Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 1532/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1532
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanta Societatea Agricolă, cu sediul în com., sat, jud. P și pârâta B, cu sediul în B,--11, sector 1 împotriva sentinței nr. 190 din data de 7 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Institutul, cu sediul în B,- și Guvernul României, cu sediul în B, nr. 1, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ultima strigare în ordinea de pe listă, la sfârșitul ședinței de judecată au lipsit recurenta-reclamantă Societatea Agricolă, recurenta-pârâtă B și intimații-pârâți Institutul și Guvernul României.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursurile se află la cel de-a doilea termen de judecată, sunt motivate, după care,
Curtea verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta - a chemat in judecată AVAS B, Guvernul României și Institutul, solicitând obligarea paraților să-i comunice copii xerox de pe raportul de evaluare a patrimoniului - si fotografii color ale mijloacelor fixe conform cererii reclamantei nr. 21/12.01.2002, înregistrată la nr. 1019/2009 la AVAS si la nr. 15/2009 la Institutul, precum si obligarea paraților la 1000 RON fiecare, daune morale.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anii 1991 - 1994 Comisia Județeana si cea locala de aplicare a Legii 18/1991 au ocupat și comercializat suprafața de 282 ha teren arabil, proprietatea membrilor -, că reclamanta obținut un credit bancar ce nu a putut fi rambursat, astfel că Guvernul României -AVAS au instituit sechestru pe utilajele agricole ale reclamantei, precum și că autoritățile statului au furat patrimoniul -, iar instanțele au refuzat reactualizarea sa.
Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepția necompetentei materiale a instanței, arătând că, față de disp. art. 10 din Legea 554/2004, competenta judecării cauzei revine Curții de APEL PLOIEȘTI, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că in cauza nu se contestă legalitatea vreunui act administrativ emis de guvern, precum si excepția lipsei procedurii prealabile - întrucât reclamanta nu a formulat plângerea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004.
Prin întâmpinare, AVAS a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiata, motivat, in esență, de faptul că parata si-a executat obligațiile legale, că informațiile solicitate de reclamant nu sunt de interes public, precum si că raportul de evaluare a fost întocmit de SC SRL in baza unui contract in care au fost prevăzute obligațiile de confidențialitate, raportul neputând fi comunicat decât cu acordul expres al SC SRL.
La termenul de judecată din 24.03.2009, tribunalul a pus in discuția părții prezente excepțiile invocate prin întâmpinare de către Guvernul României, pe care le-a respins, ca neîntemeiate, pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la aceasta dată.
Prin sentința nr.190 pronunțată în data de 7 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea formulata de reclamanta Societatea Agricola, în contradictoriu cu parații: AVAS B, Institutul și Guvernul României, a obligat parata AVAS să îi comunice reclamantei copii xerox de pe raportul de evaluare a patrimoniului -, solicitate prin cererea înregistrată la parata sub nr. 1019/2009, a respins ca neîntemeiate cererea de obligare a paratei precizate de a comunica reclamantei fotografii color ale mijloacelor fixe ale societății, acțiunea formulată împotriva Guvernului României și Institutului și cererea reclamantei de obligare a paraților la plata de daune morale.
Pentru pronunța această sentință instanța de fond reținut că prin cererea nr. 21/12.01.2009, înregistrată la Institutul sub nr. 15/2009 și la AVAS sub nr. 1019/2009, reclamanta a solicitat eliberarea unei copii de pe raportul de evaluare întocmit la sediul său, precum si fotografiile unor mijloace fixe din procesul verbal de sechestru întocmit la 30.10.2008, motivând că acestea ii sunt necesare pentru completarea inventarului la data de 31.12.2008.
Tribunalul a constatat că parata AVAS a arătat prin întâmpinare faptul că i-a comunicat reclamantului verbal si pe loc refuzul de a-i înmâna informațiile solicitate, motivat de faptul că acestea nu sunt de interes public și că nu pot fi comunicate decât cu acordul firmei care a întocmit raportul de evaluare, întrucât exista o clauza de confidențialitate in acest sens și nu a putu reține aceste susțineri întrucât raportul de evaluare a -, întocmit în cadrul procedurii de executare silita, în vederea valorificării unor active ale statului, constituie o informație de interes public.
In acest sens, tribunalul a reținut că raportul de evaluare se circumscrie sferei informațiilor de interes public, reglementată de disp. art. 2 lit. b din legea 544/2001, constituind o informație care privește activitatea sau rezultă din activitatea paratei AVAS, și că acest raport nu constituie o informație exceptată de la accesul liber, întrucât disp. art. 10 din legea 544/2001 (invocata de AVAS ) se refera doar la activitatea de răspunsuri lapetiții si de audiențe, ipoteza ce nu se regăsește in cauza. In plus, nu există niciunul din cazurile de exceptare, prev. de art. 12 din Legea 544/2001, raportul de evaluare fiind strâns legat de modalitatea de recuperare a unei creanțe a statului.
