Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 699/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.699/CA

Ședința publică de la 22 decembrie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Adriana Gherasim

JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 3: Erol Geli

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul formulat în contencios administrativ de reclamantă, domiciliată în C,-,.3, județul C, împotriva sentinței civile nr.970/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - COMUNA PRIN PRIMAR, PRIMĂRIA și CONSILIUL LOCAL COMUNA - toți cu sediul în comuna, județul C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

Dezbaterile asupra fondului motivelor de recurs au avut loc în ședința publică din 15 decembrie 2008, și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrată din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art.260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 22 decembrie 2008, când a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA

Asupra cauzei în contencios administrativ de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 970/29.10.2007 a Tribunalului Constanțaa fost respinsă ca nefondată cererea reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâții Comuna prin Primar, Consiliul Local al Comunei, Primăria, fiind totodată admisă excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria și respinsă excepția inadmisibilității și tardivității capătului 3 de cerere.

Prima instanță a fost investită cu cererea reclamantei prin care a solicitat:

- obligarea pârâților să elibereze copii conforme cu originalul de pe următoarele acte: HCL nr. 4/27.01.2005; HCL nr. 11/24.02.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; toată documentația cadastrală depusă la data de 21.06.2005 pentru înregistrarea la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară sub nr. cadastral 1000 - intravilan,- a suprafeței de teren de 2039,7 mp.; proces verbal de negociere din 04.07.2005 încheiat între Primăria și; HCL nr. /15.09.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 64/27.10.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 53/03.08.2006 cu referat de legalitate și oportunitate; adresa nr. 3541/07.06.2005 emisă de Primăria; documentația cadastrală depusă la Oficiul de Cadastru pentru înregistrarea mențiunii că terenul aferent brutăriei este proprietatea consiliului local; actele și documentația prin care i-a fost vândută locuința lui și acordarea folosinței terenului; autorizația și documentația însoțitoare pentru edificarea construcțiilor de și pe terenul ce-l folosesc fără nici un titlu din comuna, str. - începând din anul 1991 și până în prezent;

- comunicarea în scris a modului cum s-a rezolvat dispoziția prevăzută în procesul verbal nr. 8216/30.10.2006 încheiat de inspectorii din cadrul DGFP C; numele tuturor membrilor comisiei Legii 10/2001; numele tuturor membrilor Consiliului Local, care au adoptat HCL contestate, aceștia urmând să răspundă în solidar cu Primarul comunei și să fie obligați la plata sumei de - euro cu titlu de reparații pentru daunele morale;

- constatarea nulității tuturor HCL și actelor menționate în primul capăt de cerere, acestea fiind total nelegale, netemeinice și emise în disprețul legii, întrucât prin adoptarea acestora i s-au adus grave prejudicii morale și materiale.

S-a arătat în motivarea cererii că, așa cum a rezultat din procesul verbal nr. 8216/30.10.2006 încheiat de inspectorii din cadrul DGFP C, prin aceste hotărâri ale Consiliului Local din comuna au fost făcute acte de trecere în domeniul privat al comunei suprafețe de teren revendicate în conformitate cu legea nr. 10/2001 și 247/2005, aceste acte fiind lovite de nulitate în conformitate cu legea nr. 10/2001. astfel, Comuna prin Primar a cumpărat imobilul aflat pe terenul pe care reclamanta l-a revendicat, în vederea construirii unei grădinițe.

S-a mai arătat că a notificat Primăria la data de 13.08.2001 prin BEJ, pentru restituirea în natură a imobilului situat în comuna nr. 374, în prezent--79, compus din teren în suprafață de 4000 mp și o casă de locuit, ce au aparținut tatălui reclamantei, însă nu a primit răspuns la notificare.

Prin Hotărârea nr. 7675/22.11.2005 li s-a atribuit prin compensare suprafața de 4000 mp teren situată pe malul lacului, însă nu s-a emis decizia de restituire, astfel au fost nevoiți să se adreseze instanței, cauza aflându-se în recurs pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA.

