Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 614/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 614/2009
Ședința publică din 12 Februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2107 din 10 octombrie 2008 în dosarul nr- privind și pe intimata-pârâtă JUDECĂTORIA ZALĂU, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reclamantul depune la dosar copia adresei nr.478 din 15.05.2007 a Judecătoriei Zalău și învederează instanței că dorește să i se comunice o listă cu toate actele autentice existente în arhiva Judecătoriei Zalău, precum și data instrumentării acestor acte.
Nemaifiind alte cereri de formulat, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată sub. nr-, reclamantului a chemat în judecată judecătoria Zalău solicitând obligarea acesteia de a face publică lista actelor autentice deținute.
Prin Sentința Civilă 585/21.03.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs.
Prin Decizia civilă nr.1666/03.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, recursul reclamantului a fost admis, iar cauza a fost trimisă tribunalului pentru o nouă judecată.
Pentru a judeca astfel, Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrata sub nr. 408/2008, reclamantul a chemat in judecata pe pârâta Judecătoria Zalău, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată sa facă publica lista actelor autentice deținute.
Reclamantul nu a indicat care este temeiul juridic al cererii sale.
Conform art. 38 din Legea nr. 304/2004 judecătoriile sunt instanța fără personalitate juridica, organizate în județe și în sectoarele municipiului B, potrivit anexei nr. 1.
În ce privește capacitatea procesuală, înțeleasă ca aptitudine generala a persoanei de a avea drepturi și obligații procesuale și de a-și asuma obligații procesuale, prin încheierea de acte procesuale, ea nu reprezintă altceva decât aplicațiunea pe plan procesual a capacității de folosință și de exercițiu din dreptul civil, capacitate in care se exprima calitatea de subiect de drept civil a persoanelor fizice si juridice.
Legea prevede ca asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridica pot sta in judecată ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta in judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul arătat in legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor. În caz de urgență, atunci când există conflict de interese intre reprezentant și reprezentant sau când o persoană juridica chemată să stea in judecată nu are reprezentant, instanța va putea numi un curator special care să reprezinte ori să asiste partea.
Regulile de mai sus au caracter general, astfel încât ele sunt aplicabile ori de cate ori prin legi speciale nu se dispune altfel.
Capacitatea procesuală nu trebuie confundată cu calitatea procesuală care presupune identitatea dintre persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecății, pe de o parte, și cea dintre persoana pârâtului și cel obligat in același raport juridic, pe de altă parte. Calitatea procesuală se stabilește in concret, la speța, pe când capacitatea procesuală se determină in general sau pentru o anumită categorie de persoane, potrivit dreptului comun, astfel încât este posibil ca o persoană deși are capacitate procesuală sa nu poate totuși figura in calitate de reclamant sau pârât, într-o anumită cauză, deoarece nu este titularul dreptului subiectiv sau a obligației corelative deduse judecății.
Judecătoriile, chiar dacă sunt instanțe fără personalitate juridică au organe proprii de conducere, putând sta in judecată ca pârâte.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că în speță de incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5. pr.civ. prima instanță pronunțând o hotărâre cu încălcarea normelor de procedura, precum și motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9.pr.civ.
Pentru acest considerent Curtea a casat hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, prima instanță a cerceta daca cererea întrunește condițiile reglementate de dispozițiile art. 112.pr.civ. privitoare la precizarea obiectului și cauzei pe care se întemeiază demersul judiciar.
În urma casării cu cauza a fost înregistrată sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere îndrumările curții privind analiza cererii reclamantului sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.112 Cod procedură civilă privitoare la precizarea obiectului și cauzei pe care se bazează litigiul, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia de casare, curtea a dat îndrumări care, potrivit art.315 (1)2Cod de procedură civilă sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Din această perspectivă, în legătură cu cererea introductivă depusă de reclamant se constată că aceasta nu are un obiect bine structurat, este nemotivată în fapt și în drept, nu sunt arătate dovezile pe care se sprijină. Reclamantul cheamă în judecată în calitate de pârât Judecătoria Zalău solicitând ca prin sentință, aceasta să fie obligată să facă publică lista actelor autentice deținute. Din cuprinsul acțiunii nu rezultă care este interesul reclamantului pentru a promova o astfel de acțiune.
