Contestație act administrativ fiscal. Decizia 419/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR. - -
DECIZIA nr. 419/CA/2009 -
Ședința publică
din 01 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona Judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Filimon Marcela
- - - Grefier
S-a luat în examinare soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O, cu sediul în O,-, județul B împotriva Sentinței nr. 110/CA/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. - în contradictoriu cuintimata reclamantă - SRL,cu sediul în O,-/A, județul B, având ca obiect CONTESTAȚIE ADMINISTRATIV FISCAL.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic în baza delegației depusă la dosar în reprezentarea recurentei O, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită, citația fiind preluată fără a avea aplicată ștampila intimatei.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, la data de 01.10.2009, prin serviciul registratură al instanței intimata a depus la dosar întâmpinare, prin fax, într-un singur exemplar, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, conform prevederilor artr.242 Cod Procedură Civilă, după care:
INSTANȚA, având în vedere că citația emisă către intimată a fost preluată de contabila societății și văzând întâmpinarea comunicată prin fax prin care se face referire la acest termen de judecată, apreciază procedura de citare ca fiind legal îndeplinită.
Nefiind alte excepții sau chestiuni prealabile, instanța consideră cauza lămurită și în baza prevederilor art.150 Cod Procedură Civilă, acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului și în consecință respingerea acțiunii reclaN. conform motivelor inserate în cererea de recurs. Apreciază obligarea sa la acordarea dobânzilor fiscale în favoarea reclaN. ca fiind nejustificată, deoarece aceasta a solicitat acordarea dobânzilor legale. Mai arată că reclaN. i s-a comunicat răspunsul înlăuntrul termenului legal de 45 de zile, iar art. 117 Cod procedură fiscală reglementează restituirea acestor sume, stabilite prin hotărâri judecătorești.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 110/CA/16.02.2009, Tribunalul Bihora respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de pârâtă și a admis cererea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O și pe cale de consecință:
S-a dispune anularea actelor administrativ fiscale nr. nr.48701/FI din 08.04.2008 și 31634/14.02.2008 emise de pârâtă și a obligat pe pârâtă să restituie reclaN. suma de 8.355 lei taxă de primă înmatriculare achitată cu chitanțele seria - nr. -/12.07.2007 și -/20 sept.2007, emise de Trezoreria Municipiului O, la care se vor calcula dobânzi fiscale până la data restituirii efective a sumei.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond examinând actele și lucrările aflate la dosar, raportat la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, în baza art. 137 Cod procedură civilă, a reținut următoarele:
Reclamanta a solicită anularea actelor administrativ fiscale nr.48701/FI/ 08.04.2008 și 31634/14.02.2008 emisă de pârâtă.
În conformitate cu art. 7 din Legea nr. 554/2004 republicată, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia, iar în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin.2 cod proc. civilă, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege, dovada îndeplinirii procedurii prealabile anexându-se la cererea de chemare în judecată.
Din înscrisul aflat la fila 7 din dosar rezultă că reclamanta a întreprins demersuri pentru restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de primă înmatriculare, iar pârâta prin adresa nr. 31634 din 14.02.2008 a înștiințat-o cu privire la refuzul restituirii, împrejurări față de care instanța constată că procedura prealabilă a fost îndeplinită, astfel că excepția inadmisibilității invocate de pârâtă va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la restituirea sumei de bani achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare, instanța reține că prin chitanțele pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr. -/12.07.2007 și -/20.sept.2007 reclamanta a achitat suma de 8.355 lei.
Această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit iar cuantumul său se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal după criteriile și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei prevăzute în anexele speciale ale legii. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și importate spre înmatriculare în România, după aducerea acestora în țară.
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța a constatat că acesta stipulează faptul că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Instanța a mai constatat că sunt nefondate apărările pârâtei în sensul că nu ne aflăm în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, sau că nu ne aflăm în prezența unui regim discriminatoriu motivat prin faptul că obligația de plată a taxei de primă înmatriculare revine pentru toate autoturismele indiferent de țara de proveniență.
