Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 101/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 101
Ședința camerei de consiliu din 01 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între TRIBUNALUL MARAMUREȘ și JUDECĂTORIA BAIA MARE, pentru soluționarea litigiului dintre reclamanta - SRL și pârâtele - SA - SUCURSALA B M, STATUL ROMÂN PRIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B
Soluționarea conflictului s-a dispus a se face în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 7002 din 10 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Baia -M a admis excepția de competență materială a acestei instanțe și a declinat competența în favoarea Tribunalului Maramureș.
În motivarea sentinței s-a reținut că reclamanta - SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții - SA - Sucursala B M; Municipiul B M și Statul Român prin MUNICIPIUL B-M reprezentat prin Primar să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul " magazin 98" situat în B-M, să se constate dobândirea dreptului de proprietate, cu titlu de construire, asupra imobilului "spațiu de locuit cu garaje la parter" situat în B-M, să se constate dobândirea unui drept de folosință asupra terenului în suprafață de 850 mp aferent clădirilor înscris în CF nr. 1719 B-M cu nr top 3566, pe toată durata existenței construcțiilor, să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra clădirilor și a dreptului de folosință asupra terenului.
Valoarea imobilelor a fost stabilită de reclamantă la suma de 223.749 lei.
În raport de dispozițiile art. 2 pct 1 lit a Cod procedură civilă reținând că valoarea litigiului este peste 100.000 lei și că litigiul are natură comercială, Judecătoria a apreciat că soluționarea cauzei este competența materială a Tribunalului Maramureș.
Prin sentința civilă nr. 1909 din 10 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a declinat în favoarea Judecătoriei Baia Mare, competența materială de soluționare a acțiunii în prestație tabulară formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții - SA - Sucursala B M; Municipiul B M; și.
În temeiul art. 21 Cod procedură civilă s-a suspendat din oficiu orice procedură și s-a dispus înaintarea dosarului Curții de Apel Cluj pentru a se pronunța asupra conflictului.
Tribunalul a reținut că, prin precizarea de acțiune depusă în ziua de 3 februarie 2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și arătând că terenul identificat sub nr. top 3566/1 pe care sunt edificate construcțiile - spațiu de locuit și garajele, respectiv Magazinul 98, constituie proprietatea acestor persoane fizice, iar prin precizarea din 14 aprilie 2009, reclamanta a solicitat deschiderea unei funciare noi pentru Magazinul 98 B M și spațiul de locuit și garaje construite pe parte din terenul în suprafață de 850 mp, proprietatea Statului Român, invocând art. 52 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Prin notele de ședință depuse la 12.05.2009, reclamanta a solicitat trimiterea cauzei unui complet al secției civile, conform art. 2 Cod procedură civilă, arătând că litigiile legate de rezolvarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sunt de drept comun, iar Statul, Municipiul, Orașul, Comuna nu pot avea calitate de comercianți.
La termenul din 10 iunie 2009, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială având în vedere că obiectul litigiului pendinte, raportat la acțiunea formulată de reclamantă îl constituie constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unor construcții, prin vânzare - cumpărare și construire în baza autorizației de construire, respectiv constatarea dreptului de folosință pe suprafața de 850 mp teren proprietatea Municipiului B M, pe care sunt edificate parte din construcții, diferența de teren constituind proprietatea pârâților persoane fizice și, pârâtul fiind și administratorul reclamantei.
Instanța a considerat că acțiunea este una de natură civilă, fiind irelevantă împrejurarea că o parte din construcții reprezintă magazin al societății reclamante, scopul acțiunii fiind reglementarea proprietății, ca atare aceasta nu poate asimilată actelor sau faptelor de comerț în sensul dispozițiilor art. 3 Cod comercial.
Faptul că reclamanta este comerciant nu poate schima natura juridică a acțiunii în prestație tabulară, în cauză nefiind incidente prevederile art. 56 Cod comercial.
Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele:
Litigiul se poartă între două societăți comerciale și are ca obiect reglementarea dreptului de proprietate asupra imobilului magazin 98 situat în B-M, reglementarea dreptului de proprietate asupra "spațiu de locuit cu garaje la parter" situat în B-M și reglementarea dreptului de folosință asupra terenului aferent clădirilor.
Dreptul de proprietate asupra clădirilor a fost dobândit de către reclamantă, așa cum rezultă din actul depus la fila 9 dosar fond de la - SA B-SUCURSALA B-M în baza unui contract de vânzare-cumpărare, încheiat ca urmare a licitației organizată în anul 1993.
Având în vedere destinația construcțiilor, curtea apreciază că acestea făceau parte din fondul de comerț al pârâtei și își păstrează același statut și în ceea ce privește reclamanta.
Prin urmare, ceea ce se tinde a se reglementa prin promovarea acțiunii este clarificarea situației unui bun ce face parte din fondul de comerț al unei societăți comerciale.
Chiar dacă dispozițiile art. 3 Cod comercial nu enumeră în mod expres comerțul cu imobile ca având natură comercială, în raport de cele menționate anterior respectiv că bunurile fac parte din fondul de comerț al comerciantului curtea reține că devin incidente dispozițiile art. 4 și 56 Cod comercial respectiv că vânzarea cumpărarea a imobilelor în litigiu constituie un fapt de comerț astfel că litigiul privind aceste imobile are natură comercială.
În consecință, competența pentru soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL revine instanței comerciale respectiv, Tribunalului Maramureș, conform art. 2 pct 1 lit a Cod procedură civilă.
Prin urmare, în temeiul art. 20 și următoarele Cod procedură civilă curtea va stabili că Tribunalul Maramureș este competent să soluționeze cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL împotriva pârâților - SA SUCURSALA B-M și STATUL ROMÂN prin PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența materială în favoarea Tribunalului Maramureș pentru soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - SRL B M cu sediul în B-M- A județul M împotriva pârâților - SA-Sucursala B M și Statul Român prin Primăria municipiului B
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
5 ex./13.07.2009
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța
