Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 1043

Ședința publică de la 12 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Morina Napa

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan

Grefier - -

La ordine a venit în pronunțare recursurile declarate de recurenții - pârâți ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 425 B și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr. 101/CA din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05 noiembrie 2009.

CURTEA

-deliberând-

Asupra recursurilor de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 4267/103/9.12.2008, reclamanții, -, și - au chemat în judecată pârâții Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 425 B, Administrația Națională a de Stat și Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, pârâții să fie obligați la plata drepturilor bănești reprezentând norma de hrană datorată începând cu 1 ianuarie 2008 și până la data pronunțării hotărârii și actualizarea sumelor în raport cu indicele de inflație.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele:

Au calitatea de funcționari publici și personal contractual în cadrul - 425 B, calitate dobândită înainte de apariția nr.OUG 5/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, in anul 2007, prin care Administrația Națională a de Stat a devenit organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. În prezent, Administrația Națională a de Stat este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și eformei Administrative.

În conformitate cu prevederile nr.OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative,Ministerul Internelor și Reformei dministrative, ca ordonator principal de credite elaborează proiectul de buget al ministerului, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite.În temeiul aceluiași act normativ, "personalul fostului Minister al Administrației și Internelor, al dministrației Naționale a de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme peciale și al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice se preia sau, după caz, se transferă în interesul serviciului la Ministerul Internelor și eformei Administrative".

Prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în articolul 18, alineatul (3) se prevede: "(3) Personalul Ministerului Internelor și Reformei dministrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. ersonalul preluat potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările completările ulterioare, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sternul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008."

În conformitate cu prevederile art. 1 din nr.OG 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Personalul din Ministerul parării Naționale, Ministerul d e Interne, Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale are dreptul, în timp de, la hrană gratuită, în condițiile prezentei ordonanțe."

De asemenea, în conformitate cu prevederile nr.HG S/1115/2005 pentru completarea unor prevederi privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului (aparținând, ale nr.HG S/762 din 14.05.2004 pentru completarea unor prevederi din acte ) normative privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând Ministerului Administrației și Internelor și ale nr.HG 501/1994 privind aprobarea normelor pe plafoane calorice, categoriile de personal pentru care se acordă și instituțiile publice din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională" în care se aplică acestea, cu odificările și completările ulterioare, personalul civil din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de norma de hrană.

Mai mult, conform adresei înregistrată sub nr. 7962/17.04.2008 MIRA precizează că s-a dispus acordarea acestor drepturi și salariaților, deci pe cale de consecință și funcționarilor publici și personalului contractual încadrați la 425

Conform literaturii de specialitate, norma juridică reprezintă acea normă de drept care prescrie o conduită tipică pe care oamenii au obligația să o urmeze, stabilește normele și obligațiile fiecărui subiect, al unui raport social, anume, în mod generic și în forma lui tipică. Deși acest drept a fost instituit, până la data depunerii prezentei cereri acesta nu a fost acordat, astfel că norma legală nu își produce efectele, această lege fiind adoptată doar cu caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea drepturilor și a Libertăților Fundamentale: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului". Prevederile art. 38 și 39 alin. 1 lit. d din Codul muncii sunt imperative statuând că orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute prin lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Prin urmare, consideră că dreptul lor este un drept de creanță, un drept dobândit care nu poate fi îngrădit. Prin neaplicarea legii, se creează o situație discriminatorie în comparație cu celelalte categorii de salariați din cadrul, încălcându-se principiul egalității de tratament.

Or, potrivit nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, este sancționată discriminarea angajaților de către angajatori, în raport cu prestațiile sociale acordate, prin discriminare înțelegându-se. "orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".

Au mai arătat reclamanții că toți pârâții au calitate procesuală, că Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația ca prin rectificări de buget să asigure fondurile bugetare pentru plata drepturilor.

În dovedire reclamanții au anexat la dosar adresa nr. 7962/17.04.2008, plângere prealabilă, adresa nr. 3572/4.12.2008.

Pârâta Administrația Națională a de Stat a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii.

În motivare pârâta a arătat următoarele:

Rolul ordonatorilor de credite este reglementat de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Atât - aparat central, ordonator secundar de credite, cât - 425, ordonator terțiar de credite nu pot achita drepturile bănești solicitate, întrucât în conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ordonator principal de credite, se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, sumele aprobate la partea cheltuieli prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, iar orice angajare și utilizare a creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate determină atragerea răspunderii celor vinovați.

Acest drept, a cărui plată se solicită, a fost instituit ulterior adoptării Legii nr. 388/2007- Legea bugetului de stat pe anul 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 902 bis din 31 decembrie 2007, prin această lege fiind stabilit volumul veniturilor și a structura acestora, pe capitole și subcapitole, precum și volumul cheltuielilor pe destinații și pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile, precum și pentru sumele alocate din venituri proprii, pentru anul 2008.

