Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 234/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 234/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică de la 07 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Maria Ioniche Lorența Butnaru
- - -
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea recursului declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 85/CA din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect "comunicare informații de interes public".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 31 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2009.
CURTEA:
onstată că prin sentința civilă nr 85/27.01.2009, Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ a luat act că reclamantul a renunțat la soluționarea cererii de obligare a pârâtei Primăria Comunei să remită copii ale HCL aferente perioadei iunie-decembrie 2008. admis acțiunea formulată de același reclamant în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei și a obligat pârâta să remită reclamantului contractele de achiziții publice încheiate în perioada iunie-decembrie 2008 și caietele de sarcini ce au stat la baza încheierii contractelor respective. De asemenea, a obligat pârâta la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere începând cu data de 05.01.2009 și până la data îndeplinirii acestei obligații. A luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere că prin cererea introductivă s-a solicitat de către reclamantul obligarea pârâtei Primăria Comunei să îi comunice copii după hotărârile Consiliului Local aferente perioadei iunie-decembrie 2008, contractele de achiziții publice și caietele de sarcini ce au stat la baza contractării aferente perioadei iunie-decembrie 2008 ( inclusiv contractele de lucrări la căminul cultural, cel pentru mobilierul cultural, cel pentru uniformele fanfarei din, cel de proiectare a canalizării din com ) precum și la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere calculate de la data de 02.01.2009 și până la data la care pârâta își va îndeplini obligațiile legale, toate aceste cereri fiind întemeiate pe dispozițiile Legii nr 544/2001.
De asemenea, prima instanță a avut în vedere și poziția procesuală exprimată de reclamant prin nota de ședință depusă la termenul din 27.01.2009 prin care a renunțat la soluționarea petitului privind obligarea pârâtei la remiterea hotărârilor HCL aferente perioadei iunie-decebrie 2008, motivat de faptul că aceste înscrisuri i-au fost comunicate la data de 14.01.2009. Ca urmare, prima instanță a luat act de această renunțare la judecată.
Cu privire la restul pretențiilor, instanța de fond, coroborând dispozițiile art 7, art 2 lit b și art 11/1 din Legea nr 544/2001 precum și art 8 din OG nr 34/2006 și reținând că cererea formulată de reclamant a fost înregistrată la pârâtă sub nr 4425 din 22.12.2008, iar prin adresa 4425/14.01.2009, pârâta a comunicat reclamantului să se prezinte la sediul său pentru a ridica copiile hotărârilor consiliului local, precum și faptul că celelalte acte solicitate și anume contractele de achiziții publice, nu pot fi comunicate întrucât nu fac parte din lista documentelor ce constituie informații de interes public, a stabilit că documentele solicitate de reclamant, respectiv contracte de achiziții publice și caietele de sarcini ce au stat la baza încheierii acestora, reprezintă informații de interes public în sensul dispozițiilor Legii nr 544/2001 și că, în consecință, refuzul pârâtei de a le comunica este nelegal.
Prima instanță a apreciat că și cererea privind plata de daune cominatorii pentru fiecare zi întârziere este întemeiată însă nu pe dispozițiile art 24 al 2 din Legea nr 544/2001 invocate de reclamant ce privesc dreptul instanței de a aplica amendă administrativă pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești, ci avându-se în vedere creația jurisprudențială, instituția daunelor cominatorii, față de natura obligației pârâtei, respectiv obligație de a face, precum și dispozițiile art 18 al 5 din Legea nr 554/2004 aplicabilă în condițiile art 22 din Legea nr 544/2001.
Ca urmare, prima instanță a admis acțiunea promovată de reclamant și a obligat pârâta la comunicarea înscrisurilor solicitate precum și la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere începând cu data de 05.01.2009 la care expiră termenul de 10 zile reglementat de art 7 din Legea nr 544/2001 calculat în condițiile art 101 Cod procedură civilă și până la îndeplinirea obligației principale.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Primăria Comunei reprezentată prin Primar care a criticat- sub aspectul admiterii greșite a acțiunii față de o persoană lipsită de capacitate de folosință și care nu este titulara unor contracte de achiziții publice sau caiete de sarcini. În dezvoltarea căii de atac promovate, au fost invocate dispozițiile art 304 pct 5 din Codul d e procedură civilă precum și cele ale art 20 al 1 și 21 al 1 din Legea nr 215/2001 privind administrația publică locală, arătându-se că instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art 105 al 2 Cod procedură civilă întrucât Primăria nu are capacitate de folosință și, implicit calitate procesuală, astfel că această excepție ar fi trebuit invocată din oficiu de către instanța de fond. Totodată s-a indicat faptul că unitatea administrativ-teritorială este unitatea administrativ-teritorială și nu primăria care nu poate fi parte în procesul civil neavând aptitudinea de a avea drepturi și de a-și asuma obligații.
Ca urmare, s-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii atacate și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii reclamantului.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a răspuns excepției invocate de recurentă în sensul ca, pentru aceleași motive invocate de aceasta, să fie respins recursul ca fiind formulat de către o persoană fără calitate procesuală.
Referitor la fondul cauzei, intimatul a arătat că a precizat în cursul judecării în fond a cauzei, anterior primului termen de judecată, pârâta cu care a înțeles să se judece, respectiv Unitatea Administrativ Teritorială comuna reprezentată prin Primar, apreciindu-se că instanța de fond nu ar fi putut în aceste condiții să invoce o asemenea excepție și că, în condițiile în care Primăria nu a depus întâmpinare și nu a formulat vreo excepție, ar fi aplicabile dispozițiile art 108 al 3 din Codul d e procedură civilă.
Au fost de asemenea invocate, în apărare, dispozițiile art 105 Cod procedură civilă față de temeiul de drept al promovării recursului precum și poziția pârâtei care a eliberat la data de 3.03.2009 copiile de pe înscrisurile la care a fost obligată. În acest sens, intimatul a depus la dosar copia adresei emise la data de 02.03.2009 de Comuna prin care reclamantul a fost invitat la sediul instituției pentru a ridica copii ale contractelor de achiziții publice și caiete de sarcini.
Analizând actele și lucrările dosarului sub toate aspectele de fapt și de drept prin prisma dispozițiilor art 304/1 Cod procedură civilă și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta a solicitat modificarea soluției primei instanțe în sensul respingerii acțiunii fără antamarea fondului ci ca urmare a constatării formulării acțiunii în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință și, ca urmare, de capacitate procesuală.
Din analiza înscrisurilor existente la dosar ( fila 10 dosar fond și fila 10 dosar recurs ) purtând antetul Comuna se poate observa că înainte de începerea procesului civil, reclamantul a fost invitat la sediul primăriei pentru a ridica actele solicitate, iar după pronunțarea sentinței civile, la sediul fapt ce conduce la concluzia că există cel puțin faptic, o identitate între cele două instituții, cu diferența că cea de a doua este prevăzută de legea privind administrația publică locală. Cu atât mai mult este evident că această instituție a primăriei ființează din punct de vedere juridic întrucât a înțeles să promoveze recurs, astfel că și-a asumat o calitate procesuală și a încheiat contract de asistență juridică.
Se impune a se avea în vedere și poziția reclamantului exprimată în recurs, în calitate de intimat și care contracarează critica adusă de recurent privind lipsa calității procesuale, prin indicarea unor acte normative care conferă o astfel de calitate primăriei, exprimându-și astfel, implicit, acordul de a se judeca în continuare cu pârâta Primăria.
Potrivit art 1 și 2 din Legea nr 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României, informațiile de interes public fiind definite ca orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, iar autoritățile publice sau instituțiile publice drept orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar.
Potrivit art 91 din Legea nr 215/2001 modificată prin Legea nr 286/2006, "primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale." Ca urmare, și această entitate a primăriei are o definiție legală reprezentând o structură funcțională căreia cetățeanul i se poate adresa pentru obținerea unei informații de interes public cu privire la activitatea acesteia sau a altei instituții publice locale căreia îi execută dispozițiile.
Se constată, astfel cum a arătat și intimatul, că Unitatea Administrativ Teritorială care are sediul la Primăria a înțeles să execute dispoziția instanței adusă astfel la îndeplinire prin intermediul structurii funcționale denumită Primărie.
În consecință, Primăria comunei există ca instituție, are o activitate funcțională, întrunește condițiile pentru ca o persoană să îi adreseze o solicitare privind accesul la informații de interes public, iar obligația stabilită de instanță a fost adusă la îndeplinire de instituția reprezentată de primarul care intră în structura funcțională a primăriei fapt ce denotă o interdependență accentuată a autorităților publice locale. Toate aceste considerente conduc la concluzia că excepția invocată de recurentă nu este întemeiată întrucât capacitatea procesuală nu reclamă în procesul civil întemeiat pe dispozițiile legii contencios administrativ o capacitate de folosință necesară actelor de dispoziție, ci doar capacitatea necesară realizării actelor administrative cu care este îndrituită de lege.
Recurenta nu a criticat modul de soluționare pe fond a acțiunii formulate de reclamant, însă, urmare a aprecierii ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale a Primăriei, se constată că hotărârea atacată este la adăpost de orice critică întrucât prima instanță a luat act de renunțarea la un capăt de cerere în condițiile prevăzute de art 246 Cod procedură civilă, iar sub aspectul obligării pârâtei la eliberarea actelor solicitate, în mod corect a apreciat prima instanță ca întrunite toate condițiile prevăzute de Legea nr 544/2001, fiind vorba despre informații de interes public și despre o autoritate publică. De asemenea, și obligarea la plata daunelor cominatorii s-a dispus în mod întemeiat și raportat la natura juridică a obligației pârâtei care, de altfel, în situația în care nu s-ar fi considerat îndreptățită să dea curs unei astfel de solicitări, ar fi îndrumat petiționarul către o altă instituție.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă Primăria Comunei împotriva sentinței civile nr. 85/27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov -secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.04.2009
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Lorența Butnaru
- - - - - -
Grefier
- -
Red./07.05.2009
Dact./07.05.2009/2 ex.
Jud fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Maria Ioniche Lorența Butnaru
