Contestație act administrativ fiscal. Decizia 752/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.752
Ședinta publica din data de 21 martie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Rodica Filip
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C ÎN NUME ȘI PENTRU AUTORITATEA NAȚIONALĂ VAMALĂ B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, împotriva sentinței civile nr. 2174 pronunțată în data de 09 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se prezintă av. în reprezentarea intereselor recurentului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de către recurentul, este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar recursul formulat este legal timbrat.
Reprezentantul recurentului arată că, clientul să nu a putut depune la dosarul cauzei, certificatul EURO 1 aposteriori, sens în care relevă instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau alte motive de ordine publică de invocat.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 150.pr. civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a recursurilor.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive. În susținere arată că, revocarea actelor administrative atacate s-a făcut în baza acelorași înscrisuri în baza cărora a fost inițial statuat regimul tarifar. Se mai menționează că, bunul dedus impozitării este originar din Comunitatea Europeană, iar controlul efectuat aposteriori n-a vizat determinarea provenienței autovehiculului, pârâtele nefiind în drept să revină asupra acordării regimului preferențial tarifar, neexistând nici o dovadă care să contrazică constatările din certificatul EURO privind caracterul originar al produsului.
În ceea ce privește recursurile formulate de către pârâte solicită respingerea acestora.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2174 din 9 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Direcția Regională Vamală C, Autoritatea Națională Vamală și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
A fost anulată parțial decizia nr.29/2005, actul constatator nr.21796/2004 și nr.1171/2004 în ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere reținute de organul constatator și va considera actele administrative fiscale ca deplin valabile în ce privește obligarea reclamantului la plata taxelor vamale.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că Biroul Vamal Cas tabilit în sarcina reclamantului obligația de plată către bugetul de stat a diferențelor de drepturi vamale, taxe și accize și TVA, deoarece în urma verificărilor efectuate asupra dovezilor de origine și a răspunsului dat de autoritatea vamală germană, s-a constatat că autovehiculul acoperit de certificatul menționat nu beneficiază de regim tarifar preferențial.
Ca urmare, s-a întocmit actul de constatare nr.1171/31.08.2004, înștiințarea de plată și procesul verbal 21796/03.11.2004, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului o creanță de - lei reprezentând taxe vamale, accize și TVA, majorări de întârziere, dobânzi și penalități de întârziere.
Reclamantul a formulat contestație în conformitate cu prevederile art.177 pr.fisc. și prin decizia nr.29/2005 Car espins contestația formulată împotriva actului de constatare și procesului verbal.
Autoritatea vamală română a solicitat în conformitate cu art.106 alin.1 lit.c din HG nr.1114/2001, privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal, autorităților vamale germane verificarea dovezii de origine, respectiv a certificatului EUR 1 nr.AR - prezentat cu ocazia efectuării importului, autoturismului Ford Focus în data de 28.01.2003 de către reclamant.
Această posibilitatea este prevăzută de art.32 alin.1 Protocolul nr.27/2001 ratificat prin OUG nr.192/2001, iar conform răspunsului autorităților germane exportatorul din caseta 1 nu a cerut eliberarea unui certificat EUR 1 și nici nu a semnat caseta 12, astfel că nu se poate confirma că bunul acoperit de certificatul menționat este originar, în sensul Acordului România -
La data emiterii certificatelor, care definesc produsele ca fiind originare în, exportatorul trebuie să îndeplinească anumite formalități de care importatorul trebuie să se asigure înainte de efectuarea importului că sunt în conformitate cu prevederile Acordului, astfel că, în acest caz, nu poate fi depusă ulterior importului dovada faptului că produsul provenea din, și acest lucru nu face valid certificatul EUR 1 care se ia în considerare la data importului.
În ceea ce privește însă penalitățile de întârziere, acestea sunt prevăzute de art.115 pr.fisc. astfel că scadența de plată nu este data la care reclamantul a beneficiat de vămuire preferențială, ci data la care s-a emis procesul verbal și actul constatator privitor la dobânzi și penalități. Astfel, creanța fiscală este constatată prin aceste acte administrativ -fiscale și doar de la data emiterii acesteia pot fi calculate dobânzile și penalitățile de întârziere, în conformitate cu prevederile art.115 și urm. pr.fisc. considerent pentru care instanța a admis în parte acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs atât reclamantul cât și ambii pârâți-recurenți, invocând nelegalitatea sentinței, motiv de casare prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
În motivarea recursului reclamantul arată că în mod greșit instanța de fond a reținut, în esență, că nu se poate confirma că bunul importat este originar din, întrucât analizând prevederile protocolului nr.4/1993 încheiat între România și E se poate desprinde concluzia că voința părților semnatare a fost aceea ca produsul originar din comunitate să beneficieze la importul din România de un regim vamal preferențial.
