Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1148/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1148
Ședința publică din data de 5 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana
JUDECĂTOR 2: Stoicescu Maria
JUDECĂTOR 3: Duboșaru
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr.411 din 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P, str. -. Erou, nr. 9,. 96,. 22, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind recurentele-pârâte Administrația Finanțelor Publice P și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului-reclamant depune la dosar concluzii scrise și arată că nu are alte cereri de formulat, solicitând cuvântul în combaterea recursurilor.
Curtea ia act de susținerile apărătorului intimatului-reclamant, având în vedere că recurentele, prin recursurile formulate, au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2 pr.civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat, pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursurilor formulate de cele două pârâte, ca nefondate, menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr-, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului P, a solicitat anularea-restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.704 lei și rata dobânzii legale de la momentul perceperii taxei până la momentul restituirii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat la data de 14.02.2008 un autoturism marca Skoda, fabricat în anul 2007, și pentru înmatriculare a fost obligat să plătească în România taxa specială în sumă de 1.704 lei.
A mai arătat reclamantul că se impune restituirea sumei de 1.704 lei, întrucât taxa de primă înmatriculare este o taxă nelegală și discriminatorie, deoarece, prin introducerea acesteia prin prevederile art.214 indice1-3 din Codul fiscal, s-au încălcat dispozițiile art.20 alin.2 și art.148 din Constituția României, cât și dispozițiile art.90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Paf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că regimul taxei speciale pentru autoturisme a intrat în vigoare începând cu data de 01.01.207 și a înlocuit, în fapt, regimul accizelor prevăzut în Codul Fiscal pentru autoturisme și automobile de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat până la data de 31 decembrie 2006.
A mai arătat că nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei, și că în prezent Comisia Europeană se află în negocieri cu Guvernul României cu privire la modalitatea de stabilire a taxei.
A formulat întâmpinare și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice P, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a P, întrucât calitate procesuală poate avea doar P unde a fost achitată taxa de primă înmatriculare, de asemenea, a mai arătat că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 și că acțiunea este inadmisibilă.
Prin sentința nr. 411 din 30 iunie 2009, Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a P, invocată de această pârâtă, a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta P, a admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâtele să restituie reclamantului suma de 1.704 lei, ce reprezintă taxă de primă înmatriculare, sumă actualizată cu dobânda legală până la data plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P, că aceasta este neîntemeiată, întrucât această pârâtă are calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că a încasat această taxă prin organele abilitate.
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, tribunalul a reținut că această excepție este neîntemeiată, întrucât, potrivit art.7 din Legea nr.554/2004, reclamantul a efectuat această procedură, respectiv prin cererea înregistrată sub nr.17243/24.03.2009 a solicitat restituirea acestei taxe.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut, potrivit art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, tocmai pentru a nu permite existența unei discriminări din punct de vedere fiscal între produsele importate și cele similare autohtone, cu atât mai mult cu cât România nu percepe nicio taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
Prima instanță a mai reținut că actul administrativ fiscal vătămător, în sensul art.2 pct.1 lit.c din Legea nr.554/2004, pentru reclamant, îl constituie însăși plata taxei de primă înmatriculare.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice P solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, pârâta DGFP Paî nvederat faptul că instanța de fond a interpretat eronat prevederile legale în materie, astfel, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007 și se datora cu ocazia primei înmatriculări în România, potrivit art.2141și art. 2142; cuantumul taxei speciale se calcula după formula prevăzută de art. 2141alin.3 și se achita la organele fiscale teritoriale, care doar o încasau și nu emiteau nici un titlu de creanță care să materializeze taxa.
S-a mai arătat că, potrivit art.1-33 din Legea nr.157/2005 și art.148 alin.2 din Constituția României, legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
În ceea ce privește reținerea instanței referitoare la art.90(1) din Tratatul Comunității Europene, recurenta precizează că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare a fost plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
De asemenea, arată recurenta, că nu există un regim discriminatoriu, câtă vreme regimul fiscal este același pentru toate persoanele care înmatriculează autoturisme/autovehicule în România; legislația europeană nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede ca nivelul acesteia să nu fie mai mare decât cel al taxelor care se aplică direct sau indirect pentru produsele interne similare.
Împotriva sentinței a promovat recurs și pârâta Administrația Finanțelor Publice P, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii în parte a acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că la momentul efectuării plății taxei de primă înmatriculare de către reclamant, aceasta fusese introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007. Calculul taxei speciale se realizează după formula prevăzută de art. 2141alin.3 și se achită la organele fiscale teritoriale, care dosar încasează, și nu emit niciun act administrativ-fiscal, deci niciun titlu de creanță care să materializeze taxa.
Mai arată recurenta că regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, a înlocuit, în fapt, regimul accizelor prevăzut în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat până la data de 31 decembrie 2006.
Făcând referire la prevederile constituționale ale art. 148, arată recurenta că, potrivit art. 1-33 din Legea nr.157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Statele Europei, privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
recurenta că existența unei taxe de primă înmatriculare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind, deci, motive temeinice pentru a dispune restituirea integrală a sumei reprezentând taxa de înmatriculare, instanța de fond făcând o greșită apreciere atunci când a reținut că apariția OUG 50/2008, pentru restituirea taxei de poluare pentru autovehicule, nu reprezintă altceva decât o recunoaștere a caracterului nelegal al taxei de primă înmatriculare.
Examinând recursurile de față, prin prisma motivelor invocate, raportat la textele de lege incidente în cauză, dar și la actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, unul din principiile fundamentale ale statului de drept, ulterior aderării, este acela al priorității dreptului comunitar în fața celui național, astfel că în mod corect instanța de fond a procedat la analizarea fondului prezente cererii în primul rând prin prisma încălcării prevederilor art. 90 alin.1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene. Aceasta, întrucât judecătorul național al unui stat membru are în primul rând obligația de a aplica dispozițiile dreptului comunitare și de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, obligație ce rezultă și din dispozițiile constituționale, dar și din cele ale art. 220 al Tratatului menționat.
În contextul expus mai sus, nu se poate reține în nici un caz susținerea recurentei ce reprezintă critica sentinței în sensul că taxa a fost încasată cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, temeiul de drept din dispozițiile unei legii ce emană de la puterea legislativă, atâta vreme cât această lege este în contradicție cu prevederile Constituției României, ale Tratatului Comunității Europene, dar și cu principiile afirmate în repetate rânduri în jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene.
Nu se poate reține nici critica referitoare la faptul că prin OUG 50/2008 a fost instituită taxa pe poluare pentru autovehicule, care intervine cu ocazia primei înmatriculări în România și care nu poate fi restituită decât pe baza procedurii stabilite în normele metodologice, atâta vreme cât, pe de o parte, în prezenta cauză, taxa a fost încasată în baza legislației interne aplicabilă înaintea datei de 1 iulie 2008 la care a intrat în vigoare OG 50/2008, respectiv la data de 21.03.2008, iar această legislație a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare, ipoteză în care devine aplicabil principiul conform căruia, atunci când un stat membru a impus sau a aprobat o taxă contrară dreptului comunitar, este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia, ceea ce face ca intimatul reclamant să aibă dreptul la restituirea taxei speciale, încasată în temeiul unor dispoziții legale, contrară normelor comunitare.
În contextul expus, contrar susținerilor recurentei, care arată că la calcularea taxei speciale s-au respectat prevederile art. 2141din Codul fiscal, Curtea consideră ca fiind corectă aprecierea primei instanțe în sensul că aceste dispoziții sunt reglementări contrare legislației europene și nu pot fi considerate aplicabile în speță, aceasta cu atât mai mult cu cât în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate și reînmatriculate în țară, dar se percepe o astfel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, ceea ce face ca discriminarea regimului fiscal să fie evidentă, și, așa cum arătam, contrară prevederilor Tratatului.
Din perspectiva expusă, nu poate fi admis nici ca organele fiscale să rețină din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, o sumă ce reprezintă o altă taxă percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior nașterii raportului juridic de drept fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal, taxa specială. Aceasta cu atât mai mult cu cât, noua taxă instituită de OUG 50/2008, este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, nefiind posibilă restituirea pe cale judecătorească, doar a diferenței între cele două taxe ceea ce ar pune și problema aplicării noului act normativ în mod retroactiv, atâta vreme cât taxa specială încasată în mod ilegal ar fi confirmată ca fiind legală prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ, inexistent la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal.
În considerarea argumentelor expuse, Curtea reține caracterul temeinic și legal al sentinței recurate, astfel că în baza disp. art. 304 și 312 alin.1 pr.civ. va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, ambele recursuri formulate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul, împotriva sentinței nr.411 din 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P, str. -. Erou, nr. 9,. 96,. 22, județul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- --- - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./09.10.2009
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Tudose Ana RoxanaJudecători:Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria, Duboșaru
