Contestație act administrativ fiscal. Decizia 751/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 751
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N, împotriva sentinței civile nr.52/CF din 9 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic și intimatul-reclamant, asistat de avocat.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Se înmânează reprezentantului recurentei un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Avocat depune la dosar delegație și practică judiciară și arată că nu mai are cereri de formulat.
Consilier juridic pentru recurentă arată, de asemenea, că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, se constată terminată cercetarea judecătorească și se acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței Tribunalului Neamț și pe fond menținerea obligației intimatei de plată a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, în sumă de 6.614,91 lei.
Această taxă este reglementată de art.214 din Legea 571/2003, articol care este în vigoare, nefiind declarat neconstituțional. De asemenea, arată că, prin aplicarea acestei taxe nu s-au încălcat prevederile art.90 din Tratatul UE, taxa aplicându-se tuturor autoturismelor și astfel, nu poate fi vorba de discriminare.
Solicită ca instanța să aibă în vedere și dispozițiile OUG 50/2008 care, prin normele metodologice de aplicare stabilește procedura de restituire acestei taxe. Mai mult, reclamanta nu a făcut dovada realizării procedurii prealabile.
Față de cele menționate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat pentru intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg în întâmpinare.
Cu privire la procedura prealabilă, arată că de vreme ce s-au adresat pârâtei și au primit un răspuns la adresă, răspuns prin care pârâta precizează că suma nu poate fi restituită și chiar indică instanța căreia reclamantul se poate adresa, consideră procedura prealabilă realizată.
Pe fondul cauzei, apreciază că Tratatul UE are prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne, iar autoritățile române trebuie să garanteze aplicarea și funcționarea acestui tratat. Art.90 din tratatul mai sus menționat reglementează situațiile discriminatorii în sensul că nu pot fi aplicate altfel decât în celelalte state.
Cu privire la prevederile OUG 50/2008, și acestea încalcă prevederile Tratatului UE.
În concluzie, față de practica judiciară depusă la dosar și motivele dezbătute pe larg în întâmpinare, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței recurate.
Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Neamț reclamantul in contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună anularea actului administrativ fiscal cu seria - nr.- emisa la 19.07.2007 in cuantum de 6614,91 lei de către parata, reprezentând încasare taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule si obligare a pârâtei la restituirea sumei de 6614,91 lei, precum si a dobânzilor legale de la data plații până la achitarea efectivă. În motivarea cererii reclamantul arata ca in luna iulie 2007 importat un autoturism marca Opel Astra dintr-un stat membru al comunității europene pentru a cărui prima înmatriculare a plătit taxa speciala, de prima înmatriculare. Considerând nelegala perceperea taxei, reclamantul a cerut restituirea acesteia, răspunsul primit de la autoritatea publica pârâta fiind negativ. In drept, reclamantul invoca art. 992-997 și 1092 cod civil - plata nedatorata si in subsidiar invoca drept temei al cererii îmbogățirea fără justă cauza. În apărările formulate pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiata. Se invoca neîndeplinirea procedurii prealabile in sensul ca reclamanta nu a formulat contestație împotriva actului administrativ fiscal. Pe fond se susține legalitatea actului de impunere întocmit pe dispozițiile art. 214 alin.1 din. nr. 571/2003- text de lege aflat in vigoare si care nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.
În dovedire au fost depuse înscrisuri, chitanța de plata a taxei, certificat de înmatriculare al autovehiculului, precum si adresa nr.26541/03.03.2008.
Examinând materialul probator, actele si susținerile părților, instanța retine următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr. 52/CF/09 iulie 2008 a fost respinsă excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, a fost admisă în parte acțiunea și s-a dispus obligarea pârâtei să-i restituie reclamantului suma de 6614,91 lei, reprezentând taxă specială de primă înmatriculare, precum și dobânda legală începând cu 19 iulie 2007 și până la data plății.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism din străinătate pentru a cărui prima înmatriculare a plătit taxa prevăzuta de art.214 al. 1 din. nr.571/2003. Solicitării de restituire a taxei, pârâta i-a răspuns ca nu exista act normativ care sa reglementeze acest aspect.
Examinând excepția lipsei procedurii prealabile, instanța o constată neîntemeiată pentru motivele care urmează:
Reclamantul a solicitat restituirea taxei, parata oferindu-i si răspuns, iar solicitarea de restituire întrunește condițiile legale ale unei plângeri prealabile prin care se solicita anularea actului de impunere si repararea pagubei.
