Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 700/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.700/CA
Ședința publică de la 22 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Erol Geli
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de pârâtul CONSILIUL LOCAL, cu sediul în Nord,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1278 din 06.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - MAREA NEAGRĂ SA, cu sediul în Nord,-, județul C, intimații pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în Nord,-, județul C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 și intervenienta în interesul recurentului pârât Consiliul Local - 2004 SRL, cu sediul în C,-, -. A,.3, județul C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
Dezbaterile asupra fondului motivelor de recurs au avut loc în ședința publică din 15 decembrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 22 decembrie 2008, când pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față;
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanta - Neagra SA a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local, Orașul și AVAS pentru anularea HCL 431/2006 a Consiliul Local.
În fapt s-a arătat că prin HCL 431/2006, Consiliul Local a revocat punctul privitor la aplicarea HG 834/1991 pentru activul Hotel, din HCL 179/2002.
Prin această hotărâre, pârâta a aprobat și și-a însușit documentația întocmită în conformitate cu HG 834/1991 emițând acordul pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent construcției.
Prin hotărârea atacată Consiliul Local și-a retras acordul dat pentru obținerea acestui certificat pentru terenul aferent Hotelului.
Reclamanta a arătat că nu există un temei de drept în hotărârea atacată de natură să justifice revocarea.
Reclamanta a justificat calitatea procesuală a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului prin dispozițiile art. 57 Cod procedură civilă motivat de faptul că în cazul în care se obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate, capitalul social al reclamantei se negociază cu valoarea terenului care se consideră aport în natură al statului.
În schimbul acestui aport se emit acțiuni suplimentare ce revin de drept Autoritatea pentru Valorificare Activelor Statului-ului.
La 30.05.2007 Autoritatea pentru Valorificare Activelor Statului a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii.
În cauză pârâtul Consiliul Local a înaintat documentația aferentă HCL 431/2006.
Prin încheierea din 6.12.2007 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual pasive a Orașului, excepție pe care aceasta a admis-
Pârâtul Consiliul Local nu a formulat întâmpinare.
2. Hotărârea tribunalului
Prin sentința civilă nr. 1278/06.12.2007, Tribunalul Constanța, Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Orașului prin Primar respingând acțiunea formulată de - Neagră față de pârâtul Oraș prin Primar în consecință, a admis acțiunea principală formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local și a respins cererea de chemare în judecată a altei persoane; a anulat HCL 431/2006 a Consiliului Local.
Pentru a dispune astfel a reținut prima instanță, în esență, că hotărârea emisă de Consiliul Local și atacată nu a fost motivată în drept, neprecizându-se motivele ce au impus această măsură.
S-a mai reținut că HCL nr.179/2002 nu putea fi revocată după comunicarea reclamantei, deci după ce a produs efecte juridice.
Astfel s-a arătat că în baza HCL 179/2002 a Consiliului Local a fost aprobată documentația și s-a emis aviz favorabil pentru - SA în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Prin adoptarea HCL 431/2006 a fost blocată finalizarea procedurii.
În ceea ce privește cererea de chemare în judecată a altei persoane s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că AVAS poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Consiliul Local criticând-o pentru motivele:
Hotărârea pronunțată este lovită de nulitate absolută întrucât nu se cunoaște data pronunțării acesteia.
Greșit s-a reținut de către prima instanță că reclamanta este îndreptățită la aplicarea HG834/1991 atâta vreme cât în evidențele fiscale ale recurentei figurează 2002 cu imobil - hotel în proprietate și teren în folosință.
Terenul în litigiu a fost notificat de persoana ce se consideră îndreptățită în temeiul Legii 10/2001,litigiu aflat încă pe rolul instanței de judecată.
Hotărârea recurată a fost pronunțată în temeiul documentației anexate ce cuprinde toate avizele cerute de lege.
Hotărârea recurată nu a produs efecte juridice câtă vreme este vorba doar despre însușire de documentație.
2004 a formulat cerere de intervenție în interesul Consiliului Local, motivându-și interesul prin prisma faptului că i s-a transmis dreptul de proprietate asupra hotelului aflat pe teren, adjudecat la licitație la 9.06.2004,iar odată cu transferul dreptului de proprietate asupra hotelului i s-a transmis și dreptul de folosință asupra terenului.
Neagră SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea, pârâta AVAS pe calea întâmpinării a solicitat respingerea recursului.
În susținerea afirmațiilor lor părțile s-au prevalat de proba cu înscrisuri, fiind anexate la dosar: încheierea nr. 41426/06.06.2008 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C, sentința civilă nr. 1017/2006; decizia 1567/6.03.2008 a, documentația cadastrală a imobilului în litigiu, extras da intabulate carte funciară, contractul de vânzare-cumpărare autentific nr.2257/25.2003, încheierea nr. 16997/28.10.2004emisă de judecătorul delegat la Biroul de Carte Funciară a Judecătoriei Constanța prin care s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea 2004 SRL și dreptul de ipotecă asupra imobilului construcție Hotel.
În ședința publică din 23.06.2008, Curtea a admis de principiu cererea de intervenție accesorie.
4. Curtea
Analizând criticile aduse prin raportare la actele și lucrările dosarului instanța de control judiciar va reține următoarele:
Prin HCL 179 emisă de Consiliul Local la 28.06.2002 a fost aprobată și s-a însușit documentația întocmită în conformitate cu prevederile 834/1991, de către emițându-se totodată și acordul pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aferentă suprafeței construită a Hotelului de 943,98 mp.
Prin Hotărârea nr.431 emisă de Consiliul Local la 29.11.2006 a fost aprobată revocarea HCL 179/28.06.2002 în privința acelei dispoziții ce vizează aplicarea HG 834/1991 în favoarea - SA pentru activul Hotel.
Din raportul ce face parte din documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii contestate reiese că măsura adoptată se justifică prin faptul că în evidențele fiscale ale Consiliului Local al Orașului, la matricola 442 cu imobil construcție Hotel și teren în regim de folosință în suprafață de 884, 47 mp. figurează un terț și nu .
În fața instanței de recurs a formulat cerere de intervenție în interesul Consiliului Local al Orașului, acest terț - 2004 SRL care și-a justificat interesul prin faptul că la 25.2004, prin contract autentic de vânzare-cumpărare a dobândit de la vânzătorul - Hotelul și dreptul de folosință al terenului aferent de 943,98 mp.în condițiile în care dreptul de proprietate asupra terenului aparține Orașului,fiind intabulat în CF.
Apreciind dovedit interesul în promovarea cererii sale, instanța de recurs a încuviințat de principiu cererea de intervenție.
În sprijinul apărării recurentei a învederat intervenienta faptul că o parte din terenul aferent activului, (activ pentru care în anul 2002 s-a emis de către autoritatea administrativă acordul de obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate) este obiectul unui litigiu intervenit pe dispozițiile Legii 10/2001 aflat pe rolul Tribunalului Constanța - Secția civilă.
În această situație a arătat intervenienta că a operat o indisponibilizare termenului încă din 14.02.2001.
În raport de situația de fapt și de drept expusă mai sus și reținută de instanța de recurs,procedând la cercetarea criticilor se rețin următoarele:
Prima critică referitoare la nulitatea hotărârii nu poate fi primită întrucât în cauză este vorba despre o eroare materială evidentă, ce apare în practicaua hotărârii pronunțate de prima instanță.
Reiese însă, fără echivoc, din mențiunea cuprinsă în dispozitivul hotărârii cât și din minuta întocmită de judecător că hotărârea a fost pronunțată la 13.12.2007.
Această cerere poate fi îndreptată pe căile reglementate de lege.
Cu privire la criticile privind greșita revocare a dispoziției prin care s-a aprobat, însușit documentația întocmită conform HG 834/1991 și emis acordul pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor (reprezentând suprafața construită) pentru activul Hotel, Curtea reține că acestea nu sunt întemeiate.
Aceasta pentru că, reclamanta Neagră, fostă societate de stat considerându-se îndreptățită în conformitate cu dispozițiile HG834/1991, privind stabilirea și evaluarea terenurilor deținute de societatea comercială cu capital de stat, la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent activului Hotel, deținut în proprietate conform 154/1991, a demarat această procedură.
