Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZI A Nr. 536/ DOSAR Nr-

Ședința publică de la 30 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lorența Butnaru

JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă

JUDECĂTOR 3: Maria

Grefier -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței civile nr.347/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act emis de autorități publice locale".

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța în baza art.146 alin.1 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 30 iunie 2009.

CURTEA

Curtea, asupra recursului de față, constată că:

La data de 12.02.2009, Prefectul județului C, a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local din comuna, județ C, solicitând instanței de judecată: anularea ca nelegală a hotărârii Consiliului Local nr. 7 / 15.01.2009 privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor din comuna, privind modificarea limitelor teritoriale ale județului C, conform inițiativei legislative " Statutul de autonomie al ținutului S".

Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Covasna.

În acest dosar, instanța de fond pe baza probelor de la dosar a pronunțat sentința civilă nr. 347/3.04.2009 prin care a dispus admiterea acțiunii și a anulat HCL nr. 7/15.01.2009 emisă de Consiliul Local.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele în drept și în fapt:

Obiectul referendumului a cărui organizare s-a dispus prin Hotărârea nr. 7/2009 emisă de autoritatea administrativă pârâtă este înființarea unității administrativ teritoriale " S" prin lege organică și apartenența comunei la această regiune.

Din conținutul hotărârii rezultă că noua unitate administrativ-teritorială a cărei înființare se intenționează este o regiune.

Art. 3 alin. 3 din Constituția României prevede că teritoriul țării este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe iar în condițiile legii unele orașe sunt declarate municipii.

Prin hotărârea ce formează obiectul litigiului se intenționează crearea unei forme de organizare administrativ-teritorială în afara Constituției României.

În raport de principiul supremației "Constituției, înființarea regiunii " S" prin lege organică se poate realiza numai în condițiile revizuirii legii fundamentale.

Apărările pârâtului dezvoltate în întâmpinare potrivit cărora problema ce urmează a fi supusă referendumului privește organizarea teritoriului țării și că ar fi una de interes național, nu pot fi privite în raport cu dispozițiile art. 11 și 12 alin (1) din Legea nr. 3/2000, întrucât în această problemă de interes național nu pot hotărî locuitorii comunei, pentru restul cetățenilor României.

Constatând că actul administrativ atacat este contrar Constituției României și Legii nr.3/2000 privind organizarea referendumului prima instanță a dispus conform dispozitivului sentințe recurate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâtul Consiliul Local, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele:

Recurentul pârât a arătat că prin modul în care a fost motivată sentința Tribunalului, rezultă că instanța nu a înțeles argumentele prezentate de acesta în întâmpinare la fondul cauzei.Se invocă faptul că inițiativa legislativă, privind Statutul de autonomie al ui S, a fost înaintată Parlamentului României în anul 2004, fiind transmisă de Sectretarul General al Camerei Deputaților Parlamentului României, cu adresa nr. din 01.03.2004. Această inițiativă legislativă conține propuneri privitoare la organizarea administrativă, redând limitele teritoriului, care ar urma să devină S, în urma modificării limitelor teritoriale ale județelor vizate, de către legiutor. Consiliul Legislativ prin avizul nr. 405/11.03.2004, depus la dosarul de fond (, 68), aobiecționat că proiectul de lege nu este fundamentat pe o prealabilă consultare a cetățenilor din unitățile administrativ - teritoriale respective, prin referendum, pentru a putea fi inclus pe agenda Parlamentului României. Din acest punct de vedere strict cu caracter formal - procedural prezentul demers legislativ nu este fundamentat pe o prealabilă consultare a cetățenilor din județele preonizate a face parte din regiunea autonomă. Firește, chiar dacă referendumul organizat se va solda cu un rezultat pozitiv, participanții la referendumul optând pentru includerea localității în ținutul preconizat, nu se va ajunge la înființarea autonomă a regiunii autonome al ui. Astfel cum a arătat în conformitate cu legislația în viogoare înființarearegiunii autonome al ui S se poate realiza excusiv prin adoptarea legii de înființare de către Parlamentul României.

Repetarea, organizării referendumului local în localitățile interesate, reprezintă procedura prealabilă strict necesară pentru a putea include proiectul de lege privind înființarea unității administrativ - teritorial autonome S pe agenda de lucru a Parlamentului, ur,ând ca forul legislativ să decidă asupra adoptării sau respingerii inițiativei legislative.

