarea profesională", formulată de reclamante, a fost considerată ca fiind inadmisibilă întrucât acest raport putea fi contestat potrivit dispoz.art.3 lit.b din Legea nr.94/1992 și nu direct la instanța de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Județean M, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.304 pct.9.
În motivele de recurs se arată că, potrivit art.493din Legea 188/1999 coroborat cu art.1 alin.1 din Legea 288/2004, masterul se circumscrie sferei studiilor universitare și nu reprezintă o formă de perfecționare a pregătirii profesionale a funcționarilor publici.
Se mai susține că în mod greșit instanța a considerat ca fiind aplicabile cauzei dispozițiile HG 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat, întrucât aceasta se aplică începând cu anul universitar 2006-2007, ori, reclamantelor li se aplică dispozițiile legale incidente la momentul admiterii acestora la studiile masterale, respectiv Legea 288/2004.
Curtea de Conturi a României a formulat întîmpinare prin care se arată că în cauză nu este incident art.19 din Legea 288/2004, deoarece reclamantele au început studiile de master în anul universitar 2005-2006, durata cursurilor fiind de 2 ani, iar plata taxei s-a făcut pentru anul II de studiu.
Se apreciază că reclamantelor le sunt incidente dispozițiile art.493din legea 188/1999, astfel că se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantelor precum și citarea corectă în cauză a Curții de Conturi a României, unitate cu personalitate juridică.
Intimatele reclamante, au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului întrucât cursurile de master pe care le-au urmat reprezintă studii postuniversitare, potrivit art.70(2) din Legea învățământului nr.84/1995, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art.493din Legea 188/1999. Se mai arată că aceste studii pot fi finanțate din bugetul instituției, astfel că, în mod corect le-a fost admisă acțiunea.
Curtea, analizând recursul formulat, în raport de motivele invocate cât și potrivit art.3041apreciază că acesta este întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit dispozițiilor cap.V, Secțiunea a 3-a " profesională funcționarilor publici" din legea nr.188/1999, aplicabile la momentul emiterii deciziei de imputare nr.154/27.04.2007, funcționarii publici într-adevăr au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională, putând urma formele de perfecționare profesională organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice, conform unui plan de perfecționare profesională întocmit de aceste instituții.
Art.493din Legea 188/1999, stipulează faptul că "Nu constituie forme de perfecționare profesională și nu pot fi finanțate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau studiile de doctorat."
Deși reclamantele au absolvit studiile universitare anterior apariției 288/2004, nu se poate reține faptul că masterul reprezintă o formă de perfecționare a pregătirii profesionale a funcționarilor publici, în speță a reclamantelor, deoarece legiuitorul, în Legea 188/1999, art.491- 494exclus de la finanțare inclusiv studiile de master, întrucât enumerarea din art.493are caracter indicativ și nu limitativ. Această interpretare se impune pentru că, studiile de master și de doctorat pot fi urmate de absolvenții cu diplomă obținută la finalizarea studiilor universitare de lungă durată, diplomă pe care reclamantele au obținut-o în anul 1975, respectiv 1984, cum se apreciază în acțiune.
Ori, dacă legiuitorul a exclus de la finanțare chiar studiile universitare, studiile de master ce se pot urma doar cu condiția finalizării studiilor universitare, nu reprezintă o categorie a studiilor ce poate fi finanțată, chiar dacă nu a fost nominalizată expres prin dispozițiile art.493din Legea nr. 188/1999, întrucât legea se interpretează în litera și în spiritul ei.
Nu prezintă importanță distincția dintre învățământul universitar și cel postuniversitar deoarece doar legea 188/1999, specifică funcționarilor publici stabilește în art.491- 494, modalitățile și condițiile de realizare a perfecționării profesionale a funcționarilor publici.
Faptul că aplicabile cauzei deduse judecății sunt dispozițiile art.493rezultă și din art.492al.3 din care se desprinde concluzia, că formele de perfecționare profesională plătite, se organizează la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice, pot avea o durată mai mare de 90 zile într-un an calendaristic, doar în anumite condiții. Astfel, este evident că masterul ce se derulează pe perioada octombrie 2005 - iulie 2007, nu se încadrează în forma de perfecționare profesională legiferată, aceasta reprezentând o opțiune personală a funcționarului public, ce se poate realiza prin finanțare proprie, ce nu se înscrie în planul de perfecționare profesională comunicat Agenției naționale a Funcționarilor Publici și nici în fondurile prevăzute în bugetul anual propriu, prevăzut de art.494din Legea 188/1999 nefiind făcută nicio dovadă în acest sens.
În consecință, acțiunea reclamantelor având ca obiect anularea deciziei de imputare nr.154/27.04.2007 este neîntemeiată, deoarece în mod legal în temeiul art.72 lit.b și art.73 din Legea 188/1999 a fost emisă această decizie pentru sumele acordate necuvenit pentru plata studiilor de master celor două reclamante.
Avându-se în vedere cele expuse anterior, cât și dispozițiile art.304 pct.9 și 312, Curtea urmează să admită recursul, să modifice sentința în sensul respingerii și a acțiunii formulate de reclamante ce vizează anularea deciziei de imputare nr.154/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean M, împotriva 4615 din data de 03 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean M, Curtea de Conturi a României și Camera Județeană de Conturi
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2008
PREȘEDINTE: Elena Canțăr - - | JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu - - | JUDECĂTOR 3: Doina Lupea - - |
Grefier, |
Red.-.
Tehnored SI 12.04.2008 2 ex.
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Iuliana Rîciu, Doina Lupea