Reclamanta a respectat procedura administrativă consacrată de HG834/1991 și de criteriile nr.2665/1995 constând în întocmirea documentațiilor tehnice privind determinarea suprafeței de teren necesare desfășurării activității societății cu capital de stat, depunerea documentației la Consiliul Local în scopul avizării lor și emiterea acordului pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Potrivit susținerilor reclamantei această procedură a fost finalizată pentru mai multe terenuri aferente activelor deținute în proprietate conform 154/1991 fiind emise certificate de atestare a dreptului de proprietate.
În cazul terenului aferent suprafeței construite, reprezentată de Hotel, deși în anul 2002 fost aprobată și însușită documentația conform HG834/1991 și s-a emis acordul pentru obținerea acestui certificat, la un interval de peste 4 ani această dispoziție a organului administrativ a fost revocată, în considerarea faptului că începând cu luna mai 2004, un terț apare în evidențele fiscale ale primăriei cu hotelul în proprietate și 862,62 mp. - teren în folosință.
În cauză, în mod judicios, a reținut prima instanță că hotărârea contestată nu a fost motivată în drept, organul deliberativ al unității administrativ - teritoriale nefăcând cunoscut instanței care au fost împrejurările și ce consecințe juridice produc ele, ce l-au determinat să revină asupra acordului dat reclamantului pentru recunoașterea drepturilor conferite de HG834/1991.
Abia cu ocazia exercitării căii de atac recursului,organul deliberativ al autorității administrativ teritoriale suplinește justificarea măsurii sale făcând aprecieri asupra regimului juridic al terenului în litigiu, fiind însă evident că aceste aspecte nu au avut în vedere la data adoptării hotărârii contestate.
Potrivit jurisprudenței în materie, revocarea (retractarea) actelor administrative de autoritate apare în acele cazuri în care organul care le-a adoptat sau emis constată că actul respectiv este legal sau numai este oportun, adică a fost emis cu nerespectarea prevederilor legii și a actelor administrative de autoritate de superior sau aplicarea lui - producerea efectelor sale juridice - nu mai este oportună, pentru că s-au schimbat condițiile economico-sociale care au fost avute în vedere la adoptarea sau emiterea acestuia.
Revocarea actului administrativ de autoritate realizată în speță de organul care l-a și adoptat produce efecte ale căror consecințe juridice sunt diferite în raport de cauzele ce au determinat revocarea actului administrativ de autoritate.
Totodată, cenzurarea de către instanță de judecată a legalității revocării actului administrativ presupune a se face deosebirea între efectele juridice pe care le produce revocarea actelor administrative de autoritate individuale emise legal și cele emise ilegal.
În speță,este evident căinstanța de contencios administrativ a fost investită cu cenzurarea legalității revocării unui act administrativ de autoritate individual,revocare dispusă de emitentul său, cerere dedusă controlului judiciar de către beneficiarul actului administrativ.
Ceea ce nu rezultă însă cu claritate (nici din documentația ce a stat la baza adoptării hotărârii contestate și nici din motivele de recurs), este faptul că nu se cunoaște care este ipoteza juridică în care se situează emitentul actului administrativ și care constituie pentru instanță, premisa de plecare pentru cenzurarea legalității revocării.
În lipsa vreunei apărări făcute de emitentul actului administrativ și ținând cont de modul de concepere a criticilor de nelegalitate a hotărârii primei instanțe nu rezultă cu claritate dacă emitentul actului administrativ și-a revocat actul considerându-l legal sau ilegal,sau dacă considerându-l legal l-a revocat pentru motive de oportunitate sau de utilitate.
Cunoașterea acestor aspecte este importantă întrucât acteleadministrative de autoritate individuale legalepot fi revocate pentru motive de oportunitate sau de utilitate cu luarea în considerare a drepturilor câștigate.
Alta este situația unui act administrativ de autoritate individualilegal,când trebuie făcută diferențierea între ipoteza actului ilegal din culpa emitentului Consiliul local sau din culpa particularului C SA, ce a contribuit la emiterea unui asemenea act administrativ.
Analizând legalitatea revocării actului administrativ în ipoteza în care se susține de emitent că acesta a fost emis ilegal se rețin următoarele:
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză nu rezultă că ar fi vorba despre nelegalitatea actului adminstrativ atâta vreme cât din decizia Tribunalului Constanța,irevocabilă prin respingerea recursului reiese că doar o parte (251mp) din terenul de 618,45 mp. ( ce a făcut obiectul litigiului întemeiat pe Legea 10/2001) face parte din domeniul public al orașului.
În procedura specială reglementată de Legea 10/2001, instanța de judecată competentă a dispus pentru întreg terenul ce a făcut obiectul litigiului obligarea la despăgubiri bănești ca și măsură reparatorie prevăzută de lege fără a se lua deci măsura restituirii în natură a terenului;
Pentru o parte din acesta, în considerarea destinației sale (spațiu afectat de utilități- alimentare cu apă rețea electrică și canalizare) a fost obligat Primarul Orașului să acorde persoanelor îndreptățite și măsuri reparatorii în echivalentul constând în despăgubiri.
Împrejurarea că acest hotel a fost într-adevăr vândut prin act autentic către în anul 2004, nu conferă însă legalitate măsurii adoptate de către Consiliul Local, de revocarea unei măsuri a sa, anterioare, prin care și-a însușit, aprobat documentația și emis acordul pentru atestarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, atâta vreme cât vânzătorul era proprietarul imobilului construit iar această calitate nu este contestată de către recurenta-pârâtă.
Prelungirea excesivă și nejustificată a desfășurării procedurii prev. de HG834/1991 nu rezultă că ar fi imputabilă reclamantei, astfel că nelegal autoritatea deliberativă a procedat la sancționarea reclamantei prin retractarea acordului, deja dat în anul 2002.
Nu poate fi primită susținerea potrivit cu care se impunea revocarea hotărârii din 2002 întrucât situația terenului era litigioasă, pe rolul instanței existând un proces în temeiul disp. Legii 10/2001, întrucât, notificarea a fost formulată de numiții și încă din anul 1991, ea fiind depusă atât la deținătorul terenului cât și la Primăria (fila 25- până la 77, dosar C de Apel).
Prin urmare în anul 2001, anterior exprimării acordului și însușirii documentației în temeiul HG834/1991, autoritatea administrativă Orașului cunoștea sau ar fi putut cunoaște despre această împrejurare esențială pentru emiterea sau nu a acordului prevăzut de HG 834/1991.
În situația în care ne-am afla în ipoteza în care s-ar susține căs-a emis un act administrativ legal,dar care s-a impus a fi revocat pentru motive de oportunitate sau de utilitate,Curtea apreciază că potrivit teoriei revocării actelor administrative de autoritate individuale legale trebuie luat în considerare dreptul câștigat de către SA, fostă - SA în ce privește obținerea acordului pentru emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent imobilului construit - Hotel.
Nu poate fi primită nici critica potrivit cu care hotărârea recurată nu a produs efecte juridice fiindcă nu ar fi vorba decât despre o însușire a documentației.
De asemenea judicios a reținut prima instanță faptul că împrejurarea că în anul 2004 figurează ca plătitor de impozite pentru teren o altă persoană decât cea care a depus cerere pentru recunoașterea drepturilor prevăzute de HG 834 /1991, nu justifică revenirea asupra acordului prevăzut de legea specială,la un interval de 4 ani, atâta vreme cât potrivit acestei legi pentru recunoașterea dreptului de proprietate se cercetează dacă acest teren se afla în patrimoniul societății comerciale cu capital de stat la data înființării sale și era necesar desfășurării activității conform obiectului său de activitate de la acel moment.
Pentru aceleași motive, instanța va respinge și cererea de intervenție în interes alăturat Consiliului Local, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ formulat de pârâtul CONSILIUL LOCAL, cu sediul în Nord,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1278 din 06.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - MAREA NEAGRĂ SA, cu sediul în Nord,-, județul C, intimații pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în Nord,-, județul C, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 și intervenienta în interesul recurentului pârât Consiliul Local - 2004 SRL, cu sediul în C,-, -. A,.3, județul C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 decembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Ptr.jud. - -, semnează conf. art.261 alin.2 Cod pr. civilă, Președinte instanță, |
Grefier, - - |
29 decembrie 2008
jud.fond. /
red.dec.jud.22.01 2009
tehnored. Gref.
2ex/29.01.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Erol Geli
