Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 981/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 981
Ședința publică din 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Pokker Adina
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă SERV Reșița împotriva încheierii pronunțată în data de 27.01.2009 de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată Primăria Municipiului Reșița -prin Primar, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în reprezentarea pârâtei recurente și consilier juridic în reprezentarea reclamantei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat conform motivelor arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a încheierii dată de Tribunalul C-S conform întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a dispus admiterea cererii formulată de reclamanta Primăria Municipiului Reșița prin Primar, s- dispus suspendarea executării autorizației de construire nr.232/20.08.2008 până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că există un caz bine justificat prin aceea că reclamantul invocă nerespectarea unor dispoziții legale imperative la emiterea actului administrativ atacat și că executarea actului administrativ ar conduce la pagube iminente și foarte greu de reparat ulterior, având în vedere natura lucrărilor autorizate.
Împotriva acestei încheierii a formulat recurs pârâta recurentă SERV Reșița, arătând în esență că Primăria Municipiului Reșița nu are calitate procesuală activă întrucât cererea a fost formulată de primarul Municipiului Reșița și întrucât, conform art. 14 alin. 1 din nr. 554/2004, poate solicita suspendarea unui act administrativ numai persoana vătămată. Or, din modul cum este definită noțiunea de - parte vătămată - de art. 2 pct. 1 lit. a din nr. 554/2004, rezultă că autoritatea emitentă a unui act administrativ nu poate fi în același timp și parte vătămată a aceluiași act administrativ.
Mai arată recurenta că Primăria nu are personalitate juridică.
Instanța de fond nu face referire în patrimoniul cui urmează să se
producă paguba iminentă, în condițiile în care Primăria nu a făcut dovada iminenței producerii pagubei în patrimoniul acesteia. In cazul în care s-a avut în vedere de către instanță iminența producerii pagubei în patrimoniul subscrisei apreciem că nu
sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru admiterea unei astfel de
cereri de suspendare.
Reclamanta a invocat nelegalitatea operațiunilor care au stat la baza
emiterii actului supus judecății, însă conform art.18 alin. 2 din nr. 554/2004, instanța nu este competentă să se pronunțe asupra legalității operațiunilor ce au stat la baza emiterii actului supus judecății în cazul prevăzut de art. 1 alin. 6 din nr. 554/2004.
Consideră că acțiunea este prematur formulată întrucât nu a fost comunicat beneficiarului actului administrativ atacat, actul administrativ în baza căruia s-a dispus promovarea acțiunii în contencios.
Reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat având în vedere următoarele:
În recursul formulat reprezentantul recurentei-pârâte a invocat lipsa calității procesuale a Primăriei Municipiului Reșița, "întrucât cererea a fost formulată de primarul Municipiului Reșița".
Într-adevăr, Primarul Municipiului Reșița a formulat acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul C-S, însă dintr-o eroare materială a fost consemnat în încheierea de ședință atacată ca parte reclamantă Primăria Municipiului Reșița. De altfel, la termenul din data de 24.02.2009 a fost îndreptată această eroare.
Prin urmare nu poate fi vorba despre o interpretarea și aplicare greșită a legii, ci de o simplă eroare materială, îndreptată ulterior prin încheierea de ședință din data de 24.02.2009.
Primăria Municipiului Reșița nici nu poate avea calitate procesuală, având în vedere că este o structură funcțională, fără personalitate juridică, care duce la îndeplinire problemele curente ale comunității, așa cum prevede art.77 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond în mod corect a reținut că în speța de față există un caz bine justificat de suspendare întrucât se invocă nerespectarea, la emiterea actului administrativ, a unor dispoziții legale imperative care restricționează situațiile în care spațiul poate fi afectat de construcții.
A mai susținut intimatul că autoritatea emitentă poate avea calitate de persoană vătămată întrucât urmărește apărarea unui interes legitim și că "dispoziția" prin care s-a dispus anularea actului administrativ de către emitentul acesteia o constituie însăși acțiunea în contencios administrativ promovată în instanța de judecată.