În mod greșit a înțeles instanța de fond faptul că față de prevederile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 3/2000, datorită faptului că obiectul referendumului ar constitui modificarea limitelor teritoriale ale județului, competența organizării referendumului aparține Consiliului județean. Numai că hotărârea Consiliului Local nu se referă la județul de care aparține, ci doar la localitatea sa - firește, pentru includerea întregului județ în altă formă de organizare administrativ teritorială, referendumul ar fi trebuit organizat de Consiliul Județean.

" Statul Român deține șansa istorică de a regândi modalitatea în care se amenajează relația dintre centru și teritoriu. De această dată, valorificarea experienței europene este un fapt, iar argumentele legate de separatism și dezmembrare națională sunt irelevante în noul context".

Recurentul a invocat dispozițiile art. 148 al. 2 din Constituție, Carta europeană a limitelor regionale sau minoritare, art. 7 obiective și principiu din Legea nr. 282/2007, de ratificare de către România, art. 16 din Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, art. 5 din Carta europeană a Autonomiei Locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 și Legea nr. 3/2002 pentru organizarea și desfășurarea referendumului, art. 13 alin. 3 și art. 22 din legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, texte conform cărora recurentul susține că stau la baza organizării ca legale a acestui referendum, iar sentința civilă atacată este nelegală și contravine scopului referendumului.

În speță se susține de recurent că hotărârea Consiliului Local atacată în cauză, vize3ază consultarea locuitorilor pentru ca inițiativa legislativă să se poată discuta în Parlamentul României, și că nu poate fi calificată drept anticonstituțională.

În drept a invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.

Recursul a fost legal timbrat ( fila 15 dosar).

Față de recursul declarat în cauză intimatul reclamant Prefectul Județului Caf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței civile a Tribunalului Covasna ca legală și temeinică.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 347/3.04.2009 a Tribunalului Covasna prin prisma criticilor de recurs și a prevederilor legale aplicabile constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Din analiza probelor de la dosar raportat la prevederile Constituției României la prevederile Legii nr. 3/2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului raportat la prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală rezultă că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 7/15.01.2009 s-au încălcat prevederile legale sus menționate respectiv art. 3 din legea nr. 3/2000. art. 148 din Constituția României și art. 20 din Legea nr. 215/2001, precum și art. 3 din Constituția României.

De asemenea, potrivit art. 4 din Carta Europeană unde se arată că: " competențele de bază ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege. De asemenea, solicită a se avea în vedere și caracterul cădit nelegal și neconstituțional al " Statului de autonomie al ui, unde printre altele se dorește:

a) organizarea intituțiilor proprii;

b) adoptarea deciziilor valabile în regiune;

Cât privește criticle formulate în recurs, însensul că hotărârea instanței de fond este nelegală fiind dată cu interpretarea greșită a lșegii și cu aplicarea greșită a legii, instanța de recurs constată că dimpotrivă hotărârea instanței de fond corespunde acelor de la dosar și prevederilor legale aplicabile.

Nu se poate reține critica adusă de recurent în sensul că, instanța de fond nu a înțeles argumentele prezentate de Consiliul Local, pentru susținerea legalității HCL nr. 7 / 15.01.2009, și scopul referendumului.

De altfel argumentele aduse în recurs de pârât și prevederile legale invocate în susținerea recursului, au fost avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii atacate.

În esență criticile formulate în recurs, vor fi înlăturate ca nelegale, constatând că de fapt prin organizarea referendumului se contravine atât normelor interne cât și celor com,unitare invocate chiar de recurentă.

În concluzie, față de cele reținute mai sus, se constată recursul ca nefondat urmând a fi respins în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civikă.

În cauză nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 8 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Referitor la apărarea formulată de intimatul reclamant se constată că aceasta este justificată și legală, motiv pentru care se va reține, ca fiind în sensul respingerii recursului și menținerii sentinței civile atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâtul CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței civile nr.347/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

-

pt. aflată în concediu de odihnă, semnează

Grefier șef secție

Red: MI/13.07.2009

Dact: MD/ - 2 ex.

Dact CC/ 23.07.2009

Jud.fond:

01 Iulie 2009

Președinte:Lorența Butnaru
Judecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Brasov