Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 649/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 649
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier șef secție comercială -
&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre pronunțare cererea de revizuire a deciziei civile nr.2991 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr-, formulată de revizuientul, în contradictoriu cu intimații și PRIMARUL MUNICIPIULUI C-
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 25 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea ce s-a întocmit la acea dată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra cererii de revizuire de față contată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1023 din 3.06.2008Tribunalul Cluja admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Primarul municipiului C N și și, în consecință:
- a dispus anularea autorizațiilor de construcție nr. 114/2006 și 1689/2007 emise de Primarul municipiului C-N, precum și desființarea lucrărilor efectuate în baza acestor autorizații;
- a dispus suspendarea efectelor autorizației de construire nr. 1689/2007 emisă de Primarul mun. C-N;
- a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 625,8 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul și pârâtul sunt proprietarii unor suprafețe de teren învecinate, situate în C-N,-, respectiv nr. 10.
Pentru imobilul situat la nr. 10 regimul juridic a fost certificat prin certificatul de urbanism 5606/30.12.2005. Ulterior au fost eliberate autorizațiile de desființare nr. 92/12.07.2006 și de construire nr. 1148/12.07.2006, iar pârâtul a obținut avizele prevăzute în certificatul de urbanism și a efectuat proiectul de autorizare a construcțiilor solicitând avizul, aviz care a fost emis cu nr. 4904/43/20.01.2006 și aprobat prin 83/2006. Prin acest aviz s-a stabilit un regim derogator de la prevederile regulamentului local de urbanism, în sensul că amplasarea construcției a fost autorizată la 1,90 de limita laterală.
Prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor nr. 105/25.06.2007 pârâtului a fost sancționat pentru nerespectarea autorizației de construire 1148/2006, dispunându-se sistarea imediată a lucrărilor și începerea demersurilor de intrare în legalitate.
În urma solicitării adresate de pârâtul, de modificare a soluției constructive, Primarul mun. C-N a emis autoritatea contractantă 1689/2007 prin care s-a autorizat continuarea lucrărilor la două locuințe cuplate, P + 2 E, cu modificarea soluției constructive în ceea ce privește accesul, recompartimentările interioare, dimensiunile golurilor și fațade. Această autorizație nu a prevăzut modificări față de distanța de limita laterală a imobilului.
Potrivit expertizelor tehnice efectuate în cauză, pe întreaga lungime a construcției pârâtului, distanța față de limita dintre proprietăți este sub limita de 1,90 cu circa 15-20 concediu medical; există deschise 6 geamuri la parte și 6 la etaj cu vedere directă spre proprietatea reclamantului; există un procent de umbrire care nu a putut fi determinat, precum și o scădere a valorii de circulație a imobilului reclamantului cu 10-15%; casa reclamantului se află la o distanță de 1,75-1,80 de construcția unde locuiește pârâtul și există o deschidere între acestea.
În raport de dispozițiile art. 6, art. 7 din Legea nr. 50/1991 și art. 34 din Legea nr. 305/200, autorizație de construire se poate emite doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, respectiv prevederile din certificatul de urbanism trebuie reluate de proiectul de autorizare a lucrărilor de construcții și trebuie să fie depuse toate avizele solicitate de acesta. de la regulamentul local de urbanism se poate efectua în baza unei documentații aprobate prin avizul și prin hotărârea consiliului local, potrivit art. 32 din Legea nr. 350/2001. Pe baza acestei documentații se eliberează un nou certificat de urbanism care să specifice noul regim a imobilului conform art. 33 din Legea nr. 350/2001 și art. 4 din Legea nr. 50/1991. în Cauză, nu s-a solicitat un nou certificat de urbanism, astfel că datele din certificatul de urbanism 5606/30.12.2005 nu au fost respectate de autorizație de construire nr. 1848/12.07.2006; mai mult certificatul de urbanism a expirat la data de 30.12.2006, astfel că modificarea proiectului autorizat inițial nu a putut avea la bază acest certificat și, în consecință autorizația de construire nr. 1689/2007 a fost emisă fără a exista un certificat de urbanism valabil la data emiterii acestui act administrativ.
De asemenea, limita laterală față de imobilul reclamantului nu este respectată de construcția pârâtului, fiind sub limita de 1,90 prevăzută de art. 615 din Codul civil și derogarea aprobată prin Hotărârea Consiliului Local 83/2006.
Pe de altă parte, pe întreaga lungime a construcției pârâtului există 6 geamuri la parte și 6 la etaj la care, dacă se adaugă și golurile existente pe această fațadă există un număr de 22 deschideri din care majoritatea sunt cu vedere directă înspre imobilul reclamantului și care sunt sub distanța minimă prevăzută de art. 615 din Codul civil. De asemenea, există o umbrire a imobilului reclamantului, contestatoare ca urmare a nerespectării distanțelor prevăzute de lege și de regulamentele de urbanism și o scăderii a valorii imobilului cu 10-15%.
Împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Cluj -N au formulat recurs pârâții Primarul municipiului C-N și.
Prin decizia civilă nr. 2991 din 12.12.2008Curtea de Apel Cluja admis în parte recursurile, a modificat în parte sentința recurată, în sensul că a respins cererea de desființare a lucrărilor efectuate; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței privind anularea celor două autorizații de construire; a obligat intimatul să plătească recurentului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, în ceea ce privește capătul de cerere a cărui soluție a fost modificată, instanța de recurs a reținut că, în raport de dispozițiile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, titular al acțiunii nu poate fi altul decât primarul în reprezentarea,organului care a aplicat sancțiunea", reclamantul neputând solicita desființarea lucrărilor decât, de exemplu, în condițiile art. 494 din Codul civil, în cazul edificării unei construcții pe terenul altuia.
La data de 15.12.2008 reclamantul s-a adresat Curții de Apel Cluj cu o cerere de lămurire a dispozitivului, în temeiul art. 2811din Codul d e procedură civilă. susținând că dispozitivul conține dispoziții contradictorii.
La data de 12.01. 2009 reclamantul a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 2991/12.12.2008 solicitând a se constata că dispozitivul conține dispoziții potrivnice și, pe cale de consecință, să se reformuleze partea din considerente și din dispozitiv, în sensul respingerii în totalitate a recursurilor formulare de pârâți. În susținerea cererii, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, reclamantul a susținut următoarele:
Decizia civilă nr. 2991/12.12.2008 conține dispoziții potrivnice și anume: pe de o parte, se validează constatarea judecătorului fondului cu privire la caracterul nelegal al celor două autorizații de construire, iar pe de altă parte, se înlătură dispoziția de desființare a lucrărilor de construire executate nelegal.
În motivarea soluției privind menținerea construcției ridicată nelegal s-a invocat indirect lipsa calității procesuale active a reclamantului, acreditându-se ideea, desprinsă dintr-o interpretare eronată a prevederilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, că numai primarul ar avea calitatea de a sesiza instanța cu o cerere privind desființarea construcției ilegal edificată.
Instanța de recurs a desprins art. 32 alin. 1 din cadrul legislativ conturat de art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Ideea de reparare a pagubei vizează înlăturarea tuturor efectelor pe care le-a produs actul administrativ anulat, între care și desființarea construcției ilegal ridicată. Nu se poate vorbi de o reparare a consecințelor negative suferite de persoana vătămată într-un drept al său atâta timp cât controlul judecătoresc este limitat la desființarea actului administrativ vătămător, dar validează lucrările de construcție executate în baza lor. A distruge cauza și a menține efectul este un nonsens în plan juridic.
De altfel, chiar Curtea de Apel Cluja avut o altă optică decât cea manifestată în cauza de față. În acest sens, este sentința civilă nr. 73/2007.