În ce privește prima afirmație este evident că pentru autoturismele importate se aplică taxa de primă înmatriculare, iar pentru cele naționale nu, orice susținere contrară fiind nedovedită.
Sub cel de al doilea aspect referitor la faptul că tuturor autoturismelor importate le este aplicabilă taxa, indiferent de țara de proveniență, astfel că nu există un regim discriminatoriu, se constată că nu s-a afirmat o astfel de împrejurare de către reclamant care a invocat un regim discriminatoriu în raport cu produsele naționale aflate într-o situație similară.
Sub aspectul celor invocate în raport de prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare care prevede posibilitatea restituirii diferenței între taxa de primă înmatriculare și cea de poluare, se constată că nu sunt relevante din moment ce taxa a fost încasată în temeiul unei dispoziții pe care ulterior însuși legiuitorul a înțeles să o modifice iar ordonanța privind taxa de poluare nu retroactivează, întrucât legea civilă potrivit art. 15 alin 2 din Constituție și art. 1 din codul civil dispune numai pentru viitor.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare normelor comunitare, iar taxa pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamantă, în cuantum, de 8.355 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea disp. art. 90 alin.1 din Tratat, considerente față de care admite cererea, anulează actele administrativ fiscale nr.48701/FI din 08.04.2008 și 31634/14.02.2008 și pe cale de consecință va obliga pe pârâtă să restituie reclaN. suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme.
În temeiul art.124 Cod proc. fiscală a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzilor calculate prin raportare la prev.art.70 din Codul d e procedură fiscală având în vedere că aceasta a solicitat restituirea sumei și a accesoriilor la data de 12.02.2008.
Față de opunerea pârâtei la cererea reclaN. în baza art. 274 Cod proc. Civilă, instanța a obligat pârâta să plătească reclaN. suma de 43,30 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Împotriva acestei sentințeîn termen, scutit de plata taxei de timbru a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice O solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Recurenta consideră că prima instanță a respins neîntemeiat excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece simpla cerere de restituire a taxei de primă înmatriculare nu poate acoperi dispoziția imperativă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 privind îndeplinirea procedurii prealabile.
Pe fond, se arată că dispozițiile art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, deoarece taxa de înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii de autoturisme, indiferent de proveniența acestora.
Plata taxei speciale pentru autoturisme a fost reglementată de prevederile art.2141și art.2142din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, dispoziții legale abrogate de OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Astfel, taxa specială de primă înmatriculare denumită conform dispozițiilor legale în vigoare "taxa pe poluare" intervine conform articolului 4 din OUG 50/2008 cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Mai arată recurenta că trebuie avute în vedere prevederile legale ale OUG 50/21.04.2008, articolul 11, potrivit cărora "taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență", prin urmare legiuitorul a dispus restituirea în parte a taxei achitată în perioada menționată mai sus.
Referitor la acordarea dobânzilor fiscale recurenta arată că prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat acordarea dobânzii legale și nu a dobânzii fiscale, instanța acordând ce nu s-a cerut.
De asemenea, dobânda fiscală poate fi acordată doar de la data scadenței și nu retroactiv.
În drept se invocă dispozițiile art.304 pct.6 și 9 Cod Procedură Civilă.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, precum și în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.
Excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile este neîntemeiată și în mod corect a fost respinsă de prima instanță.
Reclamanta intimată a solicitat recurentei pârâte restituirea taxei de primă înmatriculare încasată în mod nelegal, aceasta răspunzând în mod negativ la această solicitare (filele 7,88).
Conform dispozițiilor art. 1 și 2 din Legea nr.554/2004, se pot adresa instanței de contencios administrativ și persoanele vătămate într-un drept sau interes legitim prin refuzul nejustificat de a i se rezolva o cerere referitor la un drept sau interes legitim. Conform dispozițiilor art.2 lit. " i " din aceeași lege, acest refuz nejustificat reprezintă exprimarea explicită, cu exces de puterea voinței de a nu rezolva cererea.
În speță, instanța de recurs constată că prin adresa nr.31 634/14.02.2008 (fila 8) prin care recurenta a refuzat restituirea sumei încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, reprezintă un refuz nejustificat de a rezolva cererea reclaN. privind un drept legitim, situație în care, conform dispozițiilor art.7 al.5 din Legea nr.554/2004, în această situație nu mai este necesară îndeplinirea procedurii prealabile.