Reclamanta a arătat că pe parcursul procesului Primăria a cumpărat brutăria aflată în stare avansată de degradare numai cu scopul de a pretinde că terenul pe care îl revendică este grevat de sarcini. Mai mult, prin Hotărârea nr. 53/03.08.2006, deși se afla încă pe rol procesul privind revendicarea suprafeței de 4000 mp, s-a hotărât trecerea în domeniul privat al comunei a suprafeței de 2239 mp din terenul pe care îl revendică.

A solicitat reclamanta obligarea în solidar la plata daunelor morale solicitate, față de vârsta înaintată și perioada mare care a trecut de la data notificării, 13.08.2001 și cât au fost lipsiți de dreptul de a folosi imobilul.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1, 2, 6, 8, 11, 16 din Legea nr. 554/2004, art. 21, 38, și 45 din Legea nr. 10/2001.

În dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și orice probă ar rezulta din dezbateri.

Anexat cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar cererea din 13.12.2006.

Ulterior reclamanta a precizat acțiunea în ceea ce privește temeiul juridic al fiecărui capăt de cerere.

Pârâtul Consiliul Local a depus la dosar hotărârile atacate și documentația avută în vedere la emiterea acestora.

Pârâtele Comuna și Primăria au formulat note de ședință prin care au invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei, excepția inadmisibilității capătului 3 de cerere și excepția tardivității formulării capătului 3 de cerere, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii.

Potrivit art. 137 pr.civ. instanța a soluționat mai întâi excepțiile invocate, reținând că, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 215/2001 " Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii".

Primăria, fiind o entitate funcțională definită prin lege fără capacitate de folosință, nu putea fi subiect de drepturi și obligații, astfel că excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei primăria a fost admisă.

Referitor la excepția inadmisibilității capătului 3 de cerere privind anularea actelor administrative, pentru lipsa procedurii prealabile, instanța a reținut că, prin formularea cererii din data de 13.12.2006 reclamanta a îndeplinit cerințele impuse de art. 7 din legea nr. 554/2004, fiind dovedită efectuarea procedurii prealabile.

În ceea ce privește excepția tardivității capătului de cerere privind anularea actelor administrative, instanța a apreciat că nu era întemeiată.

Potrivit art. 11 alin. 4 din legea nr. 554/2004 " ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând".

Față de obiectul hotărârilor a căror anulare s-a solicitat, instanța a apreciat că acestea aveau caracter normativ și nu unul individual, astfel că puteau fi atacate oricând.

Având în vedere aceste considerente, instanța a respins excepțiile inadmisibilității și tardivității capătului 3 de cerere ca nefondate.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta a solicitat, în baza Legii nr. 554/2001 să i se comunice HCL nr. 4/27.01.2005; HCL nr. 11/24.02.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; toată documentația cadastrală depusă la data de 21.06.2005 pentru înregistrarea la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară sub nr. cadastral 1000 - intravilan,- a suprafeței de teren de 2039,7 mp.; proces verbal de negociere din 04.07.2005 încheiat între Primăria și; HCL nr. /15.09.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 64/27.10.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 53/03.08.2006 cu referat de legalitate și oportunitate; adresa nr. 3541/07.06.2005 emisă de Primăria; documentația cadastrală depusă la Oficiul de Cadastru pentru înregistrarea mențiunii că terenul aferent brutăriei este proprietatea consiliului local; actele și documentația prin care i-a fost vândută locuința lui și acordarea folosinței terenului; autorizația și documentația însoțitoare pentru edificarea construcțiilor de și pe terenul ce-l folosesc fără nici un titlu din comuna, str. - începând din anul 1991 și până în prezent.

Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 " orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public", iar potrivit art. 2 lit. b din aceeași lege " prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației".

Hotărârile Consiliului Local 4/27.01.2005, 11/24.02.2005, 64/27.10.2005, 53/03.08.2006 și cea din 15.09.2005 au fost depuse la dosar de către pârâtul Consiliul local, având anexată întreaga documentație care a stat la baza adoptării acestora, reclamanta putând oricând să intre în posesia acestora.

De altfel, potrivit art. 50 din Legea nr. 215/2001 " otărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect ", iar conform art. 49 din aceeași lege " Secretarul unității administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării".

Față de aceste dispoziții, instanța a apreciat că hotărârile Consiliului local erau publice iar reclamanta avea acces liber la ele.

Referitor la documentația cadastrală depusă la data de 21.06.2005 pentru înregistrarea la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară sub nr. cadastral 1000 - intravilan,- a suprafeței de teren de 2039,7 mp. documentația cadastrală depusă la Oficiul de Cadastru pentru înregistrarea mențiunii că terenul aferent brutăriei era proprietatea consiliului local și actele și documentația prin care i-a fost vândută locuința lui și acordarea folosinței terenului; autorizația și documentația însoțitoare pentru edificarea construcțiilor de și pe terenul ce-l folosesc, instanța a considerat că aceste acte nu conțineau informații de interes public ci date cu caracter personal, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor la informații de interes public, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 111din Legea nr. 544/2001.

În ceea ce privește solicitarea de a se comunica în scris modul cum s-a rezolvat dispoziția prevăzută în procesul verbal nr. 8216/30.10.2006 încheiat de inspectorii din cadrul DGFP C, instanța, față de dispozițiile art. 12 lit. e din Legea nr. 544/2001, potrivit cu care se exceptează de la liberul acces la informațiile de interes public " informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare" și de împrejurarea că se afla în curs de desfășurare o anchetă administrativă, a apreciat că la momentul solicitării acestor informații ele nu puteau fi divulgate fără a pune în pericol cercetarea administrativă.

Față de dispozițiile art. 28 și 31 din legea nr. 215/2001 rep. și mod. și art. 5 din Legea nr. 544/2001, instanța a constatat că numele membrilor Consiliului Local sunt publice și orice persoană are acces la ele, iar în ceea ce privește numele membrilor comisiei Legii 10/2001, reclamanta nu a făcut dovada, în condițiile art. 1169 civ. că este vătămată într-un drept al său prin necomunicarea numelui membrilor comisiei.

Referitor la capătul de cerere privind anularea HCL nr. 4/27.01.2005; HCL nr. 11/24.02.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; toată documentația cadastrală depusă la data de 21.06.2005 pentru înregistrarea la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară sub nr. cadastral 1000 - intravilan,- a suprafeței de teren de 2039,7 mp.; proces verbal de negociere din 04.07.2005 încheiat între Primăria și; HCL nr. /15.09.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 64/27.10.2005 cu referat de legalitate și oportunitate; HCL nr. 53/03.08.2006 cu referat de legalitate și oportunitate; adresa nr. 3541/07.06.2005 emisă de Primăria; documentația cadastrală depusă la Oficiul de Cadastru pentru înregistrarea mențiunii că terenul aferent brutăriei este proprietatea consiliului local; actele și documentația prin care i-a fost vândută locuința lui și acordarea folosinței terenului; autorizația și documentația însoțitoare pentru edificarea construcțiilor de și pe terenul ce-l folosesc începând din anul 1991 și până în prezent instanța de fond a reținut că potrivit art. 1 din legea nr. 554/2004 " rice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".

Reclamanta a precizat că actele a căror anulare o solicită o vătămau în dreptul său de proprietate, bunurile care au făcut obiectul hotărârilor făcând obiectul cererii de restituire potrivit Legii nr. 10/2001.

Pentru a se folosi de acțiunea în contencios administrativ reclamanta trebuia să fie beneficiara unui drept subiectiv ori să aibă un interes legitim pe care pârâții să îl respecte.

Prima cerință pe care trebuia să o îndeplinească reclamanta avea în vedere ca dreptul ori interesul său legitim să fie recunoscut de lege.

În speță dreptul ori interesul legitim al reclamantei nu a fost recunoscut de lege, aceasta nu a făcut dovada cu un titlu de proprietate valabil că bunurile prevăzute în actele atacate îi aparțin și nici că prin adoptarea actelor i s-a adus o vătămare.

Reclamanta a formulat cerere potrivit Legii nr. 10/2001 pentru restituirea unui teren în suprafață de 4000 mp, însă nu i s-a emis un titlul de proprietate pentru această suprafață de teren și nici nu a fost pusă în posesie, astfel nu se poate verifica dacă terenul pe care l-a revendicat face obiectul vreuneia din hotărârile atacate, ceea ce ar însemna că dreptul ori interesul legitim său ar fi recunoscut de lege. În lipsa unui astfel de titlu nu s-a putut reține interesul legitim al reclamantei.

Pentru acțiunea în contencios administrativ nu era suficientă existența unui drept sau interes legitim, ci trebuia dovedită și existența încălcării lui prin actele emise de pârâți.

Chiar dacă s-ar fi considerat că reclamanta ar fi avut un drept sau interes legitim recunoscut de lege, vătămarea acestuia nu a rezultat din actele administrative a căror anulare a solicitat-o, întrucât nerecunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 4000 mp. revendicat nu s-a datorat adoptării acestor acte administrative, ci, neîndeplinirii condițiilor impuse de legea specială, legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește obligarea pârâților la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de reparații pentru daunele morale, văzând dispozițiile art. 1 coroborat cu art. 8 și 18 Legea nr. 554/2004 și față de soluția pronunțată, a apreciat că nu aveau un caracter întemeiat, fiind astfel respinse.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru că, în mod greșit, a fost admisă excepția lipsei capacității civile a primăriei Comunei, în mod netemeinic a fost respinsă acțiunea ca nefondată, fiind totodată respinsă cererea sa de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Primul motiv de recurs a fost formulat în legătură cu aptitudinea Primăriei de a emite acte administrative, ceea ce presupune, în opinia recurentei, și capacitatea acesteia de a sta în judecată, în ceea ce privește capătul de cerere prin care a solicitat anularea actului emis de această entitate.

Soluția dată de prima instanță pe fondul cauzei a fost criticată pentru faptul că, fără a avea un temei legal, sau măcar faptic, a constatat că "hotărârile consiliului local sunt publice iar reclamanta avea acces liber la ele", însă nu s-a făcut dovada că aceste acte administrative au fost publicate, afișate sau comunicate prefectului.

În privința modului de soluționare a celui de-al II-lea capăt de cerere, recurenta a criticat faptul că instanța, argumentând că numele solicitate spre comunicare sunt publice, a respins această solicitare, deși nicio autoritate locală nu i-a răspuns reclamantei în sensul celor cerute, fapt ce o îndreptățește să insiste în această acțiune.

Sub aspectul temeiniciei a fost criticat capătul III de cerere, în care instanța de fond, în mod eronat, din punctul de vedere al recurentei, a considerat că aceasta nu a suferit nici un prejudiciu prin emiterea actelor administrative a căror anulare s-a solicitat, iar în lipsa depunerii de către pârâți a tuturor înscrisurilor solicitate, soluția a fost dată în necunoștință de cauză.

S-a mai susținut în criticile aduse hotărârii recurate că vătămarea este evidentă, cât timp toate actele administrative atacate tind la schimbarea destinației și proprietarului unui imobil pentru care a fost pornită o procedură administrativă de restituire.

Daunele morale pretinse de reclamantă și respinse de instanța de fond ca neîntemeiate au fost considerate de recurentă ca fiind justificate în urma nenumăratelor demersuri efectuate pentru restituirea imobilului situat în Comuna,--79.

În drept cererea de recurs nu precizează temeiul său juridic.

Legal citați, intimații Comuna, Consiliul Local al Comunei și Primăria au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu poate avea calitatea de pârât decât o autoritate administrativă care are capacitate juridică, astfel că Primăria nu putea sta în judecată, fiind corectă soluția primei instanțe.

În ceea ce privește fondul cauzei, au susținut intimații că în mod temeinic a fost respinsă cererea de comunicare a procesului verbal de control nr. 8216/30.10.2006 încheiat de DGFP C, cât timp se afla în curs de desfășurare o anchetă administrativă iar prin comunicarea acestor date s-ar fi periclitat rezultatul anchetei.

Referitor la solicitarea de comunicare a numelor membrilor Consiliului Local și a celor din Comisia constituită în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, au arătat intimații că nu s-a făcut dovada neafișării sau nepublicării acestor date în conformitate cu art.5 din Legea nr. 544/2001, iar în privința actelor administrative solicitate de recurenta reclamantă, cele care au putut fi identificate au fost depuse la dosar.

Informațiile solicitate de recurentă în legătură cu documentația cadastrală a imobilului situat în localitatea,-, nu au putut fi identificate în arhiva pârâților intimați, aceștia apreciind că nu puteau răspunde acestei solicitări, respinse de altfel de către instanța de fond.

În privința actelor administrative a căror anulare s-a solicitat, intimații au precizat că, în raport de motivele invocate în cererea de chemare în judecată, recurenta reclamantă nu a dovedit vătămarea suferită și nici interesul în promovarea acțiunii cu acest obiect.

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta, Curtea reține că recursul are un caracter nefondat pentru următoarele considerente:

Primăria unei localități reprezintă doar structura în cadrul căreia își desfășoară activitatea personalul încadrat la unitatea teritorială administrativă reprezentată de primarul acelei localități, fapt pentru care, fiind lipsită de capacitate de folosință, nu poate sta în judecată nici chiar în calitate de pârâtă.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 19 din Legea nr. 215/2001, se reține că a fost corect soluționată de către prima instanță excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei, fiind nefondat acest prim motiv de recurs invocat în prezenta cale de atac.

În ceea ce privește modalitatea de soluționare a fondului cererii de chemare în judecată, criticile au fost evidențiate distinct pentru fiecare dintre capetele acțiunii de fond.

Astfel, a susținut recurenta că, deși parte din înscrisurile a căror comunicare a cerut-o în primul petit au fost depuse la dosar, acestea nu poartă mențiunea "conform cu originalul", iar hotărârea consiliului local din 15.09.2007 nu a fost depusă la dosarul primei instanțe.

În cadrul obligației de comunicare, întemeiată pe dispozițiile legii nr. 544/2001, nu este imperios necesar ca informațiile solicitate să poarte mențiunea conform cu originalul, fiind subînțeles că actele depuse de autoritatea publică sunt copii ale originalelor aflate în arhiva sa.

Potrivit dispozițiilor art. 6, alin.3 din Legea nr. 544/2001, "solicitarea în scris a informațiilor de interes cuprinde următoarele elemente:"informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public."

Nu poate fi reținută vreo culpă în ceea ce privește refuzul Consiliului Local de a furniza informații cuprinse în HCL fără număr din 15.09.2007, cât timp revenea reclamantei îndatorirea de a oferi elementele de identificare a informației solicitate, astfel că și acest motiv de recurs este neîntemeiat.

Fiind îndeplinită cerința comunicării hotărârilor nr. 4/27.01.2005, 11/24.02.2005, 64/27.10.2005 și 53/03.08.2006 în cursul judecății în fața primei instanțe, în mod corect au reținut judecătorii fondului că reclamanta avea acces la informațiile cuprinse în aceste acte administrative.

C de-al doilea capăt de cerere, privind obligarea pârâților la comunicarea modalității de soluționare a dispoziției prevăzute în cuprinsul procesului verbal nr. 8216/30.10.2006 încheiat de DGFP C, a fost respins ca nefondat de către prima instanță, fiind judicios reținută incidența dispozițiilor art. 12, alin.1, lit.e din Legea nr. -, în care se arată că "sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare."

