Contestație act administrativ fiscal. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ și de

CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL

DOSAR NR.- -

DECIZIA NR. 5/CA/2009 -

Ședința publică

din 14 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Băltărete Savina președinte secție

- - - Judecător

- - - Judecător

- - - Grefier

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de recurentul reclamant din O,-, - 9,. 1,.4, cod poștal -, împotriva Sentinței nr. 220/CA/2008 pronunțată la 26.05.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Bihor în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI, cu sediul în O,--4, cod poștal -, județul B, având ca obiect ANULARE ADMINISTRATIV FISCAL.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 14.01.2009 emisă de Baroul Bihor - & în reprezentarea recurentului și consilier juridic în reprezentarea intimatei, lipsă fiind recurentul .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este legal timbrat, fiind achitată taxa de timbru în valoare de 4 lei prin chitanța seria - nr. - din 14.01.2009 și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, după care:

Reprezentantul recurentului depune la dosar adresa prin care acesta s-a adresat intimatei și practică judiciară.

Reprezentanta intimatei depune la dosar întâmpinare în dublu exemplar.

INSTANȚA, văzând că întâmpinarea a fost depusă la dosar cu încălcarea prevederilor art. 114 ind.1 Cod Procedură Civilă, recalifică actul ca fiind concluzii scrise și comunică 1 exemplar reprezentantului recurentului.

Nefiind excepții sau chestiuni prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului arată că susține recursul, solicită admiterea lui și în consecință casare sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului arată că acțiunea a fost respinsă pe excepția de prematuritate, dar apreciază că aceasta nu se află sub incidența prevederilor art.7 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Apreciază această soluție ca fiind netemeinică și nelegală și prin necercetarea fondului pricinii.

Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate, apreciind că art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 obligă la efectuarea procedurii prealabile, ceea ce nu s-a făcut în cauză. De asemenea prevederile OUG nr.50/2008 se referă la taxa de poluare, care este diferită de taxa de primă înmatriculare, nu sunt aplicabile în cauză.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 220/CA/2008 pronunțată la 26.05.2008 în dosarul nr-, Tribunalului Bihora admis excepția de inadmisibilitate și prematuritate a acțiunii invocată de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O, și în consecință a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, ață de înscrisurile depuse la dosar, a reținut că reclamantul a achitat in contul Trezoreriei Municipiului suma de 3.865 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, pentru autoturismul marca FORD MONDEO, nr. șasiu -, fabricat în anul 2004, data primei înmatriculării fiind 01.01.2005 după cum rezultă din cuprinsul facturii depuse în copie simplă necertificată, necontestată, în traducere nelegalizată (fila 19), aspect dovedit cu chitanța seria - nr. -, eliberată de Trezoreria Municipiului O la data de 25.10.2007 (20).

Reclamantul nu a dovedit cu probe judiciare certe că, prin procedura prealabilă, a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunitare.

Or, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. - (1^1) În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând. - (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ - jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta."

În raport de considerentele anterior expuse, cererea reclamantului apare evident ca fiind inadmisibilă, fiind promovată cu nerespectarea procedurii administrative prealabile, motiv pentru care instanța va admite excepția de inadmisibilitate și prematuritate, respingând ca atare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, conform dispozitivului prezentei.

Potrivit art. 274 Cod Procedură Civilă pârâta vor fi obligată să plătească cheltuielile de judecată constând in onorariul avocat in cuantum de 1.000 RON, plata fiind dovedita prin chitanța anexată la dosar ( 29) și suma de 39,30 lei taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei hotărâri, în termen și legal timbrat, a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestei căi de atac, desființarea sentinței atacate și pe cale de consecință obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme în cuantum de 3865 lei.

În motivarea recursului se arată că aprecierea de către instanță că nu se poate contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea taxei speciale pentru autoturisme, fără îndeplinirea procedurii administrative prealabile, echivalează cu negarea dreptului recurentului de a avea acces liber la justiție și contravine art.21 alin.1 din Constituția României, care prevede că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime și nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Chitanța fiscală este un act fiscal contabil, un instrument justificativ de plată a unei sume de bani, având aceeași valoare ca și ordinul de plată pentru operațiunile bancare și prin urmare nu este un act administrativ, astfel cum este definit actul administrativ prin art.2 din Legea nr.554/2004.

Recurentul mai arată că hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală întrucât chitanța fiscală care face dovada achitării de către acesta a taxei de primă înmatriculare nu este un act administrativ și în consecință solicită anularea acesteia și obligarea pârâtei la restituirea acestei taxe pe care a achitat-o în mod nelegal, actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății.

Recursul nu este motivat în drept cu referire la dispozițiile art.304 Cod Procedură Civilă.

Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu în temeiul dispozițiilor art.304 ind.1 Cod Procedură Civilă, instanța constată că recursul este neîntemeiat.

Prin respectarea dispozițiilor cuprinse în art.7 din Legea nr.554/2004, referitoare la îndeplinirea procedurii prealabile, nu se îngrădește accesul liber la justiție. Dimpotrivă, legiuitorul a prevăzut posibilitatea autorității contractante de a-și revoca actul administrativ emis, la solicitarea părții care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim prin actul respectiv, situație în care autorității trebuie să i se dea posibilitatea de a-și revoca actul administrativ pe care l-a emis și care este nelegal, fără însă ca prin această procedură prealabilă să fie încălcat dreptul părții de a se adresa instanței de judecată.

În ceea ce privește chitanța fiscală - nr. - prin care se face dovada plății de către recurent a taxei de primă înmatriculare, instanța constată că această chitanță fiscală nu este un act administrativ, situație în care nu se poate dispune de către instanță anularea acesteia, astfel cum a solicitat recurentul în motivele de recurs, anularea dispunându-se de către instanță doar pentru actele administrative pe care le consideră nelegale.

În speță instanța putea să constate că taxa de primă înmatriculare a fost percepută în mod nelegal de către autoritatea pârâtă, ca urmare a faptului că dispozițiile art. 214 ind.1 Cod fiscal contravin normelor comunitare, respectiv că autoritatea pârâtă în mod nelegal refuză restituirea sumei de bani plătită în contul acestei taxe, adică refuză să-i recunoască recurentului reclamant dreptul pretins de acesta.

Or, în prezenta cauză nu există un astfel de refuz din partea intimatei pârâte, deoarece recurentul reclamant nu s-a adresat acesteia cu o cerere în acest sens, anterior introducerii acțiunii în instanță.

Dispozițiile art.1 din Legea nr.554/2004 prevăd că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Dispozițiile art.8 alin.1 teza a II-a din aceeași lege prevăd că se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri.

Așa cum am arătat, în speță nu suntem în prezența unui astfel de refuz nejustificat din partea autorității pârâte, situație în care în mod legal a fost admisă excepția de prematuritate a acțiunii formulată de recurentul reclamant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin. 1 Cod Procedură Civilă, urmează a fi respins ca nefondat recursul și păstrată în totalitate hotărârea atacată.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant din O,-, - 9,. 1,.4, cod poștal -, împotriva Sentinței nr. 220/CA/2008 pronunțată la 26.05.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Bihor în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI, cu sediul în O,--4, cod poștal -, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - - -

Red. dec. - S-27.01.2009

- jud. fond. -

- dact. - 2 ex. - 27.01.2009

Președinte:Băltărete Savina
Judecători:Băltărete Savina, Marinescu Simona, Sotoc Daniela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Oradea