Contestație act administrativ fiscal. Decizia 451/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercial, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.451/CA/2009 -
Ședința public din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- - -judector
- - - judector
- -- judector
- -- grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâtaDIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S M - în nume propriu și în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI SM-S M, Roman, nr.3-5, jud. S M în contradictoriu cu intimatul reclamant-S M,-, Bl.22,.10, jud. SMî mpotriva sentinței nr.112CA din 3 martie 2009, pronunțat de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect - anulare act administrativ -.
La apelul nominal fcut în ședința public de azi, se prezint pentru intimatul reclamant - lips, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.94738/19.05.2009 emis de Baroul Bucure ști - Cabinet Individual, lips fiind recurenta pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei învederându-se instanței c recursul este scutit de plata taxelor de timbru, intimatul a depus la dosar întâmpinare în dublu exemplar, cauza este la primul termen de judecat în recurs, dup care:
Reprezentanta intimatul reclamant depune la dosar dovada achitrii onorariului avocațial, prin chitanța nr.-/18.09.2009, învedereaz c nu mai are alte cereri, solicit cuvântul asupra recursului.
Instanța, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consider cauza lmurit și acord cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatului reclamant solicit respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legal și temeinic a sentinței recurate, având în vedere și întâmpinarea depus la dosarul cauzei, precum și aspecte ce țin de nelegalitatea perceperii taxei speciale de prim înmatriculare, cu cheltuieli de judecat.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința nr.112/CA din 3 martie 2009, Tribunalul Satu Marea respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Satu Mare invocat de pârât.
A fost admis acțiunea în contencios administrativ formulat de reclamantul, domiciliat în S M,-,.22,.10, jud. S M, împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în S M, P-ta Roman, nr.3-5, jud. S M în sensul c s-a dispus anularea, ca nelegale a actelor administrative fiscale nr. -/22.12.2008 și nr.1893/12.01.2009 emise de pârât.
A fost obligat pârâta s restituie reclamantului suma de 3352,39,98 lei reprezentând diferența nerestituit a taxei speciale pentru autovehicule prevzute de art. 214 ind.1 Cod fiscal, cu dobânda legal, de la data achitrii taxei și pân la restituirea efectiv, precum și s plteasc reclamantului suma de 143,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecat.
Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr.112/CA din 3 martie 2009, încheiere dat în 14 aprilie 2009, Tribunalul Satu Marea admis cererea de îndreptare a erorii materiale și în consecinț, alin.V al dispozitivului sentinței nr.119/CA din 3 martie 2009, pronunțat în dosar nr- a devenit"oblig pârâta s plteasc reclamantului suma de 743,50 lei reprezentând cheltuieli de judecat", menținând restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a pronunța hotrârea instanța de fond a reținut c, reclamantul a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru UE pentru care a achitat suma de 6.052,39 lei cu titlu de tax de prim înmatriculare, prevzut de art.214 indice 1 - 214 indice 3 Codul fiscal, conform chitanței seria -.2A nr.- din 08.10.2007 (fila 4).
Dup intrarea în vigoare a OUG nr.50/2008, reclamantului i-a fost restituit o parte din taxa pltit și, faț de nerestituirea integral a cuantumului acestei taxe, considerate nelegale de reclamant, acesta a solicitat organului fiscal restituirea diferenței de tax achitat, cerere respins prin rspunsul comunicat în data de 22.12.2005 cu nr.- (fila 6).
Contestația formulat de reclamant împotriva acestui refuz a fost respins prin rspunsul comunicat sub nr.1893/12.01.2009 de ctre pârât, întemeiat pe prev.pct.VI alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008 (fila 8).
Reținând aceast stare de fapt, cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Satu Mare, invocate de pârât prin întâmpinare, asupra creia instanța s-a pronunțat cu întâietate în conformitate cu prevederile art.137 Cod de procedur civil, instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiat.
Prin contestația înregistrat sub nr.813/07.01.2009 (fila 7), reclamantul a solicitat organului fiscal care a încasat taxa special pentru autovehicule, restituirea diferenței acestei taxe, apreciat ca fiind încasat în mod nelegal.
Prin rspunsurile formulate, autoritatea public fiscal comunic reclamantului c nu poate da curs favorabil solicitrii sale, invocând prevederile pct.VI, alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008.
