Contestație act administrativ fiscal. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.167/CA/2008-
Ședința publică din data de 07 mai 2008
PREȘEDINTE: Boța Marilena
JUDECĂTOR 2: Băltărete Savina președinte secție
JUDECĂTOR 3: Toros Vig
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant G domiciliat în S M, Calea nr. 51 în contradictoriu cu intimatele pârâte AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B-, Sector 1, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 și DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ cu sediul în O,- în reprezentarea BIROUL VAMAL județul S M, împotriva Sentinței nr.502 din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, Biroul Vamal este desființat, cauza este la primul termen în recurs,recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Văzând lipsa părților și împrejurarea că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin Sentința comercială nr.502/COM/20.12.2007 Tribunalul Satu Marea respins acțiunea introdusă de reclamantul G împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B și DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ C - O în reprezentarea Biroului Vamal - desființat, pentru anulare acte administrative fiscale.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că potrivit declarației vamale de tranzit auto nr. 7359/30.06.1998 (fila nr. 12), reclamantul a introdus în țară pentru societatea comercială al cărei reprezentant legal era, un autoturism marca Mercedes. Pentru încheierea operațiunii vamale la Biroul Vamal S M, reclamantului i s-a acordat un termen de 30 de zile, respectiv până la data de 30.07.1998.
La data de 01.09.1998,reclamantul a încheiat cu numitul un contract de vânzare cumpărare având ca obiect exportarea autoturismului marca Mercedes în litigiu,exportatorul asumându-și obligația de a întocmi declarația vamală, pentru export și să achite toate taxele vamale aferente acestui autoturism (fila nr. 13, 14 ).
Ulterior, la data de 29.09.1998 - conform înscrisului intitulat "constatarea amiabilă a unui accident - raport de avarie" și a "scrisorii" trimise de o societate de asigurare, în traducere legalizată, (filele nr. 115-17 ), autoturismul a fost grav avariat în Italia, nemaiputând fi utilizat decât pentru piese de schimb.
Vânzarea de către reclamant a autoturismului, exportul autoturismului, așa cum s-a exprimat reclamantul, a avut loc la data de 01.09.1998, după ce termenul de tranzit acordat de către vamă - 30.07.1998 - a expirat. De asemenea s-a constatat că, deși a expirat termenul de tranzit vamal, chiar cu întârziere, nu s-a adus la cunoștința autorităților vamale faptul că autoturismul a părăsit definitiv teritoriul țării.
Pentru ca operațiunea vamală privind autoturismul introdus în țară de către reclamant să fie încheiată sau pentru ca reclamantul să beneficieze de scutirea de la plata taxelor vamale, era necesar ca acesta să respecte dispozițiile art. 93, art. 95 alin. 1, art. 96, art. 98 alin. 2, art. 99 și art. 135 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal, în vigoare la data efectuării operațiunilor de import - export de către reclamant. Astfel, era absolut necesar ca, în termenul de tranzit acordat, autoturismul să fie prezentat biroului vamal de destinație și să se facă dovada plății taxelor vamale datorate cu privire la acesta sau, în același termen, să se întocmească declarația vamală de reexport și să se aducă la cunoștința autorităților vamale faptul că autoturismul nu a mai fost importat definitiv în țară.
Reclamantul nu a adus la cunoștința organelor vamale faptul că autoturismul a fost înstrăinat către o altă persoană care s-a obligat să efectueze toate demersurile legale legate de plata taxelor vamale aferente autoturismului, constatându-se inopozabilitatea acestui contract față de autoritățile vamale.
Față de această stare de fapt, instanța de fond a constatat că, în mod corect autoritățile vamale au făcut aplicarea art. 61 și art. 95 alin. 2 din Legea nr. 141/1997, în sensul că au dispus încheierea din oficiu a regimului de tranzit vamal. Astfel, prin actul constatator contestat organele vamale au stabilit în mod corect obligația de plată a taxelor vamale datorate pentru operațiunea vamală neîncheiată în sarcina reclamantului, acesta fiind în culpă pentru neîndeplinirea obligației legale de a aduce la cunoștința autorităților vamale modificările intervenite în regimul vamal al autoturismului introdus în țară și pentru neplata taxelor vamale aferente operațiunii vamale inițial declarată de acesta.
Instanța de fond a mai constatat că, pentru soluționarea prezentei cauze, care privește taxele vamale datorate pentru introducerea în România a autoturismului în litigiu, distrugerea ulterioară acestuia nu prezintă nici o relevanță juridică.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii sale.
În motivarea recursului său, reclamantul arată că probatoriul administrat în cauză a fost eronat interpretat, iar cu privire la unele probe instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel.
Astfel, deși instanța a solicitat Poliției S M - Serviciul de evidență a autoturismelor, să comunice dacă autoturismul introdus în țară de el este înmatriculat și acesta a răspuns că nu este înmatriculat pe nici o persoană fizică sau juridică, a înlăturat această probă și mai mult nu s-a pronunțat cu privire la relevanța ei.
Recurentul mai arată că apreciază că această probă era hotărâtoare în cauză, întrucât el neînmatriculând autoturismul din litigiu și dovedind că la scurt timp a fost scos din țară, instanța trebuia să constate că el nu datorează taxe vamale pentru introducerea lui în țară.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 și art. 312 Cod procedură civilă.
Intimații n-au formulat întâmpinare.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu conform art. 304 raportat la art. 3041și 306 Cod procedură civilă pe baza materialului și lucrărilor dosarului se constată că aceasta este temeinică și legală.
Textele de lege încălcate de recurent în calitate de titular al aprobării regimului de tranzit vamal nu condiționează încheierea operațiunii de tranzit vamal și respectiv plata taxelor vamale datorate de înmatricularea autoturismului.
În consecință înmatricularea sau nu a autoturismului în România nu are relevanță juridică în speță, situație în care faptul că instanța nu s-a pronunțat separat asupra răspunsului Serviciului de evidență a autoturismelor din cadrul Poliției S M nu este de natură să atragă casarea sau modificarea sentinței, instanța analizând și interpretând corect întregul material probator administrat în cauză.
Față de aceste considerente, în baza art.312 raportat la art.316 Cod procedură civilă instanța urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de G domiciliat în S M, Calea nr. 51 în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ cu sediul în O,-, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B-, Sector 1, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 și BIROUL VAMAL județul SMî mpotriva Sentinței nr.502 din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 07.05.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - -
Red.dec.
În concept la 14.05.2008
Jud.fond A,
Tehn.red./2 ex.
15.05.2008
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Băltărete Savina, Toros Vig