RS. a întreprins demersuri pe lângă pentru acordarea acestui drept, însă până în prezent nu au fost alocate sumele de bani necesare efectuării plății acestor drepturi. La rectificările Legii bugetului de stat din anul 2008 s-au avut în vedere alte elemente a căror reglementare nu a putut fi amânată.

Pentru plata acestui drept este necesară suplimentarea bugetului instituției, însă, din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă, în prezent bugetul general consolidat, Ministerul Economiei și Finanțelor nu se poate angaja să asigure fonduri suplimentare.

Pârâta Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 425 formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii.

A motivat pârâta că în conformitate cu prevederile OUG30/2007, privind organizarea și funcționarea A, acesta, ca ordonator principal de credite, elaborează "proiectul de buget al ministerului, organizează si dispune cu privire la întreaga activitate economico - financiară a ordonatorilor de credite subordonați.

Rolul ordonatorilor de credite este reglementat prin Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările la zi

Astfel, nici ordonatorii secundari - B cât și ordonatorii terțiari - 95 B, nu pot achita drepturile bănești solicitate întrucât potrivit art.4 din Legea 500/2002, angajarea cheltuielilor din bugetul MIRA - ordonator principal de credite - se poate face numai în limita creditelor bugetare aprobate pentru fiecare destinație în parte.

Norma de hrană, a cărei plată este solicitată prin cererea introductivă, a fost instituită ulterior adoptării Legii de Stat pe anul 2008, nr.388/2007, astfel că nu au fost prevăzute sumele necesare in acest scop.

425 B, în calitate de ordonator terțiar de credite, a întreprins diligente, pentru a fi achitate aceste drepturi, pe lângă B - ordonator secundar de credite, însă până în prezent nu au fost acordate sumele necesare plății acestor drepturi.

Prin urmare, este necesar ca MEF să avizeze favorabil ca prin bugetul ordonatorului principal MIRA, să fie prevăzute și să fie virate fondurile necesare în bugetul ordonatorului secundar de credite B, care la rândul său să prevadă, să aloce și să vireze sumele necesare către ordonatorul terțiar 425 B, pentru plata drepturilor cu titlu -normă dehrană- către salariații și funcționarii publici din această unitate.

În oricare altă situație, cererea funcționarilor publici și a personalului contractual din 95 B, nu poate fi soluționată favorabil.

Pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

A arătat pârâta că, întrucât ordonatorul principal de credite este Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta trebuie să dispună toate măsurile ce se impun pentru asigurarea în bugetele proprii ale instituțiilor subordonate a creditelor bugetare pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii.

Prin sentința civilă nr. 101/CA/10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamța fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive.

A fost admisă acțiunea reclamanților, -, și - în contradictoriu cu pârâții - 425 B, cu Administrația Națională a de Stat și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând norma de hrană începând cu 1 ianuarie 2008 și până la pronunțarea hotărârii, respectiv 10.03.2008, actualizate conform indicelui de inflație la data executării.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Instanța constatat că în cauză pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă, excepția invocată de către acesta fiind întemeiată. Astfel, între reclamanți, funcționari publici în cadrul Administrației Naționale a de Stat și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu s-a stabilit nici un fel de raport juridic obligațional.

Cu privire la fondul cauzei:

Reclamanții, funcționari publici, sunt încadrați în cadrul Administrației Naționale a de Stat - Unitatea Teritorială 425, deciziile de numire în funcțiile publice fiind emise în baza dispozițiilor Legii nr. 82/1992, a nr.HG 253/2000 și a Legii nr. 188/1999.

Potrivit dispozițiilor art. 18 alin. 3 din nr.OUG 30/2007, personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor nr.OUG 25/2007 beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008.

Făcând parte din structura Ministerului d e Interne, reclamanților le sunt aplicabile dispozițiile prevăzute de nr.OG 26/1994. Astfel, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 7 din acest act normativ, personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Ministerul d e Justiție - Direcția Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale au dreptul, în timp de, la hrană gratuită, în condițiile prezentei ordonanțe, iar potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4, cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili, care au dreptul la hrană potrivit normelor, atunci când nu beneficiază de alimente primesc, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.

În condițiile în care Autoritatea Națională a de Stat este structură a Ministerului Administrației și Internelor, preluată prin nr.OUG 25/2007, funcționarii publici, angajați în unitățile teritoriale ale Administrației Naționale a de Stat, fiind personal al Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază, în baza legii, de dreptul la norma de hrană.

