Contestație act administrativ fiscal. Decizia 756/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 756
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N, împotriva sentinței civile nr.51/CF din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, lipsă fiind intimatul-reclamant. Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Se înmânează reprezentantului recurentei un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Consilier juridic depune la dosar delegație și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, constată recursul declarat și motivat în termen, scutit de plata taxelor de timbru și nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței Tribunalului Neamț și pe fond menținerea obligației intimatei de plată a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule.
Această taxă este reglementată de art.214 din Legea 571/2003, articol care este în vigoare, nefiind declarat neconstituțional. De asemenea, arată că, prin aplicarea acestei taxe nu s-au încălcat prevederile art.90 din Tratatul UE, taxa aplicându-se tuturor autoturismelor și astfel, nu poate fi vorba de discriminare.
Solicită ca instanța să aibă în vedere și dispozițiile OUG 50/2008.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față reține:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului PNa solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ fiscal cu seria - nr. - emis la 05 2007 în cuantum de 3694,29 lei de către pârâtă, reprezentând încasare taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3694,29 lei, precum și a dobânzilor legale de la data plății până la achitarea efectivă, cât și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că în luna octombrie a importat un autoturism marca Opel Vectra dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru a cărui primă înmatriculare în România a fost nevoit să plătească taxa prevăzută de art. 2141din Legea nr. 571/2003. Considerând nelegală taxa percepută, reclamantul cere restituirea acesteia. In drept invocă prevederile art. 992-997 din Codul Civil și art. 1092 din Codul Civil, iar în subsidiar invocă drept temei îmbogățirea fără justă cauză.
În apărările formulate pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului PNa depus întâmpinare invocând excepția neîndeplinirii procedurii prealabile. Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată susținându-se în acest sens legalitatea impunerii fiscale făcută în baza art. 2141alin. 1 din Legea nr. 571/2003, text de lege în vigoare și care nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.
În dovedire au fost depuse înscrisuri: chitanța de plată a taxei de primă înmatriculare, certificat de înmatriculare și adresa cu nr. 26506/03.03.2008 emisă de
Prin sentința civilă nr. 51 CF din 01 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s- admis excepția lipsei procedurii prealabile.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și în consecință:
S-a respins cererea de anulare a actului cu seria - nr. - emis la 05 2007.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3694,20 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare precum și dobânda legală aferentă acesteia începând cu 12 mai 2008 și până la plata efectivă.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
nstanța a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamantul face dovada înmatriculării la 07.11.2007 a unui autoturism marca Opel Vectra pentru care a plătit taxa specială prevăzută de art. 214 alin. l din Legea nr. 571/2003. A solicitat restituirea taxei plătite, iar prin adresa cu nr. 26506/03.03.2008 autoritatea administrativ-fiscală pârâta i-a comunicat că nu există act normativ care să reglementeze restituirea sumei.
În drept:
Cu privire la lipsa procedurii prealabile instanța constatat excepția neîntemeiată pentru motivele care următoare:
Vătămarea suferită de reclamant s-a produs în momentul impunerii fiscale.
Cererea de restituire a sumei formulată de reclamant întrunește condițiile legale ale unei plângeri prealabile formulate în temeiul art. 7 (1) din Legea nr. 554/2004 prin care se solicită revocarea actului de impunere fiscală. Se constată existența unei astfel de cereri, la care pârâta a și oferit răspuns prin adresa cu nr. 26506/03.03.2008.
Pe fondul cauzei s-a reținut:
Taxa specială de înmatriculare cunoscută sub denumirea de taxă de primă înmatriculare este prevăzută de art.2141, 2142și 2143din Legea nr.571/2003. Cu începere de la 01.07.2008, odată cu intrarea în vigoare a G nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule prevederile art.2141, 2142și 2143din Codul Fiscal urmează a fi abrogate. Textele de lege mai sus arătate au fost introduse în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006 modificată prin OUG nr. 110/2006.
Prin aceste texte de lege a fost instituită obligația de plată a obligației fiscale denumită " taxă de primă înmatriculare" care potrivit art. 2142alin 2 se plătește "cu ocazia primei înmatriculări în România".
În cauză au incidență în mod direct și dispozițiile dreptului comun direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
Astfel are incidență art.90 paragraful 2 din Tratatul de Constituire al Uniunii Europene potrivit cărora "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Un efect indirect al taxei instituite prin art.2141- 2143din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu între autovehiculele second-hand provenite din România și autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă autoturismele second-hand înmatriculate deja în România sunt exceptate potrivit art.2142din Legea nr.571/2003 de la plata taxei de primă înmatriculare, nu de același regim fiscal se bucură și autoturismele second-hand înmatriculate în alte state.
Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român (în speță Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalcă dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratat.
Deși prevederile art.214 - 214 din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstituționale și nici discriminatorii, potrivit art.148 alin 2 și 4 din Constituția României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate față de dispozițiile contrare cum sunt cele ale art.214 - 214 din Codul Fiscal și potrivit art.148 alin 4 autorității judecătorești îi revine obligația de a da eficiență normelor de drept comunitar.
Pentru motivele astfel arătate temeiul juridic invocat de autoritatea fiscală
are natura unei taxe cu efect echivalent și discriminatoriu fiind în contradicție cu dreptul comunitar direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
Aceeași natură a unei taxe cu efect echivalent o are și taxa de poluare
reglementată de nr.OUG 50/2008. In acest sens, deși scopul declarat de
legiuitor este cel al protecției mediului, nu rezultă pentru ce motiv un autoturism înmatriculat deja în România este mai puțin poluant decât un autoturism aflat la prima înmatriculare. Astfel, art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008 impune obligativitatea taxei cu ocazia primei înmatriculări în România. Nu intră sub incidența taxei autoturismele înmatriculate deja. Faptul că un autovehicul este înmatriculat în alt stat al Uniunii Europene nu echivalează cu aceea că autovehiculul are emisii poluante mai grave decât emisiile poluante ale unui autovehicul înmatriculat în România, iar taxa astfel instituită are drept efect indirect crearea unei situații privilegiate cumpărătorilor de autoturisme second-hand înmatriculate în România față de cumpărătorii de autoturisme second-hand înmatriculate în alte state ale, motiv pentru care se constată că și această reglementare încalcă prevederile art. 90 par. 1 din
Cu privire la cererea de anulare a actului cu seria - nr. - emis a 05.11.2007 se constată că acesta nu este un act administrativ în sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 554 2004 și nu este susceptibil de anulare, actul (considerat administrativ-fiscal de reclamant) nefiind altceva decât o chitanță.
Ceea ce este admisibil în cuprinsul cererii de chemare în judecată este cererea de restituire a taxei și a dobânzilor legale. Cu privire la dobânzile pretinse acestea nu curg de la data solicitată de reclamant, ci de la data punerii în întârziere prin cererea de chemare în judecată.
De asemenea, în temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă având în vedere cererea reclamantului astfel formulată au fost acordate și cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 51/CF/02 iulie 2008 a formulat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P N, arătând că nu s-a respectat procedura prealabilă în sensul că nu a formulat contestație împotriva adresei ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI PN2 6506/03 martie 2008. Recurenta critică sentința sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor art. 5 din Constituție, arătând că dispozițiile art. 214 al. 1 din Legea 571/2003 nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.
Se mai arată că restituirea se face potrivit art. 117 Cod procedură fiscală, solicitând recurenta și aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 iar în ceea ce privește cheltuielile de judecată nu are nici o culpă în emiterea actelor.
Curtea, verificând sentința recurată sub aspectul criticilor formulate de recurenți, văzând și dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, constată nefondat recursul pentru considerentele următoare.
Așa cum corect a reținut și instanța de fond reclamantul a cumpărat din Germania un autoturism second - hand marca Opel Vectra pentru care a achitat, în baza art. 2141- 2143Cod fiscal, suma de 3694,29 lei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare, iar cererea reclamantului de a-i fi restituită suma achitată cu acest titlu a fost respinsă de pârâtă.
Prin art. 2141Cod fiscal se instituie o taxă specială pentru autoturismele și autovehiculele comerciale prevăzute în acest text, taxă care se plătește la prima înmatriculare în România a acestora (art. 2142Cod fiscal).
Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene nici un stat nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor similare naționale.
Aceste dispoziții din dreptul comunitar asigură libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii față de produsele similare din alte state comunitare.
În acest context taxa specială prevăzută de art. 2141- 2143Cod fiscal și aplicabile autovehiculelor și autoturismelor second - hand la prima înmatriculare în România constituie o măsură discriminatorie luată de Statul Român față de produsele din țările comunitare față de cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă, fiind contrară dispozițiilor art. 90 din
Sub acest aspect Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în două cauze - și (Ungaria) și (Polonia) - reținând incompatibilitatea taxei de primă înmatriculare instituite de Ungaria și respectiv Polonia cu dispozițiile art. 90 din
Reținând caracterul discriminatoriu al taxei speciale prevăzută prin art. 2141- 2143Cod fiscal, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu respectarea legislației aplicabile în materie.
