Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1496/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1496
Ședința publică din data de 20 iunie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Rodica Filip
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 600 pronunțată în data de 04 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Calea de atac promovată este scutită de plata taxelor de timbru
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, pentru când procedura de citare este legal îndeplinită iar părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.600 din 4 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de DGFP C, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității acțiunii, a prematurității și a lipsei de obiect a acțiunii invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice C- S-a admis acțiunea formulată de reclamantul, au fost anulate actele administrative fiscale nr.38456/12.01.2008 și nr.1795/21.02.2008 emise de C, aceasta fiind obligată să restituie reclamantului suma de 5727 RON, actualizată cu dobândă legală de la data achitării sumei până la data plății sumei.
În motivarea sentinței s-a arătat că reclamantul a solicitat anularea actelor fiscale și obligarea C la restituirea taxei speciale pentru autoturisme.
Cu ocazia soluționării cauzei, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a C-N nu este fondată întrucât aceasta este o structură cu personalitate juridică proprie care poate sta în proces iar în situația clarificării situației juridice a plății făcute de reclamant în contul Trezorerie și virată în bugetul de stat, este certă suma a fost achitată în contul pârâtei aceasta refuzând restituirea.
Cu privire la excepția de prematuritate a acțiunii s-a motivat că aceasta nu este fondată întrucât nu este vorba de o acțiune în răspundere a Statului Român ci o acțiune pentru restituirea unei taxe încasată ilegal de o autoritate administrativă.
Excepția lipsei de obiect a fost respinsă cu motivarea că reclamantul urmărește anularea celor două acte administrative emise de C prin care i s-a comunicat modul de soluționare a cererii pentru restituirea taxei auto.
Întrucât DGFP C nu a fost implicată în încasarea sau restituirea sumei de bani plătită de reclamant, aceasta nu face parte din raportul juridic de drept fiscal, astfel că, cu această motivare, instanța de fond a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive.
Excepția inadmisibilității acțiunii a fost unită cu fondul cauzei, motivându-se că natura juridică actului contestat a determinat motivul promovării acțiunii și deci a admiterii sau respingerii pe fond a acesteia.
Referitor la fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare auto în sumă de 5727 RON achitată în contul Trezoreriei C, C respingând cererea de restituire precum și contestația formulată.
În ceea ce privește normele de drept incidente în cauză tribunalul a invocat dispozițiile art.2141- 2143din Codul fiscal, pct.311și pct.312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al UE, art.148 din Constituția României, Legea nr.157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare la UE. S- invocat de asemenea jurisprudența Curții Europene de Justiție (cauza Costa/Enel și cauza Simmenthal).
S-a constatat de către instanța de fond existența unei diferențe de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și care contravine dispozițiilor din Tratatul CEE prin faptul că în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țară, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.
Deoarece suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare aceasta trebuie restituită fiind fără relevanță plata voluntară făcută de către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C solicitând admiterea acestuia cu consecința respingerii acțiunii, în principal pentru lipsa calității procesuale pasive, ca inadmisibilă și lipsită de obiect și în subsidiar respingerea pe fond a acțiunii formulate.
În motivarea recursului s-a susținut că nu are calitate procesuală pasivă întrucât suma plătită voluntar de către reclamant cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule nu a fost stabilită de către recurentă, răspunderea privind plata acestei sume revenind "plătitorului", în baza art.312din Normele metodologice aprobate prin nr.44/2004.
În plus chitanța care atestă plata acestei sume a fost depusă de către reclamant la autoritatea competentă să efectueze înmatricularea autoturismului.
În susținerea lipsei calității procesuale pasive se mai invocă și următoarele argumente: discutarea cererii de restituire a taxei trebuie făcută în contradictoriu cu autoritatea care a efectuat înmatricularea, iar în materie fiscală, potrivit 495/2007 Statul Român este reprezentat în instanță de către ANAF, autoritate ce nu a fost chemată în judecată.
Se mai motivează că acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă deoarece actele contestate nu sunt acte administrative sau fiscale în sensul legii nr.554/2004 și al OG nr.92/2003, actul care a produs efecte juridice fiind plata voluntară făcută de reclamant. Cu privire la aceeași excepție se susține că reclamantul trebuia să formuleze acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Internelor și Reformei Administrative, suma urmând a fi restituită de autoritatea față de care s-au produs efectele acestei plăți. Se mai invocă dispozițiile art.1092 alin.2 civ.
Recurenta arată că acțiunea trebuia respinsă ca lipsită de obiect deoarece nu s-a solicitat anularea vreunui act administrativ, prima instanță acordând mai mult decât s-a cerut.
Referitor la fondul cauzei recurenta arată că acțiunea este neîntemeiată, iar aceasta rezultă din cuprinsul OUG nr.50/2008 astfel că reclamantul avea posibilitatea să solicite restituirea diferenței de taxă în conformitate cu acest act normativ sau de a se dispune de către instanța de recurs casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare și obligarea organului fiscal să se conformeze dispozițiilor art.11 din OUG nr.50/2008.
În raport de motivele invocate de reclamant recurenta susține că tribunalul nu era competent material să soluționeze cererea reclamantului privind neconcordanța dintre dispozițiile art.2141- 2143din Legea nr.571/2003 și dispozițiile Tratatului CEE.
