Contestație act administrativ fiscal. Decizia 457/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 457

Ședința publică de la 30 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara

Grefier:

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre examinare recursul promovat de pârâtaAdministrația Finanțelor Publiceîmpotriva sentinței civile nr. 547 din 31 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimatul - reclamant ( legitimat cu seria - nr. - eliberat la data de 26 iunie 1985 de Poliția B), lipsind recurenta -pârâtă.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 23 aprilie 2009 s-a depus din partea întâmpinare în două exemplare.

Instanța constată recursul a fost formulat în termenul legal, fiind depus la oficiul poștal la data de 18 februarie 2009, iar sentința a fost comunicată recurentei la data de 2 februarie 2009; totodată, recursul a fost motivat în termenul legal, iar potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 este scutit de plata taxelor judiciare de timbru. Constată că prin întâmpinare s-a invocat excepția de tardivitate a recursului și acordă cuvântul cu privire la acest aspect.

Intimatul arată că data de 18 februarie 2009 era ultima zi de depunere a recursului, împrejurare față de care renunță la excepția tardivității invocată în întâmpinare. Nu mai are de formulat cereri.

Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Intimatul având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate. În combaterea motivelor de recurs arată că era scutit de plata impozitului pe venit până la data de 31 iulie 2002. Susține în totalitate întâmpinarea depusă la dosar. Nu contestă temeiul legal în baza căruia ar datora impozitul după data de 1.08.2002; contestă perioada anterioară datei de 1.08.2002.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 547 din 31.10.2008 Tribunalul Bacăua respins excepția necompetenței sale materiale și a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârât Administrația Finanțelor Publice B; în consecință, a anulat titlul executoriu nr. -/09.09.2008.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Pentru anul 2002 i s-a întocmit fișa fiscală pentru un venit din salarii scutit de impozitul pe venit în sumă de 19.726.494 lei. Prin decizia de impunere din 16.10.2003 emisă de pârâta B pentru anul fiscal 2002 s-a stabilit o diferență de impozit de 195.840.000 lei ROL, în baza art. 65 din OG nr. 7/2001 în vigoare la acea dată.

Contribuabilul a decedat la data de 13.11.2003, iar anterior decesului a fost încadrată într-o categorie cu handicap care necesită o protecție specială, conform OG nr. 102/1999. Ulterior decesului soției, reclamantul a solicitat autorității publice să ia act de copia declarației rectificative emisă de angajator și să recalculeze impozitul pe venit pentru defunctă. Cu toate acestea organul fiscal a emis titlul executoriu nr. -/09.09.2008 și somația cu același număr, în considerarea calității de moștenitor.

Titlul executoriu a fost emis pentru suma de 1.758 lei reprezentând impozit pe venit din regularizări, care a avut termen de plată 17.11.2003 și majorări de 2927 lei pentru perioada 17.11.2003 - 09.09.2008.

Cum în prezenta cauză este atacat însuși titlul de creanță, care a fost emis odată cu somația, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 399 alin. 3, coroborat cu art. 400 alin. 2.pr.civ. competentă fiind instanța de contencios fiscal motiv pentru care va respinge excepția necompetenței Tribunalului Bacău.

În fond se constată că titlul a fost emis pe numele reclamantului în calitate sa de succesor la defunctei . Titlul intitulat decizie de impunere anuală a fost emis la data de 16.10.2003. Acesta nu a fost contestat de defunctă care a și decedat la mai puțin de o lună.

Titlul executoriu a fost emis în baza art. 145 alin. 1.pr. fiscală cere se referă la somație și nu la titlu, precum și art. 25 alin. 2 și art. 29 alin. 1 care se referă la succesiunea contribuabilului.

În perioada impozabilă erau aplicabile dispozițiile art. 44 lit. b din OUG nr. 102/29.06.1999, dispoziții care au fost abrogate abia la data de 01.08.2002, data la care a intrat în vigoare Legea nr. 519/2002. Prin urmare, defuncta nu datora impozit pe venit în perioada 01.01.2002 - 31.07.2002, motiv pentru care nici moștenitorul acesteia, reclamantul nu datorează acest impozit și cu atât mai mult majorări de întârziere.

În termen legal, împotriva deciziei tribunalului, pârâta Administrația Finanțelor Publice a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a arătat următoarele:

În urma depunerii de către a declarației de venit global pe anul 2002 s-a calculat un impozit pe venit aferent anului 2002, fiind emisă decizia de impunere nr. - din 13.09.2006. După decesul debitoarei obligațiile fiscale au fost transmise succesorului conform art. 29 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală.

Art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999, care prevedea scutirea de impozit pe venit pentru persoanele cu handicap, a fost abrogat prin art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999. Prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2001, aplicabilă în prezenta cauză, s-a abrogat în totalitate Ordonanța Guvernului nr. 73/1999.

Conform art. 6 lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 și Hotărârii Guvernului nr. 54/2003 sunt scutite de impozit pe venit veniturile reprezentând avantaje în bani sau în natură a persoanelor cu handicap. Persoanele fizice prevăzute la art. 6 lit. j) nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 4.

Instanța nu a observat că ordonanța de abrogare a cuprins noi precizări referitoare la aplicarea impozitului pe venit. În acest sens sunt de reținut dispozițiile art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001, normă legală care prevede neechivoc aplicarea impozitului pe veniturile din salarii și în cazul persoanelor cu handicap. Chiar dacă Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 a fost abrogată, în cauză sunt aplicabile prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 deoarece ordonanța de abrogare vine cu completări referitoare la aplicarea impozitului pe venit în cazul persoanelor cu handicap.

Recursul nu este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a invocat scutirea de la plata impozitului pentru veniturile care fuseseră obținute de autoarea sa în anul 2002, susținând că această scutire operează, în temeiul art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999, pentru perioada 1.01.2002 - 31.07.2002. Așadar, în limita acestei perioade trebuie fixată analiza aplicabilității sau inaplicabilității dispozițiilor invocate de reclamant.

Potrivit art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 - în reglementarea în vigoare în perioada analizată - persoanele cu handicap (cum a fost și autoarea sa), încadrate cu contract individual de muncă, beneficiază de scutire de impozit pe salariu, atât în cazul în care sunt angajate cu contract individual de muncă, cât și în cazul în care sunt angajate cu convenție de prestări de servicii.

Acest text a fost abrogat, mai întâi, prin art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999. Însă (dincolo de faptul că această ordonanță a fost abrogată prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2001), Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 a fost respinsă prin Legea nr. 206/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 275 din 24 aprilie 2002). Potrivit art. 60 alin. 3 din Legea nr. 24/2000,abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament."

Dat fiind faptul că Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 a fost respinsă de Parlament prin lege, legiuitorul a considerat că se impune din nou abrogarea art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 și a făcut acest lucru prin Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 29.07.2002. Astfel, prin art. I pct. 43 s-a prevăzut că,la articolul 44, literele b) și f) se abrogă".

Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Cum în textul Legi nr. 519/2002 nu s-a prevăzut o dată ulterioară de intrare în vigoare, intrarea în vigoarea a avut loc la data de 1.08.2002.

Concluzionând, se reține că dispozițiile art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 au fost în vigoare până la data abrogării sale printr-o altă lege specială (1.08.2002), dată până la care autoarea reclamantului beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii.

Art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 ( intrată în vigoare la data de 1.01.2002, astfel cum se prevede prin art. 73) invocat de recurentă reglementează categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit. Între aceste venituri sunt prevăzute, într-adevăr, veniturile din salarii (lit. b); însă, acesta nu înseamnă nu scutirea prevăzută în legătură cu aceste categorii de venituri printr-o lege specială (cum este cazul veniturilor realizate de persoanele cu handicap) nu a rămas în vigoare până la data abrogării sale exprese tot printr-o lege specială.

Față de cele ce preced, curtea de apel constată că, sub aspectele de legalitate care au fost invocate prin cererea de recurs, hotărârea recurată nu este susceptibilă de modificare ori casare.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul promovat de recurenta - pârâtăAdministrația Finanțelor Publiceîmpotriva sentinței civile nr. 547 din 31 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi30 aprilie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Red.

2 ex. 15 mai 2009

Președinte:Mona Gabriela Ciopraga
Judecători:Mona Gabriela Ciopraga, Vera Stănișor, Lăcrămioara

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 457/2009. Curtea de Apel Bacau