Contestație act administrativ fiscal. Decizia 155/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.155/CA/2008-
Ședința publică din data de 23 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Toros Vig Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
Judecător: - -- președinte secție
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 în nume propriu și în reprezentarea AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ B- Sector 5 în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SRL S M- și intimata pârâtă ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ cu sediul în S M, Română nr.3-5 împotriva Sentinței nr.413 din 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, cauza este la primul termen în recurs, intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin Sentința nr.413 din 21.11.2007 Tribunalul Satu Marea admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S M, în contradictoriu cu pârâții DGFP S M, ANAF B și ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ S M și în consecință:
A anulat Decizia nr.46.782/13.10.2006 emisă de pârâta DGFP S
A anulat în parte Raportul de Inspecție Fiscală încheiat de ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL înregistrată la DGFP sub nr.41.686/25.05.2006 și Decizia de impunere nr.238/26.05.2006, în sensul că a dispus diminuarea impozitului pe profit stabilit suplimentar prin aceste acte administrativ fiscale, cu suma de 2.280 lei și cu dobânzile, majorările și penalitățile de întârziere aferente acestei sume.
A obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 404,30 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorar de expert.
Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Raportul de inspecție fiscală înregistrat la pârâta DGFP SMs ub nr.41.686/25.05.2006 și prin Decizia de impunere nr.238/26.05.2006 întocmite de Activitatea de Control Fiscal se stabilesc în sarcina societății comerciale reclamante, SC SRL SMo bligații suplimentare de plată, pe motiv că, societatea, cu ocazia achiziționării, în luna mai 2004, unor imobilizări corporale de la SC SA S M, conform contractului de vânzare-cumpărare din 19.05.2004 și a facturii fiscale seria - nr.-/28.05.2004 și a unor mijloace fixe și investiții din perioada octombrie-decembrie 2004, pe care le-a recepționat la 19.12.2004 a aplicat facilitățile fiscale prevăzute de art.24 pct.12 din Lg.571/2003 începând cu luna mai 2004, inclusiv pentru investițiile recepționate în decembrie 2004, iar în cursul anului 2005 la determinarea impozitului pe profit a luat în calcul și suma dedusă în decembrie 2004 și nu suma aferentă trimestrului.
Prin Raportul de inspecție fiscală susmenționat organul de inspecție fiscală a procedat la recalcularea amortizării fiscale și la determinarea impozitului pe profit pe anul 2004, stabilindu-se un impozit pe profit suplimentar în sumă de 21.937 RON.
Prin Decizia nr.46782/13.10.2006 a DGFP SMs -a respins ca neîntemeiată contestația formulată de societatea comercială reclamantă, prin care aceasta a solicitat recalcularea bazei impozabile pe anii 2004-2006 impozitului pe profit calculat, a dobânzilor și majorărilor de întârziere.
În motivarea deciziei s-a arătat că, potrivit prevederilor art.24 alin.12 din Lg.571/2003 privind Codul fiscal "contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de investiție amortizabile, destinate activităților pentru care aceștia sunt autorizați și care nu aplică regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix sa a brevetului de investiție. Valoarea rămasă de recuperat pe durata normală de utilizare se determină după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20 %.".
S-a precizat că în ce privește mijloacele fixe achiziționate de reclamanta-contestatoare, conform contractului de vânzare-cumpărare din luna mai 2004, aceasta nu a făcut dovada punerii în funcțiune în luna în care au fost achiziționate.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul contabil, rezultă că reclamanta a recepționat activele achiziționate prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2571/19.05.2004, în valoare totală de 212.370 RON cu Procesul verbal de recepție din data de 24.05.2004, iar conform art.24 din Lg.571/2003, tot în anul 2004 aplică facilitatea fiscală, prin care o valoare egală cu 20% din amortizarea acestor mijloace fixe diminuează profitul impozabil.
Din același raport de expertiză contabilă rezultă că mijloacele fixe care compun activul achiziționat au fost puse în funcțiune la aceeași dată, acest activ fiind reutilat și transformat din depozit pentru mărfuri, într-un centru comercial, astfel că reclamanta avea dreptul, conform art.24 din lg.571/2003 la data recepționării, la facilitatea fiscală pentru toate mijloacele fixe din cadrul activului și nu numai pentru una dintre ele, respectiv platforma betonată, cum greșit au apreciat organele de control fiscal.
Expertul a concluzionat că valoarea impozitului stabilit suplimentar, în mod greșit de către organul de control este de 2.280 RON, la care se adaugă penalitățile și majorările aferente calculate, astfel că impozitul pe profit stabilit suplimentar în procesul verbal de inspecție fiscală nr.2571/19.05.2004 trebuie diminuat cu suma de 2.280 RON și accesoriile calculate.
La obiecțiunea formulată de pârâta DGFP S M, expertul contabil a răspuns în sensul că situația amortizării fiscale anexate la Raportul de inspecție fiscală nr.-/26.05.2006 sunt enumerate mijloacele fixe la care se recalculează amortizarea și valorile noi de amortizare fiscală stabilite de organele fiscale, însă din această situație lipsesc mijloacele fixe: birou, magazin materiale, rampa, depozit carburanți, puț forat și hidrosfera pentru care în expertiză s-a calculat reducerea de 20%, conform art.24 pct.12 din Lg.571/2003. Se precizează că, ultima poziție din anexă - clădire supermarket cu valoarea de 372.082 RON este achiziționată cu o factură distinctă, în care apare ca atelier mecanic care a fost modernizat până în decembrie 2004, iar în luna decembrie 2004 s-a recepționat împreună cu investițiile realizate la valoarea la care apare în anexă.
Expertul a menționat că expertiza a avut la bază recepțiile, facturile și contractele din evidența primară a societății și procesul verbal de inspecție fiscală nr.-/26.05.2006.
Pârâta DGFP S M nu a solicitat efectuarea în cauză a unei contraexpertize.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S M, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului reproduce starea de fapt reținută prin actul de control și arată că mijloacele fixe au fost achiziționate conform contractului de vânzare-cumpărare din luna mai 2004, dar nu s-a făcut dovada punerii acestora în funcțiune în luna în care au fost achiziționate pentru care nu s-au respectat dispozițiile art. 24 alin.12 din Legea 571/2003.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate cu recurs sub aspectul motivului invocat, se reține că recursul nu este fondat.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, din activele achiziționate prin contractul de vânzare-cumpărare 2571/19.05.2004 s-a pus în funcțiune active în valoare totală de 212.370 lei cu procesul verbal de recepție din 24.05.2004 pentru care avea dreptul să aplice facilitatea fiscală reprezentând o valoare egală cu 20 % din amortizarea acestor mijloace fixe.
Aceste mijloace fixe au fost puse în funcțiune la data recepționării fiind reutilat și transformat din depozit pentru mărfuri într-un centru comercial și astfel avea dreptul la facilitatea fiscală pentru toate aceste mijloace fixe puse în funcțiune și nu numai pentru platforma betonată recunoscută de organul fiscal.
Pentru aceste considerente motivul invocat în sensul că aceste mijloace fixe nu ar fi fost recepționate este nefondat pentru care în baza art.312 pct.1 cod procedură civilă urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 în nume propriu și în reprezentarea AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ B- Sector 5 în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SRL S M- și intimata pârâtă ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ cu sediul în S M, Română nr.3-5 împotriva Sentinței nr.413 din 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 23.04.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red.dec.TVA
Jud.fond V,.
Tehn.red./2 ex.
13.05.2008
Președinte:Toros Vig Ana MariaJudecători:Toros Vig Ana Maria, Boța Marilena