Anularea autorizațiilor de construire și menținerea concomitentă a construcției ridicată în baza lor constituie două dispoziții potrivnice în sesnul art. 322 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, dispoziții care din punct de vedere juridic sunt incompatibile una cu cealaltă întrucât anularea celor două acte administrative ilegale ar fi lipsită de finalitatea reparatorie și, totodată, de restabilirea ordinii de drept încălcată de organul administrativ emitent în cazul în care efectele lor rămân și se manifestă ca o realitate prezentă și viitoare. Legiuitorul a conceput anularea actului administrativ ilegal nu ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru înlăturarea efectelor negative produse de actul anulat. Este motivul pentru care anularea actului administrativ presupune și desființarea consecințelor produse de actul anulat din momentul emiterii sale și până în momentul anulării lui.
Este de principiu că nulitatea produce efecte retroactive și nu numai pentru viitor. Or, decizia supusă revizuirii tocmai acest principiu pe care nimeni nu l-a contestat. Anularea celor două autorizații de construire nu poate fi adusă la îndeplinire decât dacă se desființează construcția ridicată pe baza lor. Menținerea construcției constituie o dispoziție potrivnică raportat la ordinul judecătoresc de anulare a celor două autorizații de construire în baza căreia a fost ridicată această construcție.
Prinîntâmpinare, pârâtul a invocat inadmisibilitatea, în principiu, cererii de revizuire și, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În ceea ce privește inadmisibilitatea intimatul a susținut-o, în primul rând, prin prisma obiectului acesteia, raportat la dispozițiile art. 322 din Codul d e procedură civilă, text a cărui cerință impune evocarea fondului cauzei, decizia civilă nr. 299/2008 nu evocă fondul cauzei. În al doilea rând, cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile cerute imperativ de lege: existența unei hotărâri judecătorești definitive; hotărâre judecătorească trebuie să conțină două sau mai multe dispoziții; dispozițiile trebuie să aibă un caracter potrivnic, astfel încât să nu fie posibilă aducerea lor la îndeplinire în mod concomitent.
În ceea ce privește apărarea subsidiară, intimatul a susținut că reclamantul a criticat în fond decizia civilă nr. 2991/2008, punând în discuție atributul instanței de recurs de a cenzura hotărârea primei instanțe, prin reanalizarea probelor și a dispozițiilor legale care delimitează cadrul procesual al cauzei.
Inadmisibilitatea a fost invocată, prin întâmpinare, și de către intimatul Primarul municipiului C- Argumentele invocate sunt similare celor susținute de intimatul.
Prin încheierea nr. 1182/3.03.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de, dispunându-se strămutarea judecării cauzei care formează obiectul dosarului nr- al Curții de Apel Cluj la Curtea de APEL BACĂU, cu păstrarea actelor de procedură îndeplinite.
Curtea de Apel Cluj, prin încheierea nr. 6/23.03.2009, luând în examinarecererea de revizuirea deciziei civile pronunțate la data de 12.12.2008 de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr-, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea pentru continuarea judecății la Curtea de APEL BACĂU.
Astfel, Curtea de APEL BACĂUa fost investită cu soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 2991/12.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, cauza fiind înregistrată la această instanță sub nr- din 2.04.2009.
Examinând, în ordinea impusă de art. 137 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, excepția de inadmisibilitate și cererea de revizuire, curtea de apel constată următoarele:
Inadmisibilitatea poate fi examinată ca o excepție doar prin prisma primului punct de vedere invocat de intimați, respectiv a obiectului acesteia. Astfel, potrivit art. 322 teza a II- din Codul d e procedură civilă, sunt supuse revizuirii hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul cauzei. În prezent cauză, instanța de recurs a admis recursurile și a modificat în parte hotărârea recurată, respingând unul dintre capetele de cerere ale acțiunii. Aceasta a presupus o evocare a fondului întrucât, în ceea ce privește desființarea construcției, instanța de recurs a aplicat faptelor deja stabilite de prima instanță alte dispoziții legale, respectiv art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, neputând fi examinată, în cadrul procesual al încuviințării de principiu a cererii de revizuire, dacă aplicarea acestor dispoziții a fost corect făcută.
În ceea ce privește inadmisibilitatea invocată prin prisma îndeplinirii,condițiilor cerute imperativ de lege", această instanță consideră că nu poate fi examinată ca o excepție, ci presupune tocmai verificarea existenței motivului de revizuire invocat - art. 322 pct. 1 din Codul d e procedură civilă - prin raportare la textul legal care îl reglementează.
Sub acest aspect este de constatat că decizia civilă nr. 2991/2008 constituie o hotărâre judecătorească definitivă care conține două dispoziții. Prin modificarea parțială a hotărârii pronunțate de prima instanță, s-a menținut dispoziția acestei instanțe de anulare a autorizațiilor de construire - ceea ce reprezintă una dintre dispozițiile hotărârii - și s-a modificat, prin respingere, capătul de cerere privind desființarea construcției,- ceea ce constituie o altă dispoziție a hotărârii.
Însă, ceea ce nu se poate reține în cauză este caracterul contradictoriu al celor două dispoziții ce nu se pot aduce la îndeplinire.
Pe de o parte, dispoziția de anulare a autorizațiilor de construire nu este susceptibilă de executare; însăși hotărârea instanței constituie concretizarea cererii reclamantului fundamentată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004. Legea nr. 554/2004 reglementează, în art. 23, în capitolul III -Procedura de executare, ca modalitate de executare a hotărârii judecătorești prin care s-a anulat un act administrativ, publicarea în Monitorul Oficial al României, însă această obligație este prevăzută doar în cazul actelor administrative normative, nu și a celor individuale, cum este în cauza de față.
Pe de altă parte, nu este vorba de dispoziții contradictorii. Anularea unui act administrativ are, de regulă, efect retroactiv, aceasta însemnând că anularea actului presupune și înlăturarea efectelor pe care le-a produs. De principiu, este vorba despre efectele juridice ale actului; ori, în cauză se pun în discuție faptele materiale care nu pot fi înlăturate în cadrul procesual al contenciosului administrativ în care, fundamental este raportul între persoana vătămată și autoritatea publică emitentă a actului nelegal. Ceea ce solicită reclamantul este înlăturarea consecințelor pe care le-au produs autorizațiile de construire față de un terț, respectiv față de beneficiarul lor. La momentul eliberării autorizațiilor de construire, acestea au dat naștere dreptului intimatului de a construi, iar la momentul anulării lor, dreptul reclamantului de a construi fusese deja materializat în construcția a cărei desființare se cere. Situația de fapt - existența clădirii - nu poate fi schimbată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, căci repararea pagubei nu poate fi pretinsă, în temeiul art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, decât de la emitentul actului; construcția care se cere a fi demolată nu aparține emitentului actului, dreptul de proprietate asupra acesteia aparținând unei persoane private.
Prin urmare, exercitarea și limitele dreptului de proprietate ale reclamantului și intimatului asupra imobilelor care le aparțin se circumscriu sferei dreptului privat. Autorizația de construire are ca obiect sancționarea conformității construcției cu regulile de urbanism și cu cerințele de calitate a construcțiilor, existând o delimitare clară și o totală independență între autorizația de construire și servituțile de drept privat. Respectarea de către terțul - beneficiar al actului administrativ anulat de instanța de contencios administrativ a servituților de drept privat rămâne susceptibilă de a fi cenzurată potrivit procedurilor de drept comun, putându-se ajunge, în funcție de gravitatea încălcărilor acestor servituți, până la demolarea construcției.
Față de cele ce preced, această instanță constată a fi nefondate atât excepția de inadmisibilitate invocată de intimați, cât și cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire a deciziei civile nr.2991 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr-, formulată de revizuientul, în contradictoriu cu intimații și PRIMARUL MUNICIPIULUI C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Pt. jud.
aflată în CO - semnează
președinte instanță
GREFIER,
Red.
Red.revizuire
Tehnored.
Ex.2 6.07.2009
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