Se mai susține că sentința este lipsită de temei legal că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, iar obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale nu este întemeiată în raport cu dispozițiile art.124 pr. fiscală, subliniind că autoritatea fiscală a fost de bună credință, încasarea taxei speciale efectuându-se în conformitate cu normele legale în vioare.
Intimatul nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.
Curtea analizând recursul declarat, cu majoritate de voturi, a reținut că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Curtea, cu majoritate de voturi, a reținut că recurenta CNa re calitate procesuală pasivă în prezenta cauză. Pentru aceasta s-a avut în vedere că Legea nr. 343/2006 nu conține dispoziții cu privire la autoritatea administrației publice în contul căreia se virează suma reprezentând taxa specială de înmatriculare. Actul normativ menționat face referiri la bugetul de stat. OUG nr. 50/2008 reglementează în mod expres că taxa de poluare se face venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de către Administrația Fondului pentru Mediu (art. 1).Ministerul Economiei și Finanțelor exercită calitatea de creditor bugetar,prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și prin structurile de administrare, pentru veniturile bugetare pe care le administrează.
Din conținutul nr. 1574/2003, cu modificările ulterioare, rezultă că atât Agenția Națională de Administrare Fiscală cât și direcțiile județene ale finanțelor publice și administrațiile financiare municipale sunt în subordinea aceluiași minister. Prin urmare, în raport de cele menționate anterior și de dispozițiile art.1 din Legea nr. 343/2006, administrația financiară are calitate procesuală activă. Chiar și din conținutul art. 1 al nr. 495/2007 rezultă subordonarea Agenției Națională de Administrare Fiscală față de Ministerul Economiei și Finanțelor, astfel că prin chemarea în judecată a Statului Român, prin această agenție,se ajungea în final la aceeași soluție. Oricum autoritatea publică cu atribuții de înmatriculare a autoturismelor nu poate fi parte în proces întrucât nu bugetul său propriu a fost destinatarul legal al taxei pentru care se solicită restituirea.
Acțiunea formulată nu este inadmisibilă întrucât obiectul cauzei este atât anularea unor acte administrative tipice, așa cum rezultă din cererea introductivă, cât și unul asimilat, în sensul definit de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, respectiv refuzul de a-i fi restituită taxa,chiar dacă aceasta a fost plătită voluntar. Faptul că reclamantul a înțeles să urmeze o anumită cale procedurală pentru a obține restituirea taxei, nu face ca acțiunea să devină inadmisibilă, atât timp cât îi este recunoscut accesul la această procedură.Plata făcută de reclamant nu a fost o plată benevolă. Aceasta s-a făcut din proprie inițiativă,dar în considerarea unei obligație legală, impusă ca și condiție pentru realizarea unei operațiuni ulterioare, respectiv aceea de înmatriculare a autovehiculului.
Pentru argumentele prezentate referitoare la actul administrativ asimilat, Curtea apreciază că este nefundat și motivul referitor la lipsa de obiect a acțiunii.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod pr. civilă, Curtea reține că instanța de fond s-a pronunțat în limitele în care a fost investită, deoarece, așa cum rezultă din cererea introductivă,reclamantul a solicitat "anularea actelor administrativ fiscale". Prin urmare nu se poate reține ca fondată critica privind soluția instanței de fond asupra excepției inadmisibilității.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea reține că s-a dovedit cu evidență că obligația privind taxa de primă înmatriculare așa cum a fost reglementată prin Legea nr. 343/2006 este contrară normelor de drept comunitar, fiind nu numai înlăturată începând cu data de 1 iulie 2008, dar reglementându-se și modalitatea de restituire a acesteia. Oricum, la data promovării acțiunii, nu era adoptată OUG nr. 50/2008, astfel că în acțiunea și în soluția dată asupra acesteia nu se puteau reflecta dispozițiile acestui act normativ.
Cu privire la obligația privind plata dobânzilor, Curtea reține că OG. Nr. 9/2000 nu reglementează dobânda exclusiv în materie comercială. În plus, așa cum rezultă din motivarea hotărârii, dobânda acordată este cea prevăzută de art. 3 alin. 3 din acest act normativ, ceea ce reprezintă dobânda de referință a BNR diminuată cu 20%, sub nivelul celei la care face referire art. 124 Cod pr. fiscală.
În raport de toate considerentele menționate anterior, Curtea,în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, cu majoritate de voturi, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi, respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului C- împotriva sentinței civile nr.600 din 04 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
Pt .- - - - - -
în semnează
VICEPREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL,
GREFIER
CU OPINIA SEPARATĂ A DOMNULUI JUDECĂTOR - -
Opinia separată a fost în sensul admiterii recursului și modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii; ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În cauză, Administrația Finanțelor Publice nu are calitate procesuală, nu se găsește cu reclamantul într-un raport juridic de drept material, prin urmare nu acesteia trebuie să -i fie pretinsă plata unei sume de bani.
Fiind vorba de o sumă plătită bugetului statului, trebuia acesta chemat în judecată, prin Ministerul Finanțelor Publice.
JUDECĂTOR,
- -
Președinte:Rodica FilipJudecători:Rodica Filip, Eleonora Gheța, Sergiu Leon
