Contestație act administrativ fiscal. Decizia 483/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.483/CA/2008-
Ședința publică din data de 17 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Toros Vig Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona
Judecător: - -- președinte secție
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor în contencios administrativ declarate de recurentele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în O str. - nr. 2B, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ O cu sediul în O-,în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR cu sediul în B str. - nr. 17, sector 1 în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL cu sediul în O- și chemata în garanție - TRANSPORT ROMÂNIA SRL cu sediul în O,Șos. - nr.43 A împotriva Sentinței nr.211/CA din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr.3376/2006, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B consilier juridic în baza delegației depuse la dosar și pentru intimata - SRL avocat în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, intimata reclamantă - SRL a depus la dosar întâmpinare, după care:
Părțile prezente arată că nu au cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta recurentei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B solicită admiterea ambelor recursuri, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea recurată instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, a anulat actele constatatoare și procesele-verbale ale - O, însă nu a anulat decizia de soluționare a contestației nr.28/30.05.2006. Cu toate acestea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE a fost obligată să restituie sumele achitate către și compensate de, cu dobânzi aferente sumelor încasate și tot a fost obligată să plătească și cheltuieli de judecată.
Arată că nu este în culpă procesuală sens în care solicită a nu fi obligați la cheltuieli de judecată. Dacă totuși se va considera că și este în culpă procesuală solicită ca aceasta să achite împreună cu în cotă de cheltuieli de judecată. Sumele au fost compensate de, tot ei le-au și stabilit, toți banii colectați merg la un buget consolidat al statului. Arată că pentru accizele și TVA-ul vămii se aplică procedura lor, iar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE trebuie să facă foarte multe demersuri pentru restituirea acestor sume.
Mai mult, această hotărâre privind restituirea sumelor nu este aplicabilă, nu poate restitui aceste sume, și mai mult, intimata reclamantă nu se încadrează în prevederile art. 124 Cod procedură fiscală.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea celor două recursuri ca nefondate, menținerea în totalitate a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
În motivare arată că nu au fost incluse în categoria produselor accizabile radiocasetofoanele simple. Codul d e procedură fiscală face distincție între combinele audio și dublu radiocasetofoane. Includerea radiocasetofoanelor simple cu sau fără CD în categoria produselor accizabile s-a realizat de către organele vamale prin interpretarea necorespunzătoare a definiției combinei audio prevăzută la art. 208 alin. 4 pct. 5 din Legea 571/2003, în vigoare în momentul importurilor. Normele legale nu se interpretează doar literar. sunt taxe de consum considerate de lux.
Astfel, radiocasetofoanele simple nu pot fi asimilate radiocasetofoanelor duble, iar combinele audio sunt aparate superioare, care impun accizarea. Astfel acestea nu sunt supuse accizării, actele administrative prin care s-au calculat aceste accize cu majorări, dobânzi și penalități sunt lovite de nulitate.
Apreciază că aceste sume se varsă în bugetul statului, aflat în subordinea și, astfel că e irelevant că acestea se încasează în conturi diferite.
Restituirea sumelor încasate în plus sau pe nedrept se face conform codului d e procedură fiscală din același buget în care s-au încasat, cel central de stat. Astfel nu este vorba de bugete separate. Dacă este adevărat că e nevoie de avize peste avize pentru restituirea sumelor încasate în plus, apreciază că ar trebui să se prevadă o procedură mai simplă pentru restituirea acestora.
CURTEA DE APEL
Deliberând.
Constată că prin Sentința nr.211/CA/26.05.2008, Tribunalul Bihor a admis acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta - SRL O împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA REGIONALA VAMALĂ O și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B, a anulat actele constatatoare privind taxele vamale cuvenite bugetului statului nr. 774 - 788 din data de 13.03.2006 și nr. 801/16.03.2006 precum și procesele verbale nr. 58/20.03.2006 și nr.7447/16.03.2006 privind calculul majorărilor de întârziere, nr.19/17.03.2006și nr.7448/16.03.2006 privind calculul dobânzilor și penalităților de întârziere.
A obligat pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B să restituie în întregime reclamantei sumele achitate cu titlu de diferență de taxe vamale, majorări de întârziere, dobânzi și penalități de întârziere prevăzute în actele de constatare și procesele verbale menționate precum și a celor compensate în baza notei de compensare nr.12115/27.04.2006.