Ca urmare întrucât intimatele nu au dovedit fără echivoc că produsul importat nu este de origine comunitară, algoritmul de determinare a drepturilor de import folosit de către organele de control nu poate fi acceptat ca fiind legal.
Pârâta de rândul 1 - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C critică soluția instanței de fond prin aceea că în mod nelegal au fost anuale obligațiile accesorii, întrucât dobânzile și penalitățile de întârziere au fost calculate de la data nașterii datoriei vamale, adică data de 28.01.2003 a înregistrării și acceptării declarației vamale de import.
În sprijinul susținerilor sale pârâta de rândul 1 invocă prevederile art.115 alin.1- dobânzi - din HG nr.1050/2004, precum și prevederile art.120 alin.1 penalități de întârziere - din HG nr.1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală.
Recurenta arată că dobânzile și penalitățile de întârziere s-au calculat de la data înregistrării declarațiilor vamale, deoarece datoria vamală s-a născut de la data efectuării importurilor.
Prin recursul formulat pârâta de rândul 2 Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cas olicitat modificarea în parte a sentinței civile nr.2174/2007 în sensul respingerii în totalitate acțiunii reclamantului, apreciind ca greșită interpretarea instanței conform căreia dobânzile și penalitățile de întârziere sunt datorate de la data emiterii actului constatator.
vamale, accizele și TVA, calculate ca urmare anulării regimului vamal preferențial, constituie creanțe bugetare datorate de reclamant de la data efectuării importului.
Fiind o creanță bugetară, datoria vamală urmează regimul juridic fiscal al acesteia fiind purtătoare de accesorii bugetare în conformitate cu prevederile OG nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare și a OG nr.92/2003 privind Codul d e Procedură fiscală.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate pentru următoarele motive:
Prin acțiunea formulată reclamantul a contestat sumele solicitate de către organele vamale în urma anulării regimului vamal preferențial și a recalculării taxelor vamale pentru importul autovehiculului Ford Focus serie șasiu 67279, an de fabricație 2000, capacitate cilindrică 1753 cmc, regim preferențial acordat la data importului în baza certificatului EUR 1 nr.AR -.
Susținerea recurentului în sensul că autovehiculul susmenționat beneficiază de regim tarifar preferențial este contrazisă de probele administrate în cauză, astfel prin adresa de răspuns nr. - 3557/03-1/09.07.2004 a autorităților vamale germane (86 dosar fond), acestea nu au putut confirma că bunul în discuție este originar în sensul Acordului România - și că acesta îndeplinește condițiile Protocolului pentru a putea beneficia de regim vamal preferențial. Ca atare soluția pronunțată de prima instanță în sensul exonerării reclamantului numai de plata obligațiilor accesorii este legală.
În ceea ce privește celelalte două recursuri și care vizează menținerea actelor administrative subsecvente întocmite de organele vamale cu consecința menținerii obligației de plată a dobânzilor și penalităților de întârziere în sarcina reclamantului se reține că motivele invocate sunt contrare prevederilor art.115 pr.fiscală.
Contrar celor susținute de recurentele pârâte în sensul că obligațiile accesorii se datorează de la data importului, scadența de plată nu este data la care reclamantul a beneficiat de vămuirea preferențială, ci data de la care s-a emis procesul verbal și actul constatator privitor la dobânzi și penalități, creanța fiscală fiind scadentă de la acest moment în conformitate cu prevederile art.115 pr.fisc.
Ca atare soluția pronunțată de prima instanță în sensul constatării nulității parțiale a Deciziei nr.29/2005, a actului constatator nr.21796/2004 și nr.1171/2004, numai în ceea ce privesc obligațiile accesorii - dobânzi și penalități este legală și temeinică, considerent pentru care raportat la dispozițiile art.312 (1) pr.civ. Curtea urmează a respinge recursurile formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamantul, pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE și OPERAȚIUNI VAMALE - în nume propriu și pentru AUTORITATEA VAMALĂ B și de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.2174 din data de 09 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./15.04.2008
Președinte:Rodica FilipJudecători:Rodica Filip, Eleonora Gheța, Sergiu Leon