Solicitarea de a fi comunicate numele persoanelor care au votat pentru adoptarea hotărârilor de consiliu local și cele ale membrilor comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, nu a fost justificată de un anumit interes legitim și actual, cât timp actele atacate sunt adoptate de Consiliul Local, iar consecințele anulării unei hotărâri se produc asupra unității administrative respective, ce are personalitate juridică, fiind aptă să-și asume drepturi și obligații în plan procesual. De altfel, cererea de acordare a daunelor morale se poate îndrepta asupra persoanei emitente a actului susceptibil de a cauza o vătămare, nu împotriva persoanelor fizice care funcționează în cadrul autorității administrative locale, astfel că nu se justifică cererea de comunicare a numelor celor care au votat pentru adoptarea fiecărui act contestat de recurenta reclamantă.

Capătul III din cererea de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității tuturor hotărârilor de consiliu local enumerate în primul petit și a celorlalte acte indicate de reclamantă în acțiunea sa a fost respins de prima instanță ca nefondat, reținându-se că nu a dovedit titulara acțiunii existența încălcării unui drept sau interes legitim în legătură cu aceste acte administrative, precum și vătămarea suferită prin adoptarea respectivelor hotărâri de consiliu local.

Așa cum judicios a reținut instanța de fond, în procedura de restituire a imobilului revendicat de către reclamantă, nu s-a stabilit ca titlul de proprietate să fie emis pentru terenul situat pe amplasamentul inițial, ci s-a propus ca măsură reparatorie acordarea unui teren în compensare pe un alt amplasament din intravilanul localității, astfel că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a cerințelor prevăzute în art. 1 din legea contenciosului administrativ.

Recurentei reclamante îi revenea sarcina de a face dovada că dreptul pe care-l pretinde, recunoscut de lege, nu sub semnul echivocului, este lezat printr-unul dintre actele administrative a căror anulare a solicitat-

Cum însă recurenta reclamantă, în afara susținerilor din cererea sa de chemare în judecată, nu a întreprins nici un demers sub aspectul sarcinii probațiunii, în mod corect s-a apreciat că nu sunt motive de nelegalitate a acestor acte.

Astfel, deși a pretins că prin actele contestate i-a fost afectat dreptul său de a obține restituirea imobilului ce a aparținut autorului său, nu a făcut nicio dovadă privind trecerea în domeniul privat al comunei a aceluiași teren pe care l-a revendicat în procedura legii 10/2001.

Controlul de legalitate asupra unui act administrativ a cărui nulitate se solicită se realizează prin raportare la dispozițiile legale pe care se fundamentează dreptul pretins de reclamant și a căror încălcare conduce la producerea unei vătămări asupra titularului acțiunii.

Fără a susține probator legătura între dreptul aflat în patrimoniul său și încălcarea acestuia prin adoptarea hotărârilor de consiliu local a căror anulare a solicitat-o recurenta reclamantă, încălcare susceptibilă de a produce o vătămare în legătură cu același drept, instanța de fond a apreciat corect că nu este întemeiat acest capăt al cererii de chemare în judecată.

În raport de aceste considerente, Curtea va menține sentința atacată ca fiind legală și temeinică, urmând ca, în conformitate cu prevederile art. 312 proc. civ. și ale art. 304, pct. 9 proc. civ. să respingă recursul formulat de reclamanta ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat în contencios administrativ de reclamantă, domiciliată în C,-,.3, județul C, împotriva sentinței civile nr.970/29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - COMUNA PRIN PRIMAR, PRIMĂRIA și CONSILIUL LOCAL COMUNA - toți cu sediul în comuna, județul C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 decembrie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

29 decembrie 2008

Jud.fond. /

red.dec.jud.

2ex/21.01.2009

Președinte:Adriana Gherasim
Judecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Erol Geli

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 699/2008. Curtea de Apel Constanta