Aceeași pârâtă a fost obligată să plătească dobânda prevăzută la art.124 Cod procedură fiscală, calculată la nivelul majorării de întârziere prevăzută de acest act normativ asupra sumelor achitate de reclamantă de la data achitării și până la data restituirii acestora și 11.100 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă împotriva - TRANSPORT ROMÂNIA SRL Oaf ost respinsă ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit concluziilor expertului din completarea la raportul de expertiză (filele 79-88 vol II) combinele audio au în componența lor echipamente electronice care definesc performanțe superioare în raport cu radiocasetofoanele analizate, diferențele dintre radiocasetofoanele în litigiu și combinele audio analizate fiind detaliate în obiectivul
A mai reținut că expertul a conchis că radiocasetofoanele introduse în țară pe seama reclamantei cu menționate la filele 61 aliniatul final și 62 al.1, anexate în copie la dosar nu sunt combine audio.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs DIRECȚIA REGIONALA VAMALĂ O și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului său DIRECȚIA REGIONALA VAMALĂ O arată că din cele 2429 radiocasetofoane importate (în perioada ianuarie - martie 2005), 1651 au patru funcții audio și că potrivit OUG 158/27.11.2008, combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeași carcasă sau module) cel puțin 4 aparate sau funcțiuni diferite, dintre care cel puțin 3 sunt funcțiuni audio (recepție, înregistrare, reproducere).
Expertul, deși reține că aceste radiocasetofoane au4 funcții audio, nu ține cont de definiția legală și conchide că nu sunt totuși combine audio.
DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în motivarea recursului său arată că prin sentința recurată, instanța de fond n-a anulat Decizia de soluționare a contestației nr.28/30.05.2006 și cu toate acestea a fost obligată să restituie sumele achitate de reclamantă DIRECȚIEI REGIONALE VAMALE O și compensate de către aceeași pârâtă.
Obiectul cauzei este pronunțarea asupra faptului dacă radiocasetofoanele cu CD importate sunt produse supuse accizelor, precum și asupra taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor și penalităților de întârziere aferente și nu asupra încadrării tarifare a produselor importate.
În drept au fost invocate prevederile art.304 pct. 8 și 9 Cod Procedură Civilă.
Intimata reclamantă prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursurilor, cu motivarea că sunt lipsite de temei.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, conform art. 304 raportat la art. 304 ind.1 și 306 Cod Procedură Civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, se constată că aceasta este netemeinică și nelegală.
Potrivit dispozițiilor art. 207 din Legea nr.571/2003 în vigoare la data efectuării operațiunilor de import din litigiu, următoarele produse erau supuse accizelor:
i). aparatele video de înregistrat sau reprodus, chiar încorporând cu receptor de semnale videofonice cu codul NC 8521; combine audio cu codurile NC 8519, 8520 și 8527;
j). dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc cu codul NC 8527;
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că sunt supuse accizelor combinele audio cu codul 8527 și dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc cu codul NC 8527.
Potrivit art. 208 din Legea 571/2003 în vigoare la data importului, combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeași carcasă sau în module) cel puțin 4 aparate sau funcțiuni, dintre are cel puțin trei sunt funcțiuni audio (recepție, înregistrare pe bandă magnetică, înregistrare pe compact disc, reproducere disc patefon, reproducere compact disc, reproducere bandă magnetică, etc).
Din raportul de expertiză rezultă că în perioada ianuarie - martie 2005 reclamanta a introdus în țară 2429 radiocasetofoane cu CD dintre care 1651 au 4 funcții audio, (recepție, înregistrare pe bandă magnetică, reproducere bandă magnetică și reproducre compact disc- fila 66 din dosarul de fond), ceea ce denotă că, contrar celor reținute de expert, aceste aparate sunt combine audio, astfel cum sunt ele definite de art.208 din Legea 571/2003.
Din același raport rezultă că ele au codul 8527 și ca atare potrivit art. 207 din Legea nr. 571/2003 sunt supuse accizelor.
Față de toate aceste considerente, în baza art.312 Cod Procedură Civilă, instanța urmează a admite ca fondate recursurile, a casa sentința și rejudecând în fond acțiunea principală, astfel cum a fost precizată, aor espinge.
În ce privește cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă, cum aceasta n-a fost soluționată pe fond, urmează a fi casată cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Cheltuieli de judecată n-au fost solicitate de recurente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondate recursurile declarate de DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ O în nume propriu și în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B împotriva Sentinței nr.211/CA din 26.05. 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o casează în întregime în sensul că:
RESPINGE acțiunea în contencios administrativ introdusă și precizată de reclamanta - SRL cu sediul în O- împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în O str. - nr. 2B, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ O cu sediul în O-, și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B str. - nr. 17, sector 1.
Trimite cauza spre rejudecarea cererii de chemare în garanție formulată de reclamanta - SRL O împotriva - TRANSPORT ROMÂNIA SRL cu sediul în O,Șos. - nr.43 A la aceiași instanță de fond- Tribunalul Bihor.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 17.12.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red.dec.
În concept la 06.01.2009
Jud. fond
Tehn.red./2 ex.
06.12.2009
Președinte:Toros Vig Ana MariaJudecători:Toros Vig Ana Maria, Marinescu Simona