Or, în condițiile în care acest drept nu a fost acordat de către pârâți, instanța constată că acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții, care au calitatea de ordonatori de credite pentru reclamanți, respectiv Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 425 B, Administrația Națională a de Stat și Ministerul Administrației și Internelor, este întemeiată, refuzul pârâților de acordare a dreptului neavând justificare legală.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 425

Recurentul Ministerul Administrației și Internelor arată în motivarea recursului că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât raporturile de serviciu ale intimaților se desfășoară cu - Unitatea Teritorială 425 B și nu cu recurentul, pentru a se reține obligația acestuia din urmă de a plăti drepturile salariale solicitate de intimați. Recurentul arată că este o structură cu personalitate juridică, că șeful unității în care își desfășoară intimații activitatea este ordonator de credite și că OG nr. 22/2002 reglementează modul de executare a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, nefiind necesară stabilirea unor obligații în sarcina ordonatorilor de credite de superior la prevederea în buget a unor sume suplimentare, aferente drepturilor pretinse de reclamanți.

Pe fondul cauzei arată că dreptul la norma de hrană se acordă în limita unor credite bugetare aprobate, iar recurentului nu i-au fost aprobate și alocate fonduri pentru plata drepturilor pretinse de intimați.

Recurenta S - Unitatea Teritorială 425 B arată că nu a dispus de sumele necesare efectuării plății, nefiindu- repartizate credite bugetare cu această destinație de către ordonatorul secundar de credite.

Intimații - reclamanți au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Administrației și Internelor arată că faptul că AN. are personalitate juridică nu absolvă recurentul de obligația de a prevedea în buget sumele necesare plății drepturilor bănești ale salariaților. De altfel, în adresa nr. 7962/17 aprilie 2008, depusă la dosarul cauzei (actualmente ), precizează că a aprobat și a dispus acordarea acestor drepturi și salariaților

Cu privire la fondul cauzei arată că au calitatea de funcționari publici în cadrul - 425 B, calitate dobândită prin apariția nr.OUG 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, din anul 2007, prin care Administrația Națională a de Stat a devenit organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. In prezent, Administrația Națională a de Stat este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în articolul 18, alineatul (3) se prevede: "(3) Personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de indemnizații si sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008."

În conformitate cu prevederile art. 1 din nr.OG 26/1994 privind drepturile de hrană, în imp de, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Personalul din Ministerul parării Naționale, Ministerul d e Interne, Ministerul Justiției - Direcția generală a penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale are dreptul, în timp de, la hrană gratuită, în condițiile prezentei ordonanțe."

De asemenea, în conformitate cu prevederile nr.HG S/1115/2005 pentru completarea unor prevederi privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând, ale nr.HG S/762 din 14.05.2004 pentru completarea unor prevederi din acte normative privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând Ministerului Administrației și Internelor și ale nr.HG 501/1994 privind aprobarea normelor pe plafoane calorice, categoriile de personal pentru care se acordă și instituțiile publice din - Sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională" în care se aplică acestea, - cu edificările și completările ulterioare, personalul civil din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de norma de hrană.

Deși acest drept a fost instituit, nici până la data depunerii cererii introductive și nici până prezent, acesta nu a fost acordat, astfel că norma legală nu își produce efectele, această lege fiind adoptată doar cu caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea dreptului și a.iertaților Fundamentale: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea septurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

De asemenea prevederile art. 38 și 39 alin. 1 lit. d din Codul muncii sunt imperative statuând că orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute prin lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Prin urmare, dreptul intimaților este un drept de creanță, un drept dobândit care nu poate fi "îngrădit. Prin neaplicarea legii, se creează o situație discriminatorie în comparație cu celelalte categorii de salariați din cadrul, încălcându-se principiul egalității de tratament.

Intimații mai arată că nici unul dintre recurenți nu și nu contestă temeinicia drepturilor solicitate, ci se invocă neregularități intervenite pe parcursul procedurilor prealabile.

Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, reține următoarele:

Intimații - reclamanți sunt funcționari publici în cadrul S - Unitatea Teritorială 425 Unitatea cu care au raporturi de serviciu intimații - reclamanți are personalitate juridică și buget propriu. Având în vedere aceste aspecte, dispozițiile nr.OG 22/2002, cât și faptul că prin acțiune nu s- solicitat obligarea Ministerului Administrației și Internelor de a prevedea în buget sume destinate pentru plata drepturilor bănești solicitate de intimații - reclamanți, ci obligarea tuturor pârâților la plata drepturilor bănești, Curtea constată că Ministerul Administrației și Internelor nu are calitate procesuală pasivă. Pentru acest motiv urmează să fie admis recursul declarat de I, să fie modificată în parte sentința recurată în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva I, ca fiind formulată împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește recursul declarat de - Unitatea Teritorială 425 B Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut că Autoritatea Națională a de Stat este structură a Ministerului Administrației și Internelor, preluată prin nr.OUG 25/2007 și în aceste condiții a apreciat că funcționarii publici, angajați în unitățile teritoriale ale S beneficiază de drepturile prevăzute de art. 7 din nr.OG 26/1994.

Examinând legalitatea acordării drepturilor bănești de către instanța de fond sub un prim aspect se reține că intimații-reclamanți sunt funcționari publici, numiți prin decizie sau ordin (în raport de funcția de execuție sau de conducere pe care o îndeplinesc) normele generale care guvernează drepturile salariale ale acestora fiind cuprinse în legea 188/1999. Ca norme speciale se rețin dispozițiile Legii 82/1992 privind organizarea și funcționarea Administrației Naționale a de Stat, Ordonanța 25/2007 privind stabilirea unor norme pentru reorganizarea aparaturilor de lucru a Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, OUG30/2007 aprobată prin Legea 15/2008.

Potrivit art. 18 din OUG30/2007 personalul fostei Administrații Naționale a de Stat a fost preluat la. cu menținerea funcțiilor deținute, al. 3 prevăzând că personalul preluat potrivit prevederilor OUG 25/2007 beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, de ordine publică și siguranță națională începând cu data de 01 ianuarie 2008. Așadar art. 18 reglementează dreptul la "indemnizație și sporuri specifice".

Dreptul la hrană gratuită este reglementat de art. 1 din OG26/22 iulie 1994 în favoarea "personalului din Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Ministerului Justiției Direcția Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informație, Serviciul de Infirmații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale. Aceste categorii, limitativ prevăzute de lege au dreptul la hrană gratuită în condițiile Ordonanței 26/1994, dreptul la hrană nefiind un spor salarial sau o indemnizație în sensul art. 18 din OUG30/2007, ci un drept acordat în virtutea funcțiilor specifice desfășurării activității strict enumerate de OG26/1004. Rațiunea pentru care s-a acordat dreptul la hrană a categoriilor enumerate rezidă în faptul că personalul angajat ar fi în imposibilitate a părăsi în timpul programului locul de muncă, așa încât se impunea existența de popote sau bucătării de unități și garnizoane.

Prin al. 3 al. art. 18 din OUG30/2007 s-a făcut distincție între personalul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și personalul preluat potrivit OUG25/2007. Astfel, legiuitorul a prevăzut că personalul beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare iar personalul preluat potrivit OUG 25/2007 beneficiază de îndemnizație și sporuri specifice instituției din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranța națională. Dacă legiuitorul ar fi urmărit că atât personalul care făcea parte din cât și cel preluat prin OUG25/2007 să beneficieze atât de drepturi (spre exemplu la uniformă, dreptul de a purta armă, dreptul la hrană gratuită) cât și de sporuri și indemnizației în mod nediferențiat nu se mai făcea distincția prevăzută la al. 3 al art. 18.

Faptul că voința legiuitorului nu a fost în sensul că tot personalul preluat să beneficieze de drepturile pe care le avea personalul încadrat în sistemul apărării, siguranței naționale rezultă și din faptul că OUG30/2007, în forma inițială prevede în mod expres că personalul preluat este exceptat în privința drepturilor cuvenite personalului care era deja angajat.

Mai mult, OG26/1994 prevede condițiile în care se acordă contravaloarea "hranei", prevăzând totodată că Guvernul va stabili prin hotărâre instituțiile care vor acorda hrana gratuită. Ori, în privința personalului angajat la Administrația Națională a de Stat nu a fost emisă o astfel de hotărâri, instanța neavând competența de a crea norme juridice sau de a extinde unele prevederi aplicabile unor categorii de funcționari cu statut special altor categorii. A proceda în sensul celor solicitate de intimați ar însemna ca instanța să se substituie autorității legislative, ceea ce ar echivala cu o nesocotire a deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008 și o încălcare a principiului separației puterilor în stat.

Împrejurarea că recurenta-pârâta nu formulat apărări ce ar viza fondul dreptului și motivat refuzul de plată doar prin lipsă de fonduri, nu reprezintă un argument care să conducă la concluzia că intimații au dreptul la contravaloarea normei de hrană, mai ales că recursul apare ca fiind declarat formal, semnatarul cererii de recurs având și calitatea de reclamant în cauză.

Față de aceste considerente și apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 2 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii formulată împotriva - Unitatea teritorială 425 B, ca nefondată.

Va fi menținută dispoziția referitoare la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile contencios administrative formulate de recurenții - pârâți ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - UNITATEA TERITORIALĂ 425 B și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr. 101/CA din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - reclamanții G, G-, -, G, C, G, G, G, -, G, -, -, -, reprezentați de cu domiciliul în comuna cel sat B-, județul N, în calitate de mandatar pentru toți intimații - reclamanți.

Modifică, în parte, sentința recurată în sensul că:

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Ministerul Administrației și Internelor pentru lipsa calității procesuale pasive.

Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 425

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Red.

Tehnored. 8 ex.

08 dec. 2009

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Lăcrămioara Moglan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Bacau