Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1140/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1140
Ședința publică din data de 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- G -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 180 din data de 25 martie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în com., sat,-, jud. P.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-pârâtă P și intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, prin serviciul registratură intimatul-reclamant a depus întâmpinare, ambele părți solicitând judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act de solicitările părților de judecare a cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta P anularea deciziei nr. 64/3 iulie 2004 precum și a deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor din anul precedent nr. 319/18.05.2007 emise de.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin decizia nr. 64/3.07.2007 Par espins contestația sa, prin care solicita anularea deciziei 319/19.05.2007 emise de, întrucât suma de 1060 lei reprezintă majorări de întârziere calculate pentru perioada 15.09.2004 - 31.12.2006 la suma de 1668 lei constituind impozit pe venit realizat din activități independente. Or, de la data de 1 iunie 2004 reclamantul nu a mai desfășurat activitate în cadrul cabinetului de avocatură, deci nu a mai realizat venituri.
Mai mult decât atât, pentru majorările în sumă de 1668 lei, Pae mis somație și titlu executor, la data de 4.04.2006, acestea fiind anulate de Judecătoria Ploiești prin sentința civilă nr. 9389/29.11.2006 definitivă și
irevocabilă. Or, atâta vreme cât obligația principală a fost anulată de instanța de judecată și majorările calculate urmează același regim.
Prin întâmpinarea formulată, Pas olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât reclamantul datorează majorările de întârziere pentru perioada 15.09.2004-31.12.2004 deoarece potrivit art. 82 din Cod pr. fiscală contribuabili care realizează venituri din activități independente sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat în cazul în care a fost depusă o declarație privind venitul estimat sau venitul net din declarația privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent.
Prin sentința nr. 180 din data de 25 martie 2008 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâta P, anulând Decizia P nr.64/3 iulie 2007 și decizia privind obligațiile de plată accesorii nr.319/18.05.2007.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul nu datorează majorările de întârziere în sumă de 1060 lei deoarece nu datora nici impozitul pe venit pentru perioada 15.09.2004- 31.12.2004 întrucât începând cu data de 1 iulie 2004 nu a mai desfășurat activitate în cadrul cabinetului de avocatură.
Chiar dacă suma de 1668 lei reprezintă plăți anticipate pentru ultimul trimestru al anului 2004, aceasta sumă nu este datorată, atâta timp cât cel în cauză și-a întrerupt activitatea în cadrul Cabinetului de avocatură.
A mai reținut tribunalul că prin sentința civilă nr.9389/29.11.2006 pronunțată de Judecătoria Ploieștis -a constatat nulitatea somației și a titlului executoriu emise de pentru suma reprezentând plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2004. Or, atâta timp cât obligația principală a fost anulată de instanța de judecată și majorărilor aferente calculate li se aplică același regim.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta P criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, aceasta susținând că reclamantul nu a plătit suma de 1668 lei aferentă ultimului trimestru al anului 2004, reprezentând plăți anticipate la impozitul pe venit. Astfel, chiar dacă suspendarea a avut loc în luna iulie a anului 2004, contestatorul avea obligația de a plăti sumele stabilite ca plăți anticipate, urmând ca după regularizarea ce se făcea în anul 2005, organul fiscal să stabilească diferența de impozit pe venitul global realizat, de restituit sau de plată, neexistând o prevedere legală care să permită contribuabilului să solicite organului fiscal regularizarea venitului din anul în curs.
Recurenta a precizat că nu prezintă relevanță faptul că prin sentința nr. 9389/29.11.2006 instanța a constatat nulitatea somației și titlului executoriu nr. -/4.04.2006 emise de P, întrucât, instanța anulând doar formele de executare silită, titlurile de creanță emise de organul fiscal (deciziile de impunere) prin care au fost stabilite obligații de plată nu au fost contestate și nici anulate de instanță, deci aceste obligații privind impozitul pe venit sunt datorate bugetului de stat de către contestator.
A mai susținut recurenta că suma contestată este datorată bugetului de stat deoarece impozitul pe venit în sumă de 1668 lei aferent anului 2004 pentru care s-au calculat majorările de întârziere în baza art. 115 și 116 din nr.OG 92/2003
privind Codul d e procedură fiscală reprezintă obligația datorată și nevirată către același buget.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea actelor fiscale contestate.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat susținând, în esență, că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
În mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului având în vedere faptul că prin sentința civilă nr.9389/29.11.2006 pronunțată de Judecătoria Ploieștis -a constatat nulitatea somației și a titlului executoriu emise de, pentru suma reprezentând plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2004.
Majorările de întârziere calculate de organul fiscal urmează același regim și nu mai pot fi calculate și solicitate de la reclamantul-intimat în condițiile în care decizia care constituia baza de calcul pentru obligațiile fiscale ale acestuia, aferente anului 2004, fost anulată.
Începând cu data de 1 iulie 2004 intimatul nu a mai desfășurat activitate în cadrul cabinetului de avocatură, astfel că pentru ultimul trimestru al anului nu mai datora impozit pe venit, iar suma respectivă nefiind datorată nu poate fi nici purtătoare de majorări sau penalități de întârziere.
Susținerile din recurs sunt contrare probatoriilor administrate în cauză, iar precizarea constând în aceea că diferența de impozit pe venit global va fi restituită pârâtului după regularizarea din anul 2005, nu poate fi reținută de instanța, întrucât acesta nu poate fi obligat la plata unei sume nedatorate.
Prin decizia nr. 9389/2006 instanța a anulat și titlul executoriu nu numai formele de executare așa cum susține recurenta, astfel că solicitarea acesteia este neîntemeiată.
De altfel, recurenta prin adresa nr. 16027/13.03.2008 aduce la cunoștința intimatului faptul că a fost anulată decizia de impunere pentru plăți anticipate nr. -/22.10.2004, aspect ce face imposibilă obligarea pârâtului-intimat la plata accesoriilor aferente sumei respective.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 180 din data de 25 martie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în com., sat,-, jud. P.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- - - - G -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / -2ex./15.10.2008
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond.,
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