Având in vedere cele mai sus arătate, intimatul solicită respingerea recursului formulat de către " Serv" și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de către Tribunalul C-S în ședința publică din data de 27.01.2009.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurenta pârâtă, cât și în conformitate cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este întemeiat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Susținerile recurentei cu privire la calitatea procesuală a Primăriei, raportat la lipsa personalității juridice a acestei instituții și la faptul că acțiunea a fost introdusă de Primar, iar nu de Primărie, aspecte necontestate de altfel de către intimat, Curtea nu le reține, fiind evident vorba despre o eroare strecurată în dispozitivul încheierii atacate.
Tot astfel, Curtea apreciază ca neîntemeiate susținerile recurentei cu privire la legitimarea procesuală a reclamantului intimat Primarul Municipiului Reșița, raportată la calitatea depersoană vătămată.
Este adevărat că dispozițiile art.14 alin 1 din Legea nr.554/2004, invocat în considerentele încheierii atacate, reglementează posibilitateapersoanei vătămatede a obține suspendarea actului administrativ atacat, legiuitorul acordând legitimitate procesuală pentru cererea de suspendare introdusă în baza articolului menționat doar părții vătămate, astfel cum este definită la art.2 alin.1 lit. a din Legea nr.554/2004.
Cu toate acestea, trebuie observat că reclamantul Primarul Municipiului Reșița si-a întemeiat cererea de suspendare a actului administrativ pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, dispoziții care folosesc noțiunea de reclamant, calitate pe care o poate deține inclusiv autoritatea emitentă a actului atacat. Noțiunile diferite cu care operează cele două texte de lege se justifică prin aceea că în mod obiectiv cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art.14 nu poate fi introdusă decât de persoana vătămată, articolul menționat reglementând ipoteza suspendării în situația în care litigiul se află în etapa formulării plângerii prealabilă, plângere prealabilă pe care nu o poate formula decât partea vătămată întrucât ar fi un nonsens ca autoritatea emitentă să-și adreseze sieși o astfel de plângere.
Prin urmare, Curtea respinge excepțiile invocate de recurenta pârâtă Serv
Sunt însă pertinente susținerile vizând cazul bine justificat și paguba iminentă, condiții ce se cer a fi îndeplinite cumulativ, potrivit dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr.554/2004.
Prima instanță și-a fundamentat hotărârea pe invocarea de către reclamant, autoritate emitentă a actului administrativ atacat, a unor dispoziții legale imperative, ori simpla invocare a unei dispoziții legale nu este de natură a conduce în mod automat la concluzia existenței unui caz bine justificat.
Tot astfel, se constată că prima instanță a reținut în considerentele încheierii atacate că executarea actului administrativ ar conduce la pagube iminente și foarte greu de reparat ulterior, având în vedere natura lucrărilor autorizate, fără a arăta însă în ce constă paguba pe care autoritatea emitentă a actului atacat ar suferi-o, în condițiile în care, în situația eventualei anulări a autorizației de construire, riscul executării unei construcții în condițiile existenței pe rolul instanțelor a unui litigiu care pune sub semnul incertitudinii legalitatea documentației, aparține în realitate pârâtei recurente.
Având în vedere considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica încheierea atacată în sensul respingerii cererii de suspendare a executării autorizației de construire nr.232/20.08.2008, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta recurentă Serv împotriva Încheierii pronunțate la data de 27.01.2009 în dosarul nr- al Tribunalului C-S, în contradictoriu cu intimatul reclamant Primarul Municipiului Reșița.
Modifică Încheierea atacată în sensul că respinge cererea de suspendare a executării autorizației de construire nr.232/20.08.2008.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pt JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
Aflată în
Semnează
Vicepreședinte
GREFIER
- -
Red./22.07.2009
Tehnodact / 2 ex./ 22.07.2009
Prima instanță: Tribunalul C-S
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Claudia, Pokker Adina