Tribunalul nu a putut reține nici clauza de confidențialitate invocata de AVAS, întrucât aceasta nu a depus la dosar contractul încheiat cu SC SRL, astfel că nu si-a dovedit susținerile, devenind incidente disp. art. 1169 civ. Totodată tribunalul a avut în vedere faptul că o asemenea clauza putea să opereze fată de o terță persoana, iar nu fată de societatea ale cărei bunuri au fost evaluate, fiind firesc si logic ca, în momentul evaluării bunurilor acesteia, să i se comunice și ei raportul de evaluare.
Tribunalul constatat că reclamanta nu a făcut dovada existentei fotografiilor solicitate și că parata AVAS nu a recunoscut existenta acestora, astfel că solicitarea reclamantei a fost reținută neîntemeiata.
De asemenea a reținut că cererea de obligare a Guvernului României si Institutul de comunicare a raportului de evaluare este neîntemeiat, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că raportul de evaluare este deținut de aceștia, iar pârâții nu au recunoscut că dețin raportul. In plus, reclamanta nu a făcut dovada faptului că deținerea raportului de evaluare constituie o obligație legala a celor doi pârâți sau că deținerea este rezultatul îndeplinirii unei atribuții legale a acestora.
Referitor la plata daunelor morale, tribunalul a reținut că reclamanta nu a administrat nici o proba prin care să facă dovada existentei prejudiciului invocat si cuantumul acestuia ( estimat la suma de 1600 lei pentru fiecare pârât), față de pretențiile sale devenind incidente disp. art. 1169 civ., mai ales că nu a dovedit că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților, prev. de art. 998 si urm. civ.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta Societatea Agricolă și pârâta AVAS B, ambele criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin motivele de recurs depuse de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, se invocă incidența art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că în cazul în speță s-a dat o interpretare greșită a dispozițiilor aplicabile, stabilindu-se în mod nelegal că această informație nu este exceptă de la accesul liber, dispozițiile art.10 din Legea nr.544/2001 se referă doar la activitatea de răspunsuri la petiții și de audiențe și nu există unul din cazurile de exceptare prevăzute de art.12 din aceeași lege.
Se apreciază că cererea formulată de către petent se referă la informații solicitate, prin prisma art.8 și 7 alin.2, însă, în mod corect funcționarul public din cadrul AVAS, i-a adus la cunoștință petentului să informațiile solicitate nu sunt de interes public și refuzat motivat comunicarea acestora și copia de pe raportul de evaluare solicitat de reclamantă.
C de-al doilea motiv de recurs se referă la aprecierea instanței de fond care stabilit că nu poate reține clauza de confidențialitate invocată de AVAS, deoarece nu și-a dovedit susținerile.
Arată recurenta că motivarea instanței de fond sub acest aspect nu este legală, în condițiile în care prin Clauza nr.8.1 din acest contract au fost prevăzute obligații de confidențialitate între părțile contractante.
Societatea Agricolă, formulat de asemenea recurs împotriva sentinței pronunțate, critica referindu-se la necomunicarea fotografiilor solicitate ale mijloacelor fixe, proprietatea acestei recurente.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursurile sunt nefondate, astfel cum se va arăta în continuare:
În ceea ce privește recursul formulat de AVAS se reține că acesta este nefondat, în condițiile în care instituției, respectiv AVAS B, i s-a adresat o cerere privind comunicarea unei informații, iar aceasta nu este exceptată în condițiile art.12 din Legea nr.544/2001.
Mai mult decât atât este de reținut că în cazul în speță societatea reclamantă este în mod direct interesată, bunurile acesteia fiind evaluate, în mod obligatoriu impunându-se comunicarea către aceasta a unui exemplar.
În aceste condiții refuzul pârâtei AVAS apare nejustificat, reclamanta având un interes bine determinat în cunoașterea modului de evaluare bunurilor proprietatea acesteia.
În ceea ce privește motivarea instanței sub aspectul clauzei de confidențialitate se apreciază de către C, că în considerentele sentinței, judecătorul de fond reținut în mod corect posibilitatea operării acesteia, însă față de o terță persoană și nu raportat la o societate direct interesată în cunoașterea unui raport de evaluare ce se referă la bunurile sale.
Criticile formulate de către Societatea Agricolă, referitor la comunicarea fotografiilor solicitate, sunt neîntemeiate, în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței acestei fotografii, practic nu se poate realiza comunicarea unor înscrisuri inexistente.
Dat fiind cele expuse anterior și reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea în baza dispozițiilor art.312 pr.civilă, va respinge recursurile, ca nefondate, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art.304 pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta Societatea Agricolă, cu sediul în com., sat, jud. P și pârâta B, cu sediul în B,--11, sector 1 împotriva sentinței nr. 190 din data de 7 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Institutul, cu sediul în B,- și Guvernul României, cu sediul în B, nr. 1, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 noiembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.
6 ex./3 decembrie 2009
Dosar fond - Tribunalul Prahova
Jud. fond
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
