Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 430/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.430
Ședința publică din data de 16 martie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în B,-,. A,. 14, Județ B și reședința în, nr. 16, Județ B, împotriva sentinței nr. 17 din data de 13.01.2009, pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA COMUNEI, Județ - prin Primar.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurentul reclamant personal, intimata-pârâta Primăria comunei, fiind reprezentată de Primar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că dosarul se află la primul termen de judecată,după care:
Primarul solicită proba cu înscrisuri noi, probă pe care în temeiul art. 305 pr.civ, Curtea o încuviințează.
În acest sens reprezentantul intimatei - pârâte, depune un set de înscrisuri, respectiv: cererea formulată de reclamant la 3.09.2008, registrul de intrare-ieșire, adeverința nr. 1092/13.03.2009, foia colectivă de prezență pentru lunile septembrie - octombrie 2008, după care alte cereri nu mai are de formulat.
La solicitarea curții, recurentul-reclamant, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul recurentul-reclamant, arată că a formulat plângere împotriva Primarului, solicitând obligarea acestuia
să-i elibereze copia procesului verbal sau a titlului de proprietate emise pentru terenul pe care l-a revendicat în calitate de moștenitor al defunctului, teren situat în intravilanul comunei, cu vecinătățile menționate în acțiune.
Arată că Primarul nu a respectat termenul prevăzut de Legea 554/2004,
și a respins în mod formal după 63 de zile. S-a adresat instanței, însă Tribunalul Buzău, i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Arată că Primarul a înstrăinat acel teren încă din anul 2001, acesta fiind motivul pentru care nu a răspuns în termen.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv obligarea Primarului să-i dea copie de pe actul solicitat și să-i plătească daune.
Având cuvântul reprezentantul intimatei-pârâte -Primar, arată că reclamantul a solicitat eliberarea unei copii de pe documentul de înstrăinare al terenului ce consideră că îi revine în calitate de moștenitor al defunctului. Întrucât a fost plecat în concediu, a răspuns reclamantului când a revenit în activitate, însă reclamantul nu a fost mulțumit de răspunsul primit, acesta a fost motivul pentru care a formulat acțiune.
Solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe Primarul comunei, județul B -, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligat acesta să-i elibereze o copie a procesului-verbal de punere în posesie sau a titlului de proprietate pentru terenul situat în comuna, sat, județul B, situat vis-a-vis de fostul sediu al primăriei, cu vecinătățile: drum județean, izvorul, moștenitor și Post de Poliție și să-i plătească 200.000 lei daune morale și patrimoniale.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, prin cererea înregistrată sub nr. 4557 din 3.09.2008, reclamantul a solicitat pârâtului eliberarea documentului precizat, însă, deși a făcut și intervenții verbale stăruind în obținerea acestui document, solicitarea a rămas fără rezultat, iar prin acest refuz, a fost în imposibilitate de a solicita instanței de drept comun anularea respectivului document, dreptul său de proprietate este grav afectat prin întârzierea în mod intenționat a soluționării dosarului nr. 225/2008 aflat pe rolul Judecătoriei P, ce are ca obiect reconstituirea dreptului său de proprietate.
La termenul din 09.12.2008, reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că pârât în prezenta cauză este Primăria comunei prin Primar, iar obiectul cererii este obligarea pârâtei la eliberarea unei copii de pe documentul de înstrăinare a terenului, ce consideră că îi revine, în calitate de moștenitor al defunctului, arătând că, la cerere sa din 3.09.2008, i s-a răspuns la 7.11.2008, încălcându-se prevederile Legii nr.544/2001, potrivit cărora răspunsul trebuia comunicat în termen de 30 de zile, menținând capătul de cerere prin care solicita acordarea de daune materiale și morale, ce constau în cheltuieli de transport la instanțele din B și P, prejudiciul cauzat prin refuzul nejustificat al pârâtului de a elibera documentele în baza cărora terenul în sumă de 80.000 lei a fost atribuit altei persoane, și 115.000 lei reprezintă suferința morală și fizică la care a fost expus împreună cu soția sa.
După administrarea probei cu înscrisuri, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința nr. 17 din 13.01.2009, prin care a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, reținându-se că reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctului, a solicitat primăriei pârâte, la 3.09.2008, să-i elibereze o copie a procesului verbal sau a titlului de proprietate pentru terenul situat în comuna, sat, județul B, iar pârâta i-a comunicat prin adresa nr.4457 din 06.11.2008 că această instituție nu a emis nici un act de proprietate în favoarea numitului, iar întârzierea s-a datorat faptului că primarul s-a aflat în concediu de odihnă, împrejurare recunoscută și de reclamant în ședința publică din 13.01.2009.
Cât privește cererea reclamantului privind acordarea de daune morale și materiale, instanța de fond a reținut că cererea acestuia a fost soluționată la 06.11.2008, cu o oarecare întârziere datorată faptului că primarul comunei a fost în concediu de odihnă, iar nu a făcut dovada prejudiciului material și moral suferit, astfel că cererea este neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul, criticând sentința nr. 17/2009 pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac, casarea hotărârii recurate, iar pe fond, admiterea acțiunii sale, așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, s-a arătat că, potrivit Legii nr.544/2001, instituția era obligată să-i soluționeze cererea în termen de 10 zile, un termen de 30 de zile este prevăzut numai în condiții speciale, însă, în cazul său, răspunsul a fost comunicat după 63 de zile, termen apreciat de instanță " o oarecare întârziere", pe care, însă, nu a sancționat-o, în condițiile în care primarul nu a fost în concediu în toată această perioadă, ci numai în cursul lunii septembrie, iar activitatea primăriei nu este paralizată, viceprimarul fiind înlocuitorul legal, personal a fost atenționat de către recurent, însă fără rezultat.
S-a mai arătat că instanța de fond a acceptat că nu există la primărie, sub nicio formă, un proces-verbal de punere în posesie sau o copie a titlului de proprietate, o astfel de justificare este imposibilă, întrucât o instituție nu poate emite un document fără a reține copia spre arhivare, pe căi indirecte a aflat că a fost emis pentru autor proces-verbal de punere în posesie și titlu de proprietate pentru o suprafață de 3100 teren agricol.
A mai învederat instanței recurentul, că prejudiciul material și moral se apreciază în condițiile în care, terenul la care este îndreptățit este situat în centrul localității, intravilan, pretabil la construcții, însă, pe căi ilegale, intră în posesia altor persoane, prin acțiunea nemijlocită a primarului, făcând precizarea că se plânge împotriva primarului, ca autoritate publică executivă, acesta purtând vina pentru litigiul creat.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041pr.civilă, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Recurentul a depus la Primăria comunei cererea nr.4557 din 03.09.2008, prin care a solicitat primarului să-i elibereze o copie a actului de proprietate emis cetățeanului, privind atribuirea unei părți din terenul pe care tatăl său l-a deținut în localitatea, ce a fost solicitat a fi restituit prin notificările nr.111 și nr.112 din 29.10.2001 și cererile nr.6157 și nr.6158 din 13.09.2005, precizându-se în cerere că temeiul de drept al acesteia este Legea 544/2001.
La data de 06.11.2008, cu adresa nr. 4557, primarul comunei a comunicat recurentului -reclamant că primăria nu a emis nici un act de proprietate numitului, iar întârzierea răspunsului s-a datorat faptului că primarul a fost în concediu de odihnă, astfel că, în mod corect, instanța de fond a concluzionat că cererea reclamantului privind obligarea pârâtei să elibereze documentele menționate nu este întemeiată, în condițiile în care instituția a răspuns solicitării lui, fără, însă, a se respecta termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.544/2001, depășirea termenului fiind justificată de faptul că primarul comunei s-a aflat în concediu de odihnă.
De asemenea, în mod corect, a concluzionat instanța de fond că nu este întemeiată nici cererea privind acordarea de daune materiale și morale, în condițiile în care recurentul nu a făcut dovada prejudiciului cauzat.
În ceea ce privește motivul de recurs, potrivit căruia termenul de soluționare a cererii este de 10 zile, în condiții speciale de 30 de zile, însă, în nici un caz, de 63 de zile, ca în speța de față, nerespectarea termenului fiind apreciată de instanță ca o oarecare întârziere, fără aos ancționa, Curtea constată că nu este întemeiat, întrucât primarul comunei s-a aflat în concediu de odihnă în perioada 01.09-03.10.2008, s-a aflat la serviciu începând cu 06.10.2008, iar înăuntrul termenului de 30 de zile ce s-a împlinit la 06.11.2008 a răspuns solicitării recurentului, în cauză fiind aplicabil termenul de 30 de zile prevăzut de art. 2 lit.h din Legea contenciosului administrativ, și nu termenele din Legea nr.544/2001, solicitarea recurentului excedând noțiunii de informație de interes public, așa cum este definită de acest act normativ. Mai mult decât atât, și această lege prevede termenul de 30 de zile în art. 7 (1), care este aplicabil în ceea ce îl privește pe recurent, în condițiile în care, în perioada 01.09.2008-03.10.2008, primarul comunei s-a aflat în concediu de odihnă, iar unele atribuții ce revin acestuia în exclusivitate au fost aduse la îndeplinire după revenirea acestuia la serviciu.
Nici motivul de recurs, potrivit căruia instanța de fond a acceptat justificarea, potrivit căreia nu există la primărie proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, nu este fondat, întrucât, prin răspunsul 4557 din 6.11.2008, Primăria comunei a comunicat lui că intimata nu a emis niciun act de proprietate numitului, aceasta fiind solicitarea recurentului din 03.09.2008, într-o astfel de situație neputându-se comunica un document ce nu există.
Referitor la motivul de recurs, potrivit căruia prejudiciul material și moral se apreciază și nu trebuie dovedit, Curtea constată că nu este întemeiat, întrucât răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, delictuală sau contractuală, după caz, nu poate fi stabilită decât cu îndeplinirea cumulativă a patru condiții, respectiv existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu în patrimoniul persoanei pretins vătămate, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și a vinovăției persoanei care a comis fapta prejudiciabilă, astfel că, în lipsa unor astfel de dovezi, nu se poate stabili răspunderea în sarcina primarului. Este adevărat, că, pentru nesoluționarea în termenele speciale stabilite de acte normative speciale a unor petiții, este prevăzut dreptul persoanei petiționare de a solicita despăgubiri, însă reglementările în cauză nu derogă de la condițiile generale ale răspunderii civile, fiind, deci, necesar a se face dovada îndeplinirii cumulative a celor patru condiții enumerate mai sus.
Față de aceste considerente, Curtea constată că sentința nr. 17/2009 pronunțată de Tribunalul Buzău nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, în mod corect s-a concluzionat că intimata a răspuns solicitării recurentului, că acesta nu a dovedit prejudiciul material și moral, în lipsa dovedirii îndeplinirii condițiilor răspunderii civile, nu poate fi atrasă această răspundere, recursul nu este fondat, urmând ca, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul, domiciliat în B,-,. A,. 14, județul B și reședința în, nr. 16, județul B, împotriva sentinței nr. 17 din data de 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA COMUNEI - PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/26.03.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