În mod legal a procedat instanța de fond, înlăturând dispozițiile art. 214/1-214/3 din Codul Fiscal român, ca fiind contrare art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene. Sub acest aspect, este de menționat că, potrivit articolului 90 alineat 1 din Tratatul," nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de altă natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Referitor la principiul nediscriminării, în cauza Michel, similară cazului taxei speciale din legislația românească, a arătat că " statele au libertatea să taxeze cum doresc autovehiculele ce circulă pe drumurile lor publice, însă acest sistem de taxare nu trebuie să intre sub incidența articolului 90 din Tratatul, adică să nu fie discriminatoriu".
Prevederile menționate în Tratat și cele cuprinse în jurisprudența E, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, respectiv discriminarea între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară.
Potrivit reglementării naționale, taxa specială se datorează la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculări al acestuia în România. Cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului se calculează după formula prevăzută de art. 2141alin. 3. fiscal, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare sau de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii.
Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, pentru care se solicită reînmatricularea în România.
Această modalitate de stabilire diferențiată a taxei, instituie un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe. Procedând în acest mod, legiuitorul a încălcat în mod direct și evident dispozițiile art. 90 din Tratat anterior citat.
Pentru aceste considerente și având în vedere principiul aplicării directe a dreptului comunitar, instanța de recurs va reține că hotărârea instanței de fond este legală, impunându-se înlăturarea criticilor vizând aceste aspecte, ridicate de către recurentă în susținerea recursului său.
În ceea ce privește susținerea pârâtei în sensul că, prin OUG 50/2008 s-au abrogat prevederile art. 214/1 si 214/2 din Codul fiscal, taxa specială de primă înmatriculare fiind practic înlocuită acum cu taxa de poluare, instanța reține că prevederile art. 11 din OUG 50/2008 nu pot fi reținute pentru respingerea acțiunii, în condițiile în care nu există nici un temei pentru pârâta să oblige reclamantul la suportarea taxei de poluare, câtă vreme o asemenea taxă nu exista la data înmatriculării autoturismului în România, cunoscând fiind principiul neretroactivității legii civile noi, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României. Or, OUG 50/2008 intrând în vigoare la data de 01.07.2008, taxa de poluare nu poate fi percepută pentru aducerea în țară a unui autoturism la o dată anterioară datei intrării în vigoare a acestui act normativ.
Referitor la acordarea dobânzilor fiscale, care nu au fost solicitate de reclamantă, instanța de recurs constată că nu s-a acordat ceea ce nu s-a cerut, deoarece reclamanta a solicitat prin acțiune obligarea pârâtei la restituirea taxei plătite, cu dobânda legală și întrucât litigiu de față este de contencios fiscal, iar dispozițiile aplicabile în speță sunt cele prevăzute de Codul d e procedură fiscală în temeiul căruia a fost încasată taxa de primă înmatriculare, dobânda legală solicitată nu poate fi de altă natură decât fiscală.
În ceea ce privește data de la care reclamanta este îndreptățită la plata acestei dobânzi, prima instanță în mod corect a reținut că aceasta este cea prevăzută de art.124 al.1 și art. 70 Cod procedură fiscală, respectiv ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.70 din Cod procedură fiscală.
Având în vedere aspectele reținute, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod Procedură Civilă, va fi respins ca nefondat recursul formulat și menținută ca legală și temeinică sentința nr. 64/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O, cu sediul în O,-, județul B împotriva Sentinței nr. 110/CA/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. - în contradictoriu cuintimata reclamantă - SRL,cu sediul în O,-/A, județul B, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 01 octombrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Jud. fond I
Red.dec. S - 22.10.2009
Tehnored. - 22.10.2009
4 exemplare - 2 comunicări:
recurenta pârâtă ADM.PUBLICE A MUN. O, din O,- intimata reclamantă - SRL, cu sediul în O,-/A, județulPreședinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona, Boța Marilena, Filimon Marcela