Este adevărat că potrivit art. 1 alin. 5 din Constituția României respectarea Constituției și a legilor este obligatorie. Tot Constituția, prin art. 148 (2) consacră caracterul obligatoriu al tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și a celorlalte reglementări comunitare dar și principiul aplicării prioritare a acestora față de dispozițiile contrare din legile interne. De asemenea prin art. 148 (4) Constituția abilitează autoritatea judecătorească, alături de alte instituții, să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. 2 al art. 148.
Mai mult, Curtea de Justiție Europeană în cauza Simmenthal (C-106/77) a statuat cu valoare de principiu că judecătorul național însărcinat să aplice în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, împotriva oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioare,lăsând acestea neaplicate prin propria putere de deciziefără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau pe calea vreunei proceduri constituționale.
În consecință judecătorul fondului nu a încălcat prevederile constituționale așa cum susține recurenta, ci dimpotrivă a făcut o deplină aplicare Constituției României în contextul în care România a devenit stat comunitar.
Așadar judecătorul român are deplină putere de a statua cu privire la dreptul comunitar aplicabil și când legea internă este contrară celei comunitare este fără relevanță dacă această lege a fost sau nu declarată, de o altă autoritate neconstituțională sau discriminatorie.
În ceea ce privește solicitarea recurentei ca instanță de recurs să facă aplicarea dispozițiilor OUG50/2008 aceasta este nefondată.
Așa cum rezultă din dosarul cauzei, cererea de chemare în judecată a fost formulată la 13 mai 2008 hotărârea recurată pronunțându-se la 02 iulie 2008, în cauză fiind aplicabile, sub aspectul dreptului materiale - normele de drept material în vigoare la data realizării raportului de drept fiscal - ( 2007) iar sub aspectul dreptului procesual dispozițiile în vigoare la data efectuării actelor de procedură (art. 15 al. 2 din Constituie, art. 725 Cod procedură civilă).
În cursul soluționării cauzei a fost emisă OUG50/2008 care conține dispoziții privind instituirea unei noi taxe și restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare și noua taxă de poluare.
Acest act normativ a intrat în vigoare la 01.07.2008, iar în speță acesta este inaplicabil pentru următoarele considerente:
Acest act normativ a fost emis în cursul soluționării cauzei iar dispozițiile art. 11 din OUG50/2008 sunt de natură să influențeze soluționarea acesteia prin limitarea restituirii taxei de primă înmatriculare doar la eventuala diferența dintre taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008 și taxa achitată în baza dispozițiilor în vigoare la data efectuării plății.
Această reglementare intervenită în cursul soluționării cauzei este contrară dreptului comunitar.
Astfel curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Stan și Andreatis vs a reținut ingerința puterii legislative prin intervenția legiuitorului într-un moment în care procedura judiciară în care statul era parte se afla pe rolul instanței ceea ce a violat dreptul la un proces echitabil punând cealaltă parte într-o poziție dezavantajoasă. A reținut de asemenea Curtea că principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil se opun oricărei ingerințe a puterii legislative în administrarea justiției.
mutandis soluția este identică și în situația în care puterea executivă urmare a delegării legislative este abilitată să emită reglementări cu putere de lege.
În același sens s-a pronunțat O și cauza Papageorgiou vs..
În al treilea rând, taxa la care face referire OUG50/2000 și a cărei eventuală diferență ar urma să fie restituită este nulă fiind contrară, așa cum s-a reținut, art. 90 din Or, este de principiu ca: "quod nullum est nullum producit effectum". Așadar nu poate fi reținut ca fiind supusă restituirii doar o parte din taxa de primă înmatriculare atât timp cât întreaga taxă contravine dreptului comunitar.
În consecință și sub acest aspect hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Este întemeiată susținerea recurentei că restituirea sumelor de la buget se realizează în condițiile art. 117 din Cod procedură fiscală însă această dispoziție din lege nu a fost încălcat de către instanța de fond care a dispus doar restituirea sumei restituirea efectivă de către pârâtă fiind un aspect ulterior soluționării fondului.
Referitor la cheltuielile de judecată la care a fost obligată pârâta - recurentă acestea au fost puse în sarcina recurentