Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1050/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr- Decizia nr. 1050/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
- - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurentele-pârâte Administrația Finanțelor Publice a municipiului B șiDirecția Generală a Finanțelor Publice a județului, împotriva sentinței civile nr. 149 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la cea de-a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus la dosar, prin intermediul compartimentului arhivă al acestei instanțe, de către intimata-reclamantă Instalații SRL B, taxa judiciară de timbru de 43 lei și timbru judiciar de 0,30 lei datorate pentru judecata la fond, precum și copie de pe documentul care atestă proveniența second-hand a autovehiculului pentru care s-a achitat taxa specială.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza a fost reținută în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor în materia contencios administrativ - fiscal constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 149/29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2973/-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta C -INSTALAȚII în contradictoriu cu pârâtele DIRECTIA GENERALA FINANȚELOR PUBLICE B, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, în sensul că a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 3667,00 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme, cu dobânda legală și s-a dispus anularea actului emis la data de 11.10.2007 nr. -.
Totodată s-au respins excepțiile invocate de pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanta a achitat suma de 3667 lei cu chitanța seria - nr. -/11.10.2007 reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
Reclamanta a solicitat B restituirea taxei achitate, dar aceasta a respins cererea motivat de faptul că aceasta este corect și legal datorată, conform HG nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, taxa specială aplicându-se atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele rulate.
Instanța a reținut faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerea părților, respectiv susținerea pârâtelor care au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv Codul Fiscal, cât și susținerea reclamantei care a susținut nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, instanța de fond constată că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).
Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
A interpreta altfel, ar însemna că reclamanta nu ar putea contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, fapt ce ar echivala cu negarea dreptului său de a avea acces liber la justiție, contrar dispozițiilor art. 21 alin.1 din Constituția României
Instanța a apreciat că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din Tratat, prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, prin dispozițiile art.2141- 2143Cod Fiscal, a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma de 3.667 lei achitată cu chitanța seria - nr. -/11.10.2007 reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și anularea actului emis la data de 11.10.2007 nr. - de pârâtă.
În baza art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
1. Recurenta Administrația Finanțelor Publice B a susținut că sentința instanței de fond este nelegală, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.
Concret, recurenta Baa rătat că la data când reclamanta s-a adresat organului fiscal cu cerere de restituire a taxei, nu era în vigoare HG nr. 686/2008, privind aprobarea normelor de aplicare a OUG50/2008, că prin această ordonanță se instituie taxa de poluare, prevăzându-se că diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare se restituie de autoritatea fiscală competentă.
2. Direcția Generală a Finanțelor Publice Bai nvocat faptul că în raport de dispozițiile nr.OUG 50/2008 și ale nr.HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a nr.OUG 50/2008, reclamanta nu era îndreptățită la restituirea în totalitate a taxei de primă înmatriculare, ci numai la diferența dintre taxa achitată cu acest titlu și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
De asemeni, recurenta a criticat modul cum a fost stabilită dobânda datorată, atât sub aspectul temeiului juridic, cât și al perioadei.
Analizând sentința recurată sub aspectul criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale incidente, curtea reține următoarele:
Taxa specială, denumită "taxă de primă înmatriculare" este prevăzută de dispozițiile art. 2141, 2142și 2143din Legea 571/2003, introduse prin Legea 343/2006, modificată prin nr.OUG 110/2006, fiind stabilită în sarcina proprietarilor de mașini "cu ocazia primei înmatriculări în România".
Pe de altă parte, art. 90 din Tratatul ce instituie Comunitatea Europeană, reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării libertății de circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, regula prevăzută fiind că toate statele membre trebuie să se abțină în a institui, respectiv - sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea, că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare, creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență, atunci când dă efect direct dispozițiilor comunitare (art. 90 din Tratat), să aplice procedurile naționale de așa manieră, încât drepturile prevăzute în Tratat să fie efectiv și pe deplin protejate.
E s-a pronunțat, în cauza "Ndasdi și " în sensul că o taxă de înmatriculare impusă autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru - este discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat.
Din această perspectivă, curtea constată că tribunalul, ca instanță de fond, nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de o manieră care să recunoască particularului dreptul său de a nu-i fi impusă o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a unui autoturism second - hand importat dintr-un stat membru al Uniunii.
În ceea ce privește prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008, invocate de recurente, curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 01 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.
În atare situație, intimata - reclamantă a fost îndreptățită la restituirea integrală a taxei încasate nelegal.
Noua taxă de poluare, prevăzută de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.
De altfel, aplicarea în speță a dispozițiilor nr.OUG 50/2008 ar aduce atingere principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție, întrucât acest act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior intrării sale în vigoare.
În ce privește dobânda legală acordată de instanța de fond, curtea constată că sunt întemeiate criticile recurentei - pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, impunându-se modificarea hotărârii sub acest aspect.
Astfel, fiind în discuție o creanță fiscală, care intră sub incidența Codului fiscal și a Codului d e procedură fiscală, art. 124 Cod procedură fiscală prevede că pentru sumele de restituit de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 al. 2 sau la art. 70, după caz, acordarea dobânzii realizându-se la cererea contribuabilului.
În cauză este incidentă situația prevăzută de art. 70, cu mențiunea că reclamanta a formulat cerere de restituire a taxei achitate nelegal la data de 22 aprilie 2008.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, curtea va admite recursul DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE B și va modifica sentința recurată, numai cu privire la dobânda de achitat, conform celor reținute mai sus și va respinge ca nefondat recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în B,- - 3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 149 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantăInstalații,cu sediul în B, str. - -,. 10,. B,. 15, județul
Modifică în parte sentința civilă nr. 149/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamantei 3.667 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare cu dobânda care se va calcula potrivit dispozițiilor art. 124 coroborat cu art. 70 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală, cu începere de la expirarea termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâtă a cererii reclamantului de restituire a taxei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva aceleiași sentințe civile în contradictoriu cu intimata - reclamantă INSTALAȚII L
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE: Vera Stănișor - - | JUDECĂTOR 2: Morina Napa - - | JUDECĂTOR 3: Claudia Popescu - - |
GREFIER, - - |
Red.
Red. St.
tehnored. 6 ex.
04 dec. 2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Morina Napa, Claudia Popescu