Art.112 Cod procedură civilă stabilește elementele care trebuie să facă parte din conținutul unei cereri de chemare în judecată. Printre acestea, la punctele 3 se prevede stabilirea obiectului cererii, prin punctul 4 se impune necesitatea motivării în fapt și în drept a acțiunii, iar la punctul 5 se stabilește obligativitatea arătării dovezilor.
Așa cum s-a reținut mai sus toate aceste dovezi lipsesc din cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Anterior de a se adresa instanței de contencios administrativ, reclamantul a depus o cerere la Judecătoria Zalău înregistrată sub nr.49/19/A din data de 28.01.2008 (6).
Prin această, laconie, solicită judecătoriei să facă publică lista actelor autentice deținute și să menționeze modalitatea de consultare a acestora.
Prin răspunsul dat judecătoria comunică petentului faptul că deține acte materiale din perioada 1968 - 1995 și că acestea pot fi consultate, la cerere, de către persoanele care sunt părți în aceste documente (7).
Demersul petentului poate fi asimilat cu procedura prealabilă reglementată de dispozițiile art.7 din Legea 554/2004 dar petentul nu se găsește în nici una din situațiile reglementate de acest act normativ.
Nemulțumit de răspunsul primit, petentul s-a adresat instanței de contencios administrativ.
Separat de faptul că acțiunea reclamantului nu a îndeplinit condițiile prevăzute de art.112 din Cod procedură civilă, aceasta este neîntemeiată și pe fond.
Din felul în care a fost formulată cererea de către reclamant s-a dedus faptul că aceasta se întemeiază pe prevederile Legii 544/2001 privind liberul acees la informațiile de interes public.
Lista solicitată de petent în legătură cu actele autentice deținute de judecătorie, în realitate nu există. Chiar dacă ipotetic o astfel de listă ar exista, ea ar trebui să fie făcută publică numai dacă ar conține informații de interes public în sensul în care acestea sunt definite de dispozițiile art.2 lit.b"din Legea 544/2001.
Prin art.5 din actul normativ de mai sus sunt stabilite informațiile de interes public pe care fiecare autoritate sau instituție are obligația să le comunice din, oficiu.
,Lista", sau informațiile conținute în aceasta nu fac parte din cele enumerate de prevederilor textului de lege indicat.
Art.6 din Legea 544/2001 reglementând dreptul oricărei persoane de a solicit și obține informații de interes public, reglementează și ce trebuie să conțină solicitarea scrisă, dacă se recurge la această formă obținere a informațiilor.
Solicitarea adresată de reclamant judecătoriei Zalău (6 dos-) nu conține aceste elemente.
Față de cele reținute mai sus în fapt și în drept acțiunea reclamantului a fost nefondată, ca urmare aceasta a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând instanței să se pronunțe asupra faptului dacă art.31 din Constituția României îi permite să știe ce documente deține Judecătoria Zalău în arhiva proprie.
Legal citată intimata nu a depus la dosar întâmpinare și nici nu și-a delegat reprezentant în instanță.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate Curtea reține următoarele:
Principala nemulțumire a recurentului în ceea ce privește sentința recurată este aceea că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 31 din Constituția României și daca prin prisma acestui text constituțional recurentul i se permite acestuia să cunoască ce documente deține intimata Judecătoria Zalău în arhiva proprie.
Dispozițiile art. 31 din Constituția României republicată și revizuită în anul 2003 ce are ca denumire marginalădreptul la informațieprevede că:
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.
În aplicarea și dezvoltarea acestui text s-a adoptat Legea nr. 554/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Această lege dă dreptul oricărei persoane să ceară și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 lit. a) din lege informațiile de interes public în înțelesul art. 2 lit. b) din aceeași lege.
