Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 23/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- -20.05.2008
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 23
Ședința Camerei de Consiliu din 04 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta Asociația 16- 21 1989 L în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local L și Primarului municipiului L, având ca obiect conflict de competență.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate alte cereri,instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2138 din 3.12.2007 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Lugoja declinat competența de soluționarea cauzei privind pe reclamanta Asociația 16- 21 1989 L în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local L și Primarului municipiului L, având ca obiect obligație a face, în favoarea Tribunalului Arad, unde a fost înregistrată sub același număr.
Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr.423/CA/6 mai 2008, pronunțată în dosar nr-, a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzeiîn favoarea Judecătoriei Lugoj, reținând următoarele:
Competența materială de soluționare aparține instanței specializate de contencios administrativ doar pentru cauzele al căror obiect este individualizat prin dispozițiile Legii 554/2004 care constituie dreptul comun în materia contenciosului administrativ, precum și în baza legilor speciale care stabilesc competența de soluționare în favoarea acestei instanțe.
Acțiunea formulată de reclamanta Asociația 16- 21 1989 L în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local L și Primarului municipiului L,s-a adresat cu prezenta acțiune în obligație de a face motivată în drept prin indicarea prevederilor art. 1075 cod civil precum și ale Legii 341/2004, instanței de drept comun - Judecătoria Lugoj, care prin sentința civilă nr.2138/2007 a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea instanței de contencios administrativ în considerarea dispozițiilor art.5 alin. 1 din Legea 550/2002, încălcând principiul precizat supra și dreptul reclamantei de a se judeca în baza unui cadru legal precizat de ea la data înregistrării inițiale a acțiunii și susținut apoi și în fața tribunalului.
Prin prisma acestor prevederi legale, tribunalul a constatat că obiectul dedus judecății prin acțiunea formulată de reclamantă, excede limitelor strict fixate pentru competența materială a instanței specializate de contencios administrativ,nefiind vorba de o acțiune introdusă de reclamantă în baza Legii 550/2002,sens în care a declinat competența materială de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Lugoj.
Constatând, potrivit prevederilor art. 20, art.21 și art.22 alin. 2 Cod procedură civilă ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus sesizarea Curții de Apel Timișoara - Secția Contencios Administrativ pentru soluționarea conflictului negativ de competență, unde cauza a fost înregistrată sub același număr.
Analizând probatoriuladministrat în cauză cu privire la prezentul conflict de competență,Curtea constată următoarele:
Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de cererea reclamantei Asociația 16-21 1989 L de obligare a Consiliului Local L și a Primarului Municipiului L la vânzarea către reclamantă a unui spațiu comercial, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, respectiv Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria române din 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B din noiembrie 1987
Instanța reține că Legea nr. 341 din 12 iulie 2004 fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, fiind ulterior modificată prin mai multe acte normative, respectiv prin Ordonanța Guvernului nr. 94/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 507/2004, cu modificările ulterioare; prin Legea nr. 507/2004; prin Legea nr. 556/2004; prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005; prin Legea nr. 37/2005; prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 182/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006; prin Legea nr. 148/2006; prin Legea nr. 347/2006; prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2006, aprobată prin Legea nr. 131/2007; Ordonanța Guvernului nr. 1/2008; și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008.
Conform art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, "persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi:
c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii".
Instanța reține, totodată, că Judecătoria Lugoj și-a declinat competența în baza art. 5 alin. 1 din Legea nr. 550/2002,privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local.
La rândul său, Tribunalul Timiș și-a declinat competența de soluționare a acestei cauze, apreciind că dispozițiile Legii nr. 550/2002 nu sunt incidente în cauză, temeiul acțiunii indicat de reclamantă fiind art. 1075 Cod Civil și art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004.
Curtea precizează că Legea nr. 550 din 14 octombrie 2002 fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002,fiind ulterior modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 331/2004, prin Legea nr. 306/2003, prin Legea nr. 331/2004 și prin Legea nr. 558/2004.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 550/2002, "prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite în continuare spații comerciale sau de prestări de servicii."
Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 550/2002, "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi consiliile județene și consiliile locale vor aproba, prin hotărârea a două treimi din numărul consilierilor, lista spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea lor, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor prezentei legi".
În soluționarea conflictului de competență, instanța amintește, în primul rând, că solicitarea reclamantei de obligare a Consiliului Local L și a Primarului Municipiului L la vânzarea către reclamantă a unui spațiu comercial, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004.
Deși art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004 recunoaște reclamantei dreptul de a cumpăra un spațiu comercial în anumite condiții, instanța reține că textul respectiv nu cuprinde dispoziții referitoare la procedura cumpărării unui astfel de spațiu.
Or, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 550/2002, "prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite în continuare spații comerciale sau de prestări de servicii."
În raport cu această reglementare, instanța reține că Legea nr. 550/2002 este actul normativ care reglementează cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale.
Așadar, Legea nr. 550/2002 constituie dreptul comun în materia vânzării spațiilor comerciale proprietate privată a Statului Român administrate de autoritățile locale, indiferent care este temeiul juridic al unei astfel de vânzări.
În condițiile în care Legea nr. 341/2004 nu cuprinde dispoziții speciale referitoare la procedura impusă pentru vânzarea spațiilor comerciale conform art. 5 alin. 1 lit. c) din acest act normativ, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 550/2002, care reglementează cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale.
În consecință, Curtea reține că potrivit art. 10 alin. 2 din 550/2002, "refuzul vânzătorului de a încheia contractul de vânzare-cumpărare poate fi atacat în justiție în condițiile art. 8 alin. (3)", iar potrivit art. 8 alin. 3 din aceeași lege, "raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului,la secția de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei și a evaluatorului. Comisia este reprezentată de președintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă și irevocabilă".
În raport cu aceste dispoziții legale, Curtea apreciază că secția de contencios administrativ a Tribunalului Timiș este competentă să soluționeze prezenta cauză.
În consecință, cu privire la prezentul conflict de competență, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei având de obiect obligarea Consiliului Local L și a Primarului Municipiului L la vânzarea către reclamantă a spațiului comercial în litigiu în favoarea Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei având de obiect obligarea Consiliului Local L și a Primarului Municipiului L la vânzarea către reclamantă a spațiului comercial în litigiu în favoarea Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
Reclamantei - Asociația 16- 21 1989 L --. 10
Consiliul Local L și Primarul Municipiului
Red RP -30.06.2008
Tehnored LM- 07.07.2008
5 exp. /SM
- emis 3 comunicări
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru
