Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 530/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZI A Nr. 530/
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL, împotriva sentinței civile nr.198/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act emis de autorități publice locale".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța în baza art.146 alin.1 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 30 iunie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 29 ianuarie 2009, reclamantul Prefectul Județului Caf ormulat acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea ca nelegală a Hotărârii nr.76/26.11.2008 privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor din comuna privind modificarea limitelor teritoriale ale Județului C, conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al S".
Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Covasna, în care instanța, pe baza probelor administrate a dispus admiterea acțiunii reclamantului Prefectul Județului C împotriva pârâtului Consiliul local și în consecință, a anulat Hotărârea nr.76/27.11.2008 emisă de pârât, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin hotărârea nr. 76/27.11.2008, Consiliul local hotărât organizarea referendumului în comuna, la data de 15.03.2009, pentru a consulta cetățenii în vederea modificării teritoriale a județului conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al S".
Deoarece cetățenii trebuiau să se pronunțe în raport de cuprinsul statutului, instanța reține că practic, obiectul referendumului îl reprezintă inițiativa legislativă "Statutul de autonomie al S". Pentru a vedea în ce măsură obiectul referendumului este în concordanță cu prevederile legale în materie ca și cu cele constituționale considerăm oportun să prezentăm câteva din prevederile acestui statut, reproducând ca atare clauzele acestuia.
Statutul mai prevede la capitolul VI, VII, IX, diferite reglementări cu privire la folosirea limbii materne în învățământ, viața culturală, justiție precum și reglementări referitoare la chestiuni de ordin financiar.
Obiectul referendumului a cărui organizare s-a dispus prin hotărârea nr.76/2008 emisă de pârât este înființarea unității administrativ teritoriale prin lege organică și apartenența comunei la acest ținut.
Din conținutul hotărârii ca și al proiectului de statut se constată însă că prin referendum cetățenii sunt convocați să se pronunțe cu privire la organizarea unei noi unități administrativ teritoriale. În speță nu se urmărește modificarea limitelor teritoriale ale județului C, ci crearea unei regiuni, compusă din teritoriul actual al județului C, al județului H și a unei părți din județul
Conform art.13 alin.1 din Legea nr.3/2000"problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale și subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local".
3 al aceluiași articol prevede că "proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor, județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie".
Art.14 alin.1 prevede că"problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv președintelului consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni".
În raport de aceste texte, mai întâi se pune problema de a ști cu privire la care chestiuni se pot pronunța cetățenii unei unități administrativ teritoriale. Este evident că, față de textele legale menționate, locuitorii unei comune, oraș, municipiu, județ se pot pronunța cu privire la chestiunile de interes deosebit, chestiuni de interes local al unității administrativ teritoriale respective.
Ca urmare, poate consiliul local al unei comune ori al unui oraș să stabilească problemele care constituie obiectul referendumului și care exced limitelor unității administrativ teritoriale respective?
Instanța de fond a apreciat că orice chestiune pe care legea o permite a face obiectul unui referendum trebuie să facă obiectul unei hotărâri a autorității publice de la nivelul unității administrativ- teritoriale respective.
În speță, după cum susține pârâtul, prin hotărârea adoptată s-a urmărit organizarea referendumului pentru modificarea limitelor teritoriale ale județului După cum se observă, problema ce face obiectul referendumului nu se referă la limita unității administrativ teritoriale a comunei.
Organizarea unui referendum care să privească întregul județ -respectiv modificarea limitelor județului- față de dispozițiile legale amintite nu putea cădea decât în competența consiliului județean. Într-o asemenea situație, prin hotărâre se putea stabili ca organizarea referendumului să se facă în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele din acestea.
Față de cele expuse, s-a apreciat, în primul rând că, în cauză, consiliul local al comunei și-a depășit atribuțiile legale în ce privește stabilirea problemei ce face obiectul referendumului.
Pe de altă parte, separat de cele expuse mai sus, instanța de fond a mai precizat că dispozițiile referitoare la referendum trebuie corelate cu cele din Constituție și legea administrației publice locale.
Conform art. 22 din Legea nr.215/2001, republicată și modificată prevede că " delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin legi și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective, prin referendum care se organizează potrivit legii".
Conținutul acestui articol vine în sprijinul aprecierii făcute mai sus în sensul că, de principiu, modificarea limitelor teritoriale ale unui județ necesită consultarea cetățenilor din județ și nu la nivelul orașului sau al comunei.
Art.3 alin.3 din constituție prevede că "teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii".
Prin hotărârea ce formează obiectul prezentului dosar, se intentionează consultarea cetățenilor în vederea creeării unei alte forme de organizare administrativ teritoriale, respectiv a unei regiuni autonome care nu se regăsește în reglementarea actualei Constituții.
În raport de principiul supremației Constituției, înființarea regiunii " S" prin lege organică se poate realiza numai în condițiile în care Constituția este revizuită.
Ca urmare, chestiunea în discuție, contrar susținerilor pârâtului, nu este una de interes local ci una de interes național, astfel că aceasta nu poate face, nici din acest motiv, obiectul unui referendum organizat pe plan local.
Art.12 din Legea nr.3/2000 prevedea la lit.b că"sunt probleme de interes național "organizarea administrației publice locale, a teritoriului".
Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr.567/11.07.2006 doar prin prisma limitării prerogativelor constituționale ale Președintelui României în acest domeniu, chestiunea de fond privind problema de interes național nefiind atinsă.
Ca urmare a celor expuse, instanța de fond a apreciat că hotărârea adoptată de pârât este nelegală.
Hotărârea atacată este nelegală și prin prisma prevederilor Cartei europene a autonomiei locale.
Carta europeană a autonomiei locale, la art.4 arată că"competențele de bază ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege".
Faptul că se urmărește crearea unei regiuni autonome care să cuprindă vechile forme de organizare secuiești, scaunele, conduce la concluzia că înființarea noii regiuni nu are la bază criterii ce țin de autonomia teritorială locală -și nici de conceptul de autonomie locală astfel cum este definit la art.3 din Carta europeană a autonomiei locale- înființarea acesteia bazându-se mai mult pe criterii de ordin etnic ceea ce, la fel nu este în concordanță cu Constituția și Legea nr.215/2001
Pentru aceste considerente, s-a admis acțiunea formulată și s-a dispus anularea hotărârii atacate.
Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.1, alin.1 și 4, art.3, alin.1; art.5, alin.1, art.4, art.10, alin.1, art.11, alin.3, art.12, art.14, alin.1, art.22-24, art.28, art.33-34, art.49 și art.51 din Statutul de autonomie al S, precum și Capitolele VI, VII, IX și X ale acestui Statut.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâtul Consiliul Local, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și nelegală și menținerea Hotărârii nr.76/27.11.2008 a Consiliului Local ca legală și justificată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele:
Hotărârea atacată este greșită, deoarece:
Instanța de fond a reținut că practic obiectul referendumului îl reprezintă înființarea unei unități administrativ-teritoriale " S" și apartenența comunei la această regiune.
legislativă privind Statutul de autonomie al Saf ost înaintată Parlamentului României în anul 2004, fiind transmisă de Secretarul General al Camerei Deputaților Parlamentului României cu adresa nr. din 01.03.2004. Această inițiativă legislativă conține propuneri privitoare la organizarea administrativă, redând limitele teritoriului, care ar urma să devină
În conformitate cu legislația în vigoare, înființarea regiunii autonome a S se poate realiza exclusiv prin adoptarea legii de înfi8ințare de către Parlamentul României.
Organizarea referendumului local în localitățile interesate, reprezintă procedura prealabilă strict necesară pentru a putea include proiectul de lege privind înființarea unității administrativ-teritoriale autonome S pe agenda de lucru a Parlamentului, urmând ca forul legislativ să decidă asupra adoptării sau respingerii inițiativei legislative.
Instanța de fond a reținut că față de prevederile art.13, alin.3 din Legea nr.3/2000, datorită faptului că obiectul referendumului ar constitui modificarea limitelor teritoriale ale județului, competența organizării referendumului aparține Consiliului județean. Numai că hotărârea Consiliului Local nu se referă la județul C, ci doar la localitatea, pentru includerea întregului județ într-o altă formă de organizare administrativ teritorială referendumului trebuind a fi organizat de Consiliul județean. Dacă Consiliul județean ar proceda la organizarea referendumului, atunci s-ar invoca faptul că cei din nu pot decide în locul celor din Î Buzăului.
Ținând cont de prevederile art.148, alin.2 din Constituție, recurentul a invocat și o serie de reglementări europene, obligatorii pentru România și anume:
- Carta europeană a Regionale sau, ratificată de către România prin Legea nr.282/2007, în art.7 (obiective și principii), stabilește că "în ceea ce privește limbile regionale sau minoritare, în zonele în care acesta limbi sunt folosite și în funcție de situația fiecărei limbi, părțile își întemeiază politica, legislația și practica pe următoarele obiective și principii: b). respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în așa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare", iar prin ratificarea Cartei Europene, România a acceptat faptul că pot fi înființate diviziuni administrative noi.
Conform art.16 din Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale, ratificată prin Legea nr.33/1995 "părțile se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorităților naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru".
O problemă specifică este ridicată de art.5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr.1999/1997, care reglementează protecția limitelor teritoriale ale unităților administrativ teritoriale și conform căreia "pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite".
Scopul referendumului - contestat pe prefect și prin considerentele sentinței atacate -, acela de a crea posibilitatea legală pentru înscrierea pe agenda de lucru a legiuitorului a inițiativei legislative privind Statutul de autonomie al S, în realitate este absolut legal, fiind vorba doar despre o inițiativă legislativă și nu despre modificarea organizării administrativ-teritoriale prin referendum.
Având în vedere invocarea dispozițiilor art.3, alin.3 din Constituția României, privitoare la organizarea teritoriului țării sub aspect administrativ în comune, orașe și județe, se pune problema dacă organizarea regiunilor de dezvoltare în conformitate cu cerințele Uniunii Europene este neconstituțională. Nici chiar după modificarea Constituției, prin referendumul național din 18.19 octombrie 2003, instituția juridică a regiunilor de dezvoltare - existente și la acel moment - nu a fost înscrisă în legea de bază. La înființarea acestor regiuni s-a avut în vedere faptul că, Carta europeană a autonomiei locale reglementează dreptul de asociere a colectivităților teritoriale locale în art.10, prevăzând dreptul acestora în exercitarea competențelor lor, de a se asocia între ele, pentru realizarea sarcinilor de interes comun.
De asemenea, potrivit Cartei, dreptul colectivităților teritoriale locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, trebuie să fie recunoscut de stat. În nici un caz nu se poate susține că statul, înființând regiunile de dezvoltare ar fi încălcat prevederile art.3, alin.3 din Constituție. În acest caz, nici hotărârea consiliului local, care vizează consultarea locuitorilor, pentru ca inițiativa legislativă să se poată discuta în Parlamentul României, nu poate fi calificată drept anticonstituțională.
În consecință, recurentul a considerat că se impune admiterea recursului așa cum a fost formulat și în drept a invocat dispozițiile art.304, pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Față de recursul declarat în cauză, intimatul reclamant Prefectul Județului Caf ormulat întâmpinare (filele 11-13 dosar), solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile a Tribunalului ca legală.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor de recurs și față de prevederile legale aplicabile în cauză, constată recursul ca nefondat, sens în care va fi respins, conform art.312, alin.1 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Astfel, din examinarea probelor de la dosar, a Hotărârii nr.76/2008 emisă de recurentul pârât Consiliul Local, a prevederilor Legii nr.3/2000, ale Legii nr.285/2004, modificată și a prevederilor Constituției României, precum și a art.4 din Carta europeană, se constată că, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
Cât privește criticile formulate de recurent, se constată că acestea sunt nelegale, pentru următoarele considerente:
Prin adoptarea acestei Hotărâri, Consiliul Local a încălcat nu numai dispozițiile Legii nr.3/2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului, ci și dispozițiile Legii nr.215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu toate modificările și completările ulterioare, și, mai mult, au fost încălcate prevederile statuate în Constituția României.
Astfel, art.3 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului statuează expres că "Problemele care, potrivit art.148 din Constituție, nu pot fi supuse revizuirii, nu pot face obiectul referendumului".
Art.12 din Legea nr.3/2000 statuează de asemenea că "sunt probleme de interes național organizarea administrației publice locale a teritoriului". Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr.567/2006, doar prin prisma limitării prerogativelor constituționale ale Președintelui României î acest domeniu, chestiunea de fond privind interesul național, nefiind atinsă.
Art.20 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu toate modificările și completările ulterioare, prevede că:
"(1) Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii.
(4) În municipii, se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare și organizare se face potrivit legii.
(5) Autoritățile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorități exercită atribuțiile prevăzute la art.81 și, respectiv la art.83, care se aplică în mod corespunzător".
Art.3 din Constituția României, prevede că "teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii".
Hotărârea nr.76/2008 a Consiliului local este nelegală și prin prisma prevederilor art.4 din Carta Europeană, unde se arată că " competențele de bază ale autorității administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege.
Instanța reține și caracterul nelegal și neconstituțional al Statutului de autonomiei al ținutului secuiesc, unde printre altele se dorește introducerea limbii maghiare ca limbă oficială, ca protecție a identității naționale maghiare, locuitorii ținutului secuiesc se constituie în comunitate autonomă, teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe C, H, precum și scaunul istoric M; scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești, garantarea folosirii libere a simbolurilor națiunii maghiare, constituirea Consiliului de, având următoarele competențe: organizarea instituțiilor proprii, adoptarea deciziilor valabile în regiune; Consiliul poate solicita Guvernului să îi atribuie și alte competențe, ce au fost omise din acest statut, iar Consiliul scaunal poate adopta hotărâri cu privire la activitatea poliției locale, numirea și demiterea personalului și la înființarea poliției proprii.
Ca atare, față de cele expuse mai sus, instanța de recurs constată că toate criticile formulate de recurent privind nelegalitatea sentinței Tribunalului Covasna pronunțată în cauză, sunt nefondate, sens în care vor fi înlăturate, constatând, de asemenea, că Hotărârea nr.76/2008 a Consiliului Local este nelegală, pentru considerentele corect reținute de instanța de fond.
Nu se poate reține faptul invocat de recurent, că prin hotărârea Consiliului local s-a dorit doar inițiativa legislativă și că privește doar localitatea, nefiind vorba de Unitatea administrativ teritorială Județul
În esență, se constată ca nefondat recursul declarat în cauză și, în baza art.312 Cod procedură civilă, acesta va fi respins.
Cât privește apărarea formulată de intimatul reclamant Prefectul județului C, se rețin ca justificate și legale susținerile acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL, împotriva sentinței civile nr.198/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - Pentru judecător - - -, -
aflată în concediu de odihnă,
semnează d-na Președinte de instanță,
Grefier,
Pentru grefier -,
aflată în concediu de odihnă,
semnează Grefier-șef secție -.
Red: MI/09.07.2009
Dact: AP/17.07.2009 - 2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