Cu privire la încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public ori la refuzul nejustificat al autorităților ori instituțiilor publice de a furniza astfel de informații persoana vătămată are acces inclusiv la justiție, care conform art. 22 din lege poate statua dacă dreptul a fost încălcat și ca o consecință să reinstaureze ordinea de drept.
În speță, Curtea observă că la adăpostul dispozițiilor art. 31 din Constituție, recurentul este nemulțumit de sentința recurată, sentință prin care i s-a respins plângerea sa, instanța considerând că acesta nu este vătămat de autoritatea publică pârâtă deoarece solicitarea făcută pe de o parte, pe considerentul că lista cu informațiile solicitate de reclamant nu se regăsește în art. 5 din legea specială iar pe de altă parte solicitarea reclamantului nu conține elementele prevăzute la art. 6 din aceeași lege.
Așa cum corect a reținut tribunalul lista informațiilor solicitate de petent, mai precis solicitarea de a face publică lista actelor autentice deținute de către Judecătoria Zalău nu face parte din categoria de informații a căror publicare trebuie să se realizeze din oficiu în considerarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 554/2001.
În adevăr, conform acestei norme legale,iecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
La cererea sa reclamantul a primit un răspuns conținut de adresa nr. 78/52/A din 01.02.2008 a Judecătoriei Zalău prin care i s-a făcut cunoscut acestuia că arhiva Judecătoriei Zalău deține acte autentice notariale din anii 1968-1995 și că aceste acte pot fi consultate numai de către persoanele care au calitatea de părți în aceste acte.
Anterior reclamantul a mai primit un răspuns din partea aceleiași autorități sub nr. 478/52/A din 15.05.2007 prin care acestuia i se aduce la cunoștință că din anul 1870-1938 actele autentice ce au fost arhivate la Judecătoria Zalău au fost predate Arhivelor Statului unde pot fi consultate iar din perioada următoare instanța sesizată deține: acte autentice, dosare, dosare permanente, mape de sentințe civile și penale, monitoare, state de plată etc.
De fapt, din explicațiile reclamantului recurent furnizate Curții rezultă că reclamantul solicită să i se comunice o listă cu toate actele autentice instrumentate de Judecătoria Zalău spre a-i fi de folos în identificarea averii succesorale a unor rude ale acestuia.
Din economia dispozițiilor art. 31 din Constituție unită cu prevederile Legii nr. 544/2001 rezultă că dreptul persoanei de acces liber la informațiile de interes public are în vedere transparentizarea activității autorităților și instituțiilor publice care manipulează informații de interes public și nu este un instrument prin care o persoană își satisface un anumit interes privat sau personal.
Altfel spus, informațiile solicitate de reclamant nu se regăsesc în cadrul și sfera informațiilor de interes public așa cum este prevăzută la art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2001. Curtea constată că autoritatea publică intimată a răspuns petentului reclamant la solicitarea sa, pe de altă parte, raportat la conținutul răspunsului denotă faptul că acesta nu poate să invoce nicio vătămare a dreptului de liber acces la informațiile de interes public garantat de Constituție și lege. Aceste acte normative nu garantează accesul liber al cetățeanului la informațiile de interes privat, mai mult legea nu are în vedere ca prin utilizarea mecanismului prescris de aceasta justițiabilul să aibă astfel liber acces la informații cu privire la datele personale ori cele cu privire la procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate in proces (art. 2 lit. c) corelat cu art. 12 alin. 1 lit. d) și f) din Legea nr. 544/2001).
De aceea, reținând considerentele de mai sus, Curtea reține că sentința instanței de fond este legală și temeinică, că această hotărâre judecătorească nu încalcă dispozițiile art. 31 din Constituție, sens în care Curtea va statua că recursul este nefondat, urmând ca, în temeiul art. 22 din Legea nr. 544/2001 corelat cu art. 29 și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și cu art. 312.pr.civ. să-l respingă ca atare, cu consecința menținerii în tot a sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2107 din 10 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.LU/Dact.SM
2 ex./23.02.2009
Jud.fond.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur
