Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 751/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 751/R/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta COMUNA -PRIN PRIMAR, mpotriva sentinței nr. 299/CA din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât, domiciliat în comuna Rucăr, județul A și intimata-reclamantă, domiciliată în Curtea de A, -.A,.11, județul.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimata-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei potrivit chitanței pentru încasare de impozite, taxe și contribuții Seria - nr.- din 10.09.2008 emisă de Trezoreria Câmpulung și cu timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus din partea intimatei-reclamante întâmpinare.
Apărătoarea intimatei-reclamante arată că a chemat primarul în calitatea pe care o avea ca primar.
Curtea invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei și a primarului.
Apărătoarea intimatei-reclamante arată că este dovedită calitatea procesuală pasivă a primarului și comunei. Pe recurs, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând:
Constată că prin acțiunea introdusă la data de 17.10.2007, înregistrată la ribunalul Argeș sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Comuna Rucăr și, în calitate de primar al comunei, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora să-i înscrie în rolul agricol suprafața de 5000 mp, situată în comuna Rucăr, pct. "", obligarea pârâților la eliberarea unei adeverințe din care să rezultă că este înregistrată cu acest teren în rolul agricol, obligarea, în solidar, la repararea pagubei ce i-a fost cauzată, obligarea la plata unor penalități de 50 lei/zi de întârziere de la pronunțarea sentinței până la eliberarea adeverinței, arătând următoarele:
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că terenul în discuție, în suprafață de 5000 mp. a cărui înregistrare o cere, îl stăpânește și folosește de peste 30 de ani și a fost dobândit prin moștenire, potrivit testamentului autentificat sub nr.2340/3.11.192, de la autorul ei Gh.
Terenul a fost dobândit de testator prin actul de schimb nr.108/14.07.1970, întocmit de Consiliul Popular al comunei Rucăr.
După decesul acestuia a fost întocmit certificatul de moștenitor nr.83/1995.
Pârâții refuză să-i înregistreze terenul în registrul agricol, potrivit certificatului de moștenitor, deși i s-a pus în vedere acest lucru și de către Instituția Prefectului Județului
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, motivat pe faptul că actele de schimb anterioare, printre care și al autorului reclamantei, au fost anulate iar foștii proprietari au revenit la terenuri, urmând ca și reclamanta să revină la terenul acordat la schimb de defunctul Gh., în punctul "".
După examinarea cauzei, prin sentința civilă nr.229/CA/23 aprilie 2008 Tribunalul Argeș - Secția civilă a admis acțiunea reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâții COMUNA, și, Primarul comunei Rucăr, în sensul că au fost obligați pârâții să-i înscrie reclamantei în rol suprafața de 5000. teren fânețe, situat în com. Rucar, pct. "", dobândită prin moștenire potrivit certificatului de moștenitor nr. 83/23.02.1995, precum și la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că potrivit art.259 alin.6 din Codul fiscal, orice persoană care dobândește un teren are obligația de a depune o declarație privind achiziția la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziției.
Aceeași regulă există și în cazul imobilelor dobândite prin moștenire, obligația intervenind de la data eliberării certificatului de moștenitor.
Ca atare, pe lângă înregistrarea fiscală, înregistrarea se va face în registrul agricol potrivit nr.OG1/1992, astfel încât refuzul pârâților este nejustificat, deoarece anularea actelor de schimb nu afectează dreptul la înregistrare.
Dimpotrivă, după rămânerea irevocabilă a hotărârilor prin care s-a dispus anularea, dacă este opozabilă și părții, se vor putea face mențiuni cu privire la anularea schimbului.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la daune și penalități, instanța l-a respins ca neîntemeiat, cu motivarea de esență că nu există dovezi care să justifice acordarea acestora și nu s-a făcut dovada existenței unui raport de cauzalitate între neînregistrare și prejudiciul pretins.
În fine, sub acest aspect, s-a reținut că reclamanta, în acțiune, a precizat că folosește acest teren de peste 39 de ani, situație în care nu pune problema existenței unui prejudiciu pentru lipsa de folosință.
În ceea ce privește cererea de obligare la eliberarea adeverinței cu privire la rol, instanța a constatat că reclamanta poate formula la pârâți cerere în acest sens abia după înregistrarea certificatului de moștenitor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.274 Cod.proc.civ.
Împotriva sentinței, în termen legal s-a formulat recurs de către pârâta comuna Rucăr ( reprezentată prin, în calitate de primar) prin care s-a susținut că aceasta este nelegală, dat fiind faptul că actele anterioare de schimb au fost anulate iar vechii proprietari s-au întors la fostele terenuri, astfel încât reclamanta nu poate fi înregistrată în rolul agricol chiar dacă deține un certificat de moștenitor.
Reclamanta a revenit la fosta sa proprietate și se observă că dorește să dețină ambele proprietăți în condițiile în care proprietarul de drept ai acestui teren a fost pus în posesie având titlul de proprietate și carte funciară.
La data de 10 2008, reclamanta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece nu există nici o sentință judecătorească prin care să se dispus anularea actului de schimb, iar susținerile recurentei - pârâte în sensul că o altă persoană a fost pusă în posesie nu au relevanță pentru că nu există un act opozabil reclamantei.
La termenul din 12 2008, Curtea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei, asupra căreia urmează a se pronunța cu prioritate, în temeiul art. 137 Cod pr.civilă.
Examinând cu prioritate această excepție ce se încadrează în ipoteza prevăzută de art.306 alin.2 Cod pr.civilă, ce face inutilă cercetarea celorlalte motive de recurs, Curtea constată că într-o cerere având ca obiect obligarea înscrierii în rolul agricol a unei suprafețe de teren, nu poate avea calitate de parte comuna.
Astfel, potrivit art.1 din OG nr.1/1992 ( abrogat prin OG nr.28/1.09.2008), pentru asigurarea evidenței unitare consiliile locale comunale erau cele care organizau întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol (în prezent atribuții în acest sens fiind date primarilor), înscrierea realizându-se practic de către agenții agricoli conform art.8 din același act normativ, sub coordonarea și responsabilitatea secretarilor comunei.
Drept urmare, nicăieri în actul normativ nu s-au conferit atribuții în acest sens comunei, ce constituie o unitate administrativ teritorială, ci nu autoritate publică, așa cum definește această categorie art.23 din Legea nr.215/2001.
În baza dispozițiilor art.1 din OG nr.1/1992, doar consiliile locale aveau atribuții legate de organizarea și ținerea registrelor agricole, operațiunile materiale realizându-se de agentul agricol sub supravegherea secretarului comunei, fără a fi prevăzute competențe în acest sens comunei, care, oricum, în temeiul Legii nr.215/2001 nu constituie autoritate publică, ci reprezintă doar unitatea administrativ teritorială.
Pentru aceste considerente, reținându-se excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei Rucăr - singura care a formulat recurs, în nume propriu - Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea față de comuna Rucăr ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta COMUNA -PRIN PRIMAR, mpotriva sentinței nr. 299/CA din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât, domiciliat în comuna Rucăr, județul A și intimata-reclamantă, domiciliată în Curtea de A, -.A,.11, județul.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de comuna Rucăr ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
25.09.2008
jud fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