Refuzul astfel exprimat al pârâtei, care constituie în fapt o manifestare unilateral de voinț a organului fiscal competent ce privește drepturi și obligații fiscale, are natura juridic a unui act administrativ fiscal în înțelesul art.41 Cod de procedur fiscal care poate fi cercetat sub aspectul legalitții de instanța de contencios administrativ întrucât constituie un act administrativ așa cum este definit de art.2 lit.c din Legea nr.554/2004.
Astfel, instanța a apreciat c este competent s soluționeze litigiul dintre prți, excepția necompetenței sale materiale invocate de pârât fiind neîntemeiat.
Cu privire la fondul cererii reclamantului, instanța a constatat c aceasta este fondat pentru urmtoarele considerente:
Potrivit art.214 indice 1 - art.214 indice 3 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și pct.31 indice 1 - 31 indice 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr.1861/2006, taxa special pentru autoturisme și autovehicule se instituie asupra tuturor autoturismelor înaintea primei lor înmatriculri în România, atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele rulate aduse din import.
Aceast tax nu se percepe pentru autoturismele deja înmatriculate în România, dar se percepe pentru cele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.
Conform art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Comunitții Europene: "nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de alt natur, mai mari decât cele ce se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Scopul acestei reglementri comunitare, așa cum se reține din jurisprudența CJCE, este acela de a asigura libera circulație a mrfurilor între statele membre, în condiții normale de concurenț, prin eliminarea oricror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne și care discrimineaz produsele provenite din alte state membre.
Cum în România nu se percepe nici un fel de tax pentru autoturismele înmatriculate în țar, dar se datoreaz o astfel de tax pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare pentru care se solicit reînmatricularea în România, este evident c prin instituirea acestei taxe legiuitorul român a înclcat dispozițiile art.90 din TCE, prin crearea unui regim fiscal discriminatoriu între produsele importate și cele autohtone, de natur similar.
Prin Legea nr.157/2005, România a ratificat Tratatul privind aderarea la Uniunea European, efectele acestei aderri fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, conform crora:
"Ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Parlamentul, Președintele României, Guvernul șiautoritatea judectoreascgaranteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderrii și din prevederile alineatului 2".
Reținând principiul supremației dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre, Curtea de Justiție a Comunitților Europene prin jurisprudența sa, a consacrat și consecințele practice ale acestui principiu, respectiv c: aplicarea normelor dreptului comunitar cu prioritate faț de dreptul intern nu trebuie condiționat de declararea unei legi ca neconstituțional; instanțele naționale nu vor putea aplica msuri legislative interne care sunt în contradicție cu dreptul comunitar, chiar dac acestea sunt adoptate dup aderarea la UE; instanțele naționale trebuie s aplice dreptul comunitar în totalitate și prin urmare sunt obligate s înlture dispozițiile interne contrare acestuia (cauza Costa/ENEL, cauza Simmenthal/Ministerul Finanțelor din Italia).
Așadar, în conformitate cu prevederile constituționale precitate precum și cu jurisprudența CJCE, judectorul național este obligat s aplice în mod direct normele dreptului comunitar, dac acestea contravin normelor interne, fr a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativ sau a unei alte proceduri constituționale.
Prin urmare, constatând c normele interne, respectiv art.214 indice 1 - 214 indice 3 Codul fiscal sunt contrare dispozițiilor Tratatului CE, și reținând aplicabilitatea prioritar și direct a normelor comunitare, instanța a apreciat c actele administrative emise de pârât în aplicarea dispozițiilor legale care reglementeaz taxa special de prim înmatriculare sunt nelegale, motiv pentru care se impune anularea acestora și obligarea pârâtei la restituirea integral a acestei taxe.
În ce privește susținerea pârâtei în sensul c prin art.11 din OUG nr.50/2008 s-a instituit temeiul legal pentru restituirea în parte a taxei achitate în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 și nu restituirea integral a acesteia, instanța a apreciat c pârâta nu poate invoca aceste prevederi legale pentru respingerea cererii reclamantului, în condițiile în care nu exist un temei pentru ca pârâta s oblige reclamantul la suportarea taxei de poluare, cât vreme o asemenea tax nu exista la data înmatriculrii autovehiculului în România, cunoscut fiind principiul neretroactivitții legii civile noi, consacrat de art.15 alin.2 din Constituție.
În consecinț, pentru considerentele expuse, în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004, art.137, art.274 Cod de procedur civil și a textelor de lege anterior invocate instanța a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Satu Mare, invocat de pârât, a admis acțiunea în contencios administrativ formulat de reclamant, a dispus anularea ca nelegale a actelor administrativ fiscale emise de pârât și a obligat pe aceasta la restituirea ctre reclamant a sumei de 3352,39 lei reprezentând diferența nerestituit a taxei speciale prev.de art.214 indice 1 Codul fiscal, cu dobânda legal, de la data achitrii taxei și pân la restituirea efectiv cât și la plata cheltuielilor de judecat, reprezentând taxe judiciare și onorariu avocat, conform dispozitivului hotrârii.
Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S M - în nume propriu și în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI S M, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței pronunțat de instanța de fond, în sensul admiterii excepției necompetenței materiale a Tribunalului Satu Mare în soluționarea litigiului intervenit între prți, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii în contencios administrativ ca netemeinic și nelegal.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arat, în privința excepției invocate privind necompetența material a Tribunalului Satu Mare în soluționarea litigiului intervenit între prți învedereaz faptul c, nu exist un act administrativ fiscal de impunere emis de ctre instituția pârât, prin care s-a solicitat achitarea taxei speciale de înmatriculare de ctre reclamant.
În privința anulrii ca nelegal a actelor administrativ fiscale nr.-/22.12.2008 și nr.1893/12.01.2009 emise de SMp recizeaz c în fapt actele mai sus menționate sunt de fapt, simple adrese emise de a județului S M - Administrația Finanțelor Publice S M, ca și rspuns la solicitarea reclamantului de restituire a diferenței de tax de prim înmatriculare, și nu se încadreaz în categoria actelor administrativ fiscale prevzute de art.41 și urmtoarele din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedur fiscal, republicat, nefiind acte administrativ fiscale.
Neexistând un act administrativ fiscal, consider c rspunsul primit la o simpl cerere de restituire a taxei speciale pentru autovehicule nu se încadreaz în prevederile art.2 alin.2 lit.c din Legea nr.554/2004, astfel consider c obiectul prezentului litigiu nu se încadreaz în prevederile Legii nr.554/2004.
În fapt, reclamantul a formulat o simpl cerere de restituire a diferenței taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 3.352,39 lei, achitat de reclamant conform actelor justificative anexate, în speța de faț aflându-ne în prezența unei acțiuni în pretenții, a crei soluționare intr în competența instanței de drept comun, conform dispozițiilor Codului d e procedur civil.
Rspunsul dat de ctre pârâta ( S M) prin adresele nr.-/22.12.2008 și nr.1893/12.01.2009, nu reprezint un refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantului, ci un rspuns justificat raportat la actele normative în vigoare aplicabile spetei, și a actelor normative în vigoare la data solicitrii cererii petentului.
Consider c, de fapt, actul administrativ pretins vtmtor pentru reclamant este actul administrativ cu caracter normativ, și anume art.214^1-^3 din Codul fiscal, și în aceast situație competența de soluționare i-ar reveni altei instanțe, potrivit art.10 din Legea nr.554/2004 (actul normativ - Legea nr. 571/2003 fiind emis de Parlamentul României, ca autoritate public central).
Prin urmare solicit admiterea prezentei excepții astfel cum a fost formulat.
Pe fondul cauzei, precizeaz c în fapt, reclamantul în cursul anului 2007 achiziționat din Germania un autoturism second - hand, înmatriculat în țara de origine, care pentru a înmatricula mașina în cauz a achitat legal taxa special în cuantum de 6.052,39 lei calculat conform Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Menționeaz faptul c, Trezoreria din subordinea Administrației Finanțelor Publice a municipiului SMa încasat suma de bani pltit de ctre reclamantul în temeiul Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal - act normativ adoptat de Parlamentul României, iar chitanța eliberat de ctre aceasta, nu este un act administrativ-fiscal, ci un simplu document care atest încasarea unor sume de bani de la contribuabil.
Regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit în fapt regimul accizelor prevzut în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat pân la data de 31 decembrie 2006.
În condițiile desființrii frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabil, fapt ce a condus la reașezarea acesteia, totodat avându-se în vedere și eliminarea reglementrilor privind înmatricularea autoturismelor a cror vechime depșea 8 ani și care aveau o norma de poluare inferioar normei EURO 3. În aceast situație a fost necesar a se întreprinde unele msuri pentru evitarea introducerii în România a unui numr exagerat de M de autoturisme vechi cu un grad ridicat de poluare. Neluarea unor msuri corespunztoare în acest sens, ar fi avut drept consecinț transformarea în deșeuri a autovehiculelor second hand la scurt timp dup introducerea în România, țara noastr urmând s suporte costurile aferente reciclrilor, în locul țrilor de unde au fost achiziționate autovehiculele respective.
Potrivit art.1-33 din Legea nr.157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Germania, Republica Estonia, Republica, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, al, Republica Ungara, Malta, Regatul de, Republica Austria, Republica Polona, Republica, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeana, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005: "Legea-cadru european este un act legislativ care oblig orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lsând în același timp autoritților naționale competenta în ceea ce privește alegerea formei și a mijloacelor."
Totodat precizeaz faptul c, alin.2) al art.148 din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Din analiza dispozițiilor legale mai sus invocate rezult faptul c, legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, îns autoritțile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
Cu privire la prevederile art.90 alin.(l) din Tratatul Comunitților Europene precizeaz faptul c dispozițiile art.90 din Tratatul Comunitții Europene nu sunt incidente în cauz, întrucât taxa de prim înmatriculare urmeaz a fi pltit de toți proprietarii unor autoturisme și autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculri în România. Astfel, pentru un autoturism fabricat în România care nu a fost înmatriculat o perioada de 8 ani, se va plti aceeași tax de înmatriculare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice.
Prin urmare dispozițiile art.90 alin.(l) din Tratatul Comunitților Europene are în vedere introducerea unor limitri ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.
În același context trebuie menționat și faptul c, nici Comisia European nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculri autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei. De asemenea, precizeaz c principiul "poluatorul pltește", pe care se bazeaz și instituirea taxei speciale pentru autovehicule, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene.
Precizeaz de asemenea c, 16 state membre ale Uniunii Europene practic o tax care se percepe cu ocazia înmatriculrii autovehiculelor (între care Ungaria, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).
Prin urmare, existența unei taxe de prim înmatriculare nu este contrar dispozițiilor comunitare, nefiind deci motiv temeinic pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa de înmatriculare.
De altfel, a institui obligativitatea plții taxei de prima înmatriculare numai în cazul importului de autoturisme/autovehicule ar putea fi considerat la rândul su un regim fiscal discriminatoriu între persoanele care import bunuri și cele care aduc în țar bunuri din spațiul comunitar.
În alt ordine de idei, regimul juridic al "taxei auto" este reglementat prin Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal - act normativ adoptat de Parlamentul României. În aceast situație, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are competența, potrivit Constituției, de a acorda restituirea taxei. Organul competent s se pronunțe dac un act normativ este sau nu constituțional, este Curtea Constituțional.
De asemenea, când se constat c legislația național a unui stat membru încalc reglementri ale legislației comunitare, asupra acestui fapt se pronunț Curtea European de Justiție, conform unor proceduri speciale, cum ar fi de exemplu, procedura de infringement. Menționeaz, de asemenea, c în cazul Ungariei și al Poloniei, Curtea le-a obligat doar la restituirea diferenței dintre taxa instituit de aceste state și cea impus de Comisia European. În aceast ordine de idei, este evident c taxa este în acord cu Comisia European.
Învedereaz c, prin nr.OUG50/2008 a fost instituit taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. În acest sens, precizeaz c, la art.11 din nr.OUG50/2008 se instituie temeiul legal pentru restituirea diferenței dintre suma achitat de contribuabil în perioada 01.01.2007- 30.06.2008 cu titlu de tax special pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind "taxa de poluare pentru autovehicule". Procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența între " taxa special pentru autoturisme și autovehicule" și "taxa de poluare pentru autovehicule" este reglementat la Cap. VI, SECȚIUNEA l, art.6 din anexa la HG nr.686/2008.
În concluzie, legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitat în perioada 01.01.2007-30.06.2008, și nu restituirea integral a taxei.
Prin urmare, având în vedere c taxa de înmatriculare a fost perceput în temeiul legislației în vigoare, a județului S M nu poate da curs favorabil cererii petentului de restituire a întregii sume de 6.052,39 lei reprezentând taxa special de înmatriculare autoturisme.
Referitor la susținerea petentului c, "taxa special pentru autoturisme și autovehicule" este ilegal, menționeaz c potrivit jurisprudenței, art.90 alin.1 din Tratatul privind instituirea Comunitților Europene la care se face referire, este înclcat atunci când taxa aplicat produselor importate și taxa aplicat produselor naționale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite. Astfel, atât tratatul menționat anterior, cât și unele acte adoptate de instituții și organe din cadrul Uniunii Europene, cum ar fi Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) nu interzic perceperea unor taxe, precum taxa de prim înmatriculare, ci doar discuții cu privire la modul de calcul al unor astfel de taxe de prim înmatriculare.
În susținerea acestui punct de vedere invoc prevederile art.33 din Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) a Consiliului Comunitților Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre, referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoare adugat - baza unitar de stabilire care reglementeaz: "Fr a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu împiedic nici un stat membru s mențin sau s introduc impozite pe contractele de asigurri, pe pariuri și pe jocurile de noroc, accize și taxe de timbru, și în general orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri".
Menționeaz c aceast Directiv a fost adoptat de Consiliul Comunitților Europene având în vedere Tratatul de instituire a Comunitții Economice Europene, precum și avizele Parlamentului European și Comitetul Economic și Social.
Consider c, taxa de prim înmatriculare nu este în contradicție cu prevederile art.90 alin.1 din Tratatul privind instituirea Comunitților Europene, atâta timp astfel cum s-a precizat, pentru un autoturism fabricat în România care nu a fost înmatriculat o perioada de 8 ani (precum este și cazul unui autoturism marca de exemplu, care este achiziționat dintr-un stat membru comunitar, și care urmeaz a fi înmatriculat pentru prima dat în România ), se va plti aceeași tax de înmatriculare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice.
Susținerile reclamantului cu privire la faptul c, taxa special nu a fost perceput pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceput numai pentru autovehiculele înmatriculate în celelalte state comunitare, reînmatriculate în România, dup aducerea acestora în țar, și astfel s-ar crea un regim fiscal discriminatoriu, taxa nemaifiind perceput cu ocazia vânzrii ulterioare a autoturismelor deja înmatriculate, sunt neîntemeiate și nedovedite. Evident c, pentru autovehiculele înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe, întrucât în situația mai sus menționat nu au fost în vigoare dispozițiile art. 214^1 - 214^3 din Codul fiscal, fiind în vigoare alte dispoziții legale, iar conform principiului de drept al neretroactivitții legii, consacrat de art.15 al.2 din Constituție, rezult c, dispozițiile legale ale taxei de prim înmatriculare nu pot fi aplicate unor situații anterioare intrrii acesteia în vigoare și în consecinț nu poate fi comparat situația regimului fiscal al taxei de prim înmatriculare cu situația anterioar intrrii în vigoare a acesteia.
Totodat, menționeaz faptul c, la o nou înmatriculare a autoturismelor care deja au fost înmatriculate în România, taxa se va percepe.
Subliniaz faptul c, nu exist un act administrativ fiscal de impunere, prin care s-a solicitat achitarea taxei speciale de înmatriculare.
În privința cheltuielilor de judecat, solicitate de reprezentantul reclamantului (reprezentând onorariu avocațional), solicit ca la acordarea acestora s se aib în vedere aplicarea dispozițiilor art. 274 alin.3 din Codul d e procedur civil, în sensul reducerii onorariului solicitat de reprezentantul prții adverse, constatând c este nepotrivit de M faț de valoarea pricinii și munca îndeplinit de aprtorul ales în cauz.
În drept au fost invocate dispozițiile legale la care s-a fcut referire în recursul declarat.
Intimatul prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legal și temeinic a hotrârii pronunțate de instanța de fond astfel cum a fost modificat prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 14 aprilie 2009. Cu cheltuieli de judecat, reprezentând onorariu avocațial.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, în temeiul art.304/1 și 306 Cod procedur civil, Curtea de Apel apreciaz c este nefondat, motiv pentru care urmeaz a fi respins în baza art.312, 316 Cod procedur civil.
Criticile recurentei vizând necompetența Tribunalului Satu Mare în soluționarea cereri reclamantului sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut corect ca refuzul exprimat de autoritțile publice de a restitui suma de bani solicitat de reclamant printr-o cerere ce poate fi încadrat în categoria cererilor de restituire ce pot fi formulate de ctre contribuabili în cazurile prevzute de art.117 Cod procedur fiscal, reprezint o manifestare unilateral de voinț a autoritții publice productoare de efecte juridice, astfel c actul administrativ emis în legtur cu cererea de restituire formulat de reclamant, are natura juridic de act administrativ fiscal, în sensul cum acesta este definit de art.2 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv de art.41 și urmtoarele Cod procedur fiscal.
Prin urmare, instanța de contencios administrativ a apreciat corect c este competent și a soluționat prezentul litigiu, excepția necompetenței tribunalului invocat de recurent fiind neîntemeiat, ca atare nu va fi reținut.
Pe fondul cauzei, arat c, în conformitate cuart.90 alin.1 din Tratatul Comunitții Europene"nici un stat membru nu aplic direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare.".
Prin aceste prevederi se limiteaz libertatea statelor membre în materie fiscal de a restricționa libera circulație a mrfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natur similar.
În condițiile în care, potrivit reglementrilor naționale cuprinse în art. 2141și 2142din Legea 571/2003 - Codul fiscal, taxa special se datoreaz la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculri a acestuia în România, iar aceast tax nu este perceput pentru autoturismele care urmeaz a fi reînmatriculate, este evident c prin modul de stabilire diferențial al taxei, se instituie un regim juridic discriminatoriu între autoturismele sau autovehiculele aduse în România din Comunitatea European în scopul înmatriculrii lor în România și cele înmatriculate în România și care urmeaz a fi reînmatriculate.
Ca atare, contrar susținerilor recurentei, în cauz sunt incidente prev.art.90 alin.1 din Tratatul Comunitții Europene, legiuitorul național înclcând, prin prevederile naționale adoptate, în mod direct dreptul comunitar. Prin Legea 157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Bulgaria și României la Uniunea European, efectele acestei ratificri fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, astfel cum aceasta a fost republicat, în conformitate cu care prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementri comunitare au caracter obligatoriu, au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
De asemenea, este nerelevant împrejurarea c legiuitorul, în reconsiderarea prevederilor art.2141și 2142din Codul fiscal a emis OUG 50/21.04.2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, acest act normativ nefiind incident în speț, neputând retroactiva, intimatul reclamant formulând cererea de înmatriculare a autoturismului anterior intrrii în vigoare a OUG nr.50/2008.
Cât privește motivele de recurs privitoare la cuantumul cheltuielilor de judecat acordate de prima instanț, se reține c sunt nefondate, deoarece suma de 743,50 lei acordat, este compus din taxa de timbru și timbru judiciar achitate de reclamant și suma de 700 lei onorariu avocațial, sum care, în raport de valoarea pricinii și munca depus de aprtorul ales, nu este nepotrivit de M, în speț nefiind incidente prevederile art.274 alin.3 Cod procedur civil, prevederi invocate de recurent.
În consecinț, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 Cod procedur civil cu raportare la prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunitții Europene și art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția General a Finanțelor Publice S M, în nume propriu și în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice S
În temeiul prevederilor art.274 Cod procedur civil, instanța va obliga recurenta s plteasc prții intimate suma de 1.500 lei cheltuieli de judecat, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondatrecursul declarat de recurentaDIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S M,în nume propriu și în reprezentareaADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE S Mîmpotriva sentinței nr.112/CA din 3 martie 2009 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Oblig partea recurent s plteasc prții intimate suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecat în recurs.
REVOCABIL .
Pronunțat în ședința public, azi 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud.
Jud. fond
Tehnoredact. -
4 ex./ 14.10.2009
2 com._______
1.DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S M - în nume propriu și în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI SM-S M, Roman, nr.3-5, jud. S
2.-S M,-, Bl.22,.10, jud. S M
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
