Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 21/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA NR. 21CNC

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Alina Răescu JUDECĂTOR

- - - - JUDECĂTOR

GREFIER - - -

XXX

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Secțiile Civilă și Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, privind recursul declarat de contestatorul Mari împotriva sentinței nr.10739 din data de 22.08.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul - în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.

S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care Curtea a constatat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.

CURTEA

Asupra conflictului negativ de competență:

Prin sentința civilă nr. 1739/22.08.2007, Judecătoria Craiovaa respins contestația la executare formulată de contestatoarea Mari în contradictoriu cu

Pentru se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că atât titlu executoriu cât și somația de executare au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor Codului d e pr. fiscală, nefiind constituită nici o cauză de nelegalitate acestora.

Referitor la urmărirea bunurilor comune ale soților s-a reținut că pentru datoria unuia dintre ei nu este întemeiată întrucât prin titlul executoriu contestat s-a stabilit obligația debitoarei față de bugetul de stat nu bunurile asupra cărora urma a se efectua executarea silită.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Mari, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția civilă sub nr.-.

Prin încheierea de ședință din data de 11.02.2008, Secția civilă a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea dosarului pentru soluționarea recursului la Secția contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Dolj, reținând că este vorba de un litigiu de această natură.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Dolj Secția Contencios Administrativ și Fiscal, care l-a înregistrat sub nr-.

Tribunalul Dolj prin decizia nr. 306 din 21.03.2007 a admis excepția necompetenței materiale a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

A declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestarea DGFP D în contradictoriu cu Autoritatea Navală Română și C, în favoarea Tribunalului Dolj Secția Civilă.

A constatat ivit conflict negativ de competență și a trimis cauza Curții de Apel Craiova Secției Contencios Administrativ și Fiscal.

Analizând excepția invocată, instanța constată că potrivit art. 10 din Legea 554/2004,litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesoriile acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ - fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin legea organică specială nu se prevede altfel.

Recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ - fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile contencios administrativ și fiscale ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție".

La redactarea acestui text, s-a avut în vedere caracterul complex al litigiilor de contencios administrativ, precum și perspectiva înființării tribunalelor administrativ - fiscale.

De aici s-a dedus și principiul unității de jurisdicție, care presupune ca unele și aceleași instanțe de contencios administrativ să soluționeze, în fond, și, respectiv, în recurs, toate categoriile de litigii de contencios administrativ: a) litigii legate de acte administrative unilaterale tipice; b) litigii legate de acte administrative unilaterale atipice; c) litigii legate de acte administrative asimilate - contractele administrative și d) litigii legate de acte cu caracter fiscal.

Faptul că secțiile contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor soluționează numai în primă instanță acțiunile mai sus menționate și nu le revine competența de a soluționa astfel de acțiuni în recurs rezultă și prin folosirea metodei interpretării istorico - teleologică a textului de lege, ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ menționat, în contextul istoric dat, respectiv înființarea tribunalelor administrativ - fiscale.

Atunci când legiuitorul a vrut ca secțiile contencios administrativ și fiscal să soluționeze în recurs anumite cauze, a specificat expres acest aspect, așa cum se întâmplă cu privire la recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de către judecătorii prin care s-au soluționat plângerile contravenționale, conform art. 34 alin. 2 din OG 2/2001.

Folosindu-ne de argumentul reducerii la absurd (,reductio ad absurdum"), dacă s-ar admite altfel, s-ar ajunge la concluzia că secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor pot soluționa în recurs orice fel de cauze cu privire la care s-au pronunțat în primă instanță judecătoriile, ceea ce ar fi în vădită contradicție cu dispozițiile Legii 554/2004 și dispozițiile art. 2 litera d) cod procedură civilă, din redactarea căruia rezultă că, în materia contenciosului administrativ, tribunalele sunt instanțe de drept comun, în ceea ce privește judecata în primă instanță, deoarece legiuitorul menționează litigiile care nu intră în competența lor.

Conform dispozițiilor Legii 554/2004 și art. 2 pct. 1 litera d) din codul d e procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara celor date în competența curților de apel, iar dacă s-a ajunge la interpretarea legii conform căreia Secția contencios administrativ și fiscal a tribunalului să judece în recurs astfel de cauze, s-ar denatura sensul legii și s-ar ajunge la judecarea în recurs de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului a unor cauze pe care legea le-a vrut calificate ca fiind civile.

Totodată, în perspectiva înființării tribunalelor specializate în materie de contencios administrativ și fiscal, în acord cu dispozițiile art. 36 alin. 3 și 37 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, instanța consideră adecvată recurgerea la procedura regulatorului de competență, în vederea stabilirii unei practici unitare și pentru evitarea tergiversării soluționării cauzei prin scoateri de pe rol succesive între secțiile aceluiași tribunal, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Față de toate aceste considerente, dat fiind faptul că încheierea de scoatere de pe rol pronunțată de Secția civilă a Tribunalului Dolj este cu privire la un recurs ce are ca obiect "contestație la executare", se constată că, în speță, competența de a soluționa recursul cu privire la această cauză revine Secției civile a Tribunalului Dolj.

Așadar, s-a constat că excepția necompetenței materiale a Secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Dolj este întemeiată, urmând a fi admisă în baza art. 137 alin. 1 cod procedură civilă raportat la art. 158 și 159 pct. 2 cod procedură civilă și va fi declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției civile a Tribunalului Dolj.

Constatându-se intervenit conflict negativ de competență, conform art. 20 pct. 2 cod pr. civilă, instanța va dispune înaintarea dosarului la Curtea de Apel Craiova pentru pronunțarea regulatorului de competență, în acord cu dispozițiile art. 22 alin. 2 cod pr. civilă.

Examinând cauza, Curtea constată că în speță nu este conflict negativ de competență.

În conformitate cu prevederile art.20 pct.2 din Codul d e procedură civilă, există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași cauză.

Având în vedere textul legal enunțat, Curtea va analiza dacă hotărârile sunt pronunțate de două instanțe, în sensul stabilit de Codul d e procedură civilă.

În conformitate cu art.1-4 Cod pr. civilă, instanțele judecătorești sunt Judecătoriile, Tribunalele, Curtea de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din examinarea textelor enunțate, rezultă că în stabilirea competenței după materie se au în vedere instanțele, așa cum sunt ele precizate în textele respective.

Organizarea internă a fiecărei instanțe, prin împărțirea în secții specializate, nu conduce la apariția unor noi instanțe, respectiv a secțiilor care funcționează în cadrul unei instanțe.

Conflictul negativ de competență apare numai dacă două instanțe, prin hotărâri irevocabile, se declară necompetente de a judeca aceeași cauză.

Ori, în speța de față s-au declarat necompetente două secții ale aceleiași instanțe, situație în care, pe cale administrativă, trebuia să se stabilească secția căreia îi revine competența de a soluționa dosarul.

Așadar, între secțiile aceleiași instanțe nu există conflict negativ de competență.

Mai mult, trebuie precizat că Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Dolja admis excepția de necompetență în soluționarea recursului declarat împotriva unei hotărâri pronunțate în materie de poprire și a declinat competența de soluționare a cauzei la Secția civilă a acestei instanțe.

Din prevederile art.2 pct.1 lit.d, pc, se reține că tribunalul este primă instanță în cazul proceselor și cererilor în materie de contencios administrativ.

Tribunalul este instanță de recurs numai în materiile date expres în competența sa.

Referirea secției de contencios administrativ și fiscal la faptul că raportul juridic se soluționează de către secția civilă este complet eronată, deoarece acțiunea în poprire, care este un act de executare silită, este reglementată distinct de acțiunile care privesc fondul unei cauze.

Conform art.373 alin.2 Cod pr.civilă, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Trebuie precizat că în baza art.402 alin.2 Cod pr.civilă, hotărârea pronunțată cu privire la actul de executare silită se dă fără drept de apel, așadar se exercită împotriva acesteia recursul, a cărei soluționare aparține secției civile, procedura făcând parte din dreptul comun, și nu din specializarea pe care o incumbă materia contenciosului administrativ.

Având în vedere motivele enunțate mai sus, Curtea constată că nu există conflict negativ de competență

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Constată că nu există conflict negativ de competență ivit între Secțiile Civilă și Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, privind recursul declarat de contestatorul Mari împotriva sentinței nr.10739 din data de 22.08.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul - în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2008.

PREȘEDINTE: Alina Răescu

JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie

Grefier,

Red. Jud. A

Ex.4//30.04.2008

Președinte:Alina Răescu
Judecători:Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 21/2008. Curtea de Apel Craiova