Pe fondul cauzei acțiunea reclamantului se dovedește întemeiata in parte pentru motivele care urmează:
Taxa speciala de înmatriculare cunoscuta sub denumirea de taxa de prima înmatriculare este prevăzuta de art. 2141, 2142si 2143din Legea 571/2003. Cu începere de la 1.07.2008, odată cu intrarea in vigoare a OUG. nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, prevederile art. 2141, 2142și 2143din Codul Fiscal urmează a fi abrogate. Textele de lege mai sus-arătate au fost introduse in Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006 modificata prin OUG.nr.110/2006. Prin aceste texte de lege a fost instituita obligația de plata a obligației fiscale denumita "taxa de prima înmatriculare"care potrivit art.2142alin.2 se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România.
In cauza au incidenta in mod direct si dispozițiile dreptului comunitar direct aplicabil in statele membre ale Uniunii Europene.
Astfel are incidenta art. 90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene potrivit căruia, "nici un stat membru, nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se plica, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Un efect indirect al taxei instituite prin art. 2141- 2143din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu intre autovehiculele second-hand provenite din România si autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Daca autoturismele second-hand înmatriculate deja in România sunt exceptate, potrivit art.2142din Legea nr. 571/2003 de la plata taxei de prima înmatriculare, nu de același regim fiscal se bucura si autoturismele second-hand înmatriculate in alte state.
Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român (în speță Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalcă dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratat.
Deși prevederile art.2141- 2143din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstituționale și nici discriminatorii, potrivit art.148 alin 2 și 4 din Constituția României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate față de dispozițiile contrare cum sunt cele ale art.2141- 2143din Codul Fiscal și potrivit art.148 alin 4 autorității judecătorești îi revine obligația de a da eficiență normelor de drept comunitar.
Pentru motivele astfel arătate temeiul juridic invocat de autoritatea fiscala, are natura unei taxe cu efect echivalent si discriminatorii, fiind in contradicție cu dreptul comunitar direct aplicabil in statele membre ale Uniunii Europene. Aceeași natura a unei taxe cu efect echivalent o are si taxa de poluare reglementata de OUG. nr.50/2008. In acest sens, deși scopul declarat de legiuitor este cel al protecției mediului, nu rezulta pentru ce motiv un autoturism înmatriculat deja in România este mai puțin poluat decât un autoturism aflat la prima înmatriculare. Astfel, art. 4 lit. a din OUG nr.50/2008 impune obligativitatea taxei cu ocazia primei înmatriculări in România. Nu intra sub incidenta taxei autoturismele înmatriculate deja. Faptul ca un autoturism este înmatriculat in alt stat al Uniunii Europene nu echivalează cu aceea ca autovehiculul are emisii poluante mai grave decât emisiile poluante ale unui autovehicul înmatriculat in România, iar taxa astfel instituita are drept efect indirect crearea unei situații privilegiate cumpărătorilor de autoturisme second-hand înmatriculate in România față de cumpărătorii de autoturisme second-hand înmatriculate in alte state ale motiv pentru care se constata ca si aceasta reglementare încălca prevederile art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene.
Cu privire la cererea de anulare a actului cu seria - nr. - emis la 19.07.2007, se constata ca acesta nu este un act administrativ, in sensul art. 3 lit. c din Legea nr. 554/2004, nu este susceptibil de anulare fiind o simpla chitanța, motive pentru care capătul de cerere astfel formulat, va fi respins.
Ceea ce este admisibil in acțiunea formulata este cererea de restituire a taxei, precum si a dobânzilor. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P
În motivarea recursului recurenta susține că în mod greșit instanța a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile. întrucât reclamantul nu a formulat contestație împotriva actului administrativ fiscal în termen de 30 de zile la organul care a emis actul, iar pe fond susține că în mod greșit a fost admisă acțiunea, invocând dispozițiile art. 1 alin. 5 din Constituție și susținând că obligația de plată a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule este reglementată de art. 214 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, text de lege ce este în vigoare și nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.
Recurenta mai susține că această reglementare nu încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, subliniază faptul că această taxă se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, astfel încât consideră că nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu. Precizează faptul că restituirea de sume de la buget se face în condițiile art. 117 din Codul d e procedură fiscală, condiții care nu erau îndeplinite de debitoare la data formulării cererii.
Solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere nr.OUG 50/2008, în vigoare de la data de 01 iulie 2008.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului. Cu privire la excepția invocată arată că la data de 18 februarie 2008 a adresat o plângere recurentei, la care i s-a răspuns cu adresa 26541 din 13 martie 2008 în sensul respingerii solicitării de restituire a taxei, menționând că se poate adresa instanței de contencios administrativ.
Pe fond intimatul arată că instanța a reținut incidența dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție și a dat eficiență alin. 4 din același articol, invocă încălcarea art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene. Menționează că autoturismul nu era la prima înmatriculare și prin perceperea taxei se aplică un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele înmatriculate in afara granițelor României față de autoturismele second-hand înmatriculate în România.
În ceea ce privește nr.OUG 50/2008 intimatul susține că încalcă, de asemenea, dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire Uniunii Europene.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, constată că recursul este nefondat.
În condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte, fiind respins capătul de cerere privind anularea adresei seria - nr. - din 19.07.2007, cu motivarea că acest act nu este administrativ, iar sub acest aspect nu s-a declarat recurs, excepția lipsei procedurii prealabile nu mai are obiect.
În ceea ce privește fondul,în cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea directă și prioritară a dispozițiilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Apărările invocate de recurentă nu sunt de natură a duce la reformarea sentinței recurate, instanța de fond apreciind și aplicând corect dispozițiile constituționale și cele ale dreptului comunitar.
Principiul invocat de recurentă, cel al supremației legii, stabilit de art. 1 alin. 5 din Constituție, este corect, însă trebuie aplicat în sensul de a da eficiență dispozițiilor constituționale, în speța art. 148 alin. 2 din Constituție, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. In cauză nu s-a pus probleme neconstituționalității art. 241 alin. 1 din Codul fiscal, ci aceea a încălcării dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratat, prin introducerea unei dispoziții în dreptul intern incompatibilă cu dreptul comunitar.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second - hand este discriminatorie în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza Nâdasdi și, unde Curtea Europeană de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atât timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată in circulație pe teritoriul unui stat membru de o asemenea manieră încât valoarea acesteia, atunci când se aplică autoturismelor importate din statele membre, excede valorii reziduale a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Recurenta susține că taxa specială auto se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, așa încât consideră că nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu.
Afirmația recurentei este adevărată, dar numai dacă se referă la autoturisme noi, pentru că în situația în care se achiziționează autoturisme second - hand, cumpărătorul care achiziționează un astfel de autoturism dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene este dezavantajat față de cel care cumpără un autoturism second - hand deja înmatriculat în România și care nu mai este obligat la plata unei asemenea taxe.
Invocarea de către recurentă a dispozițiilor din legile fiscale interne în temeiul cărora s-a prevăzut taxa specială auto, dovedite a fi contrarie normelor de drept comunitar înfrânge dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție.
În ipoteza în care o lege internă contravine normelor dreptului comunitar, jurisdicțiilor naționale le revine sarcina să elimine aceste disfuncționalități, recunoscând particularilor drepturile ce le revin prin aplicarea directă a Tratatului, iar instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile constituționale interne și cele ale Tratatului.
Recurenta a mai susținut că restituirea de sume de la buget se face în condițiile art. 117 din Codul d e procedură fiscală, condiții pe care intimata -reclamantă nu le îndeplinește.
Curtea reține că potrivit articolului invocat de recurentă restituirea de sume de la buget se face la cerere, că intimatul a formulat o asemenea cerere, ce i-a fost respinsă de recurentă, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată.
Față de considerentele expuse anterior cu privire la legalitatea încasării taxei de primă înmatriculare, curtea reține că intimatul se încadrează în situația prevăzută de art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală, fiind vorba de suma plătită ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale și că cererea intimatului este admisibilă.
În ceea ce privește incidența dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, invocate de recurentă, curtea reține că acest act nu era în vigoare la data nașterii raportului juridic și nu se poate aplica retroactiv, iar dispozițiile art. 11 din acest act normativ nu pot fi reținute ca fiind aplicabile în speță, în situația în care s-a apreciat că perceperea taxei de primă înmatriculare este contrarie normelor de drept comunitar și din această perspectivă reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei și nu numai a unei diferențe între taxa stabilită în baza legislației interne în vigoare până la data de 01 iulie 2008 și cea stabilită în temeiul unui act normativ adoptat ulterior datei la care a luat naștere raportul juridic fiscal și care este stabilită pe alte principii și are altă destinație.
Pentru considerentele mai expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va dispune respingerea recursului ca fiind nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat,recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P împotriva sentinței civile nr. 52/CF/09 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored. 2 ex.
03 dec. 2008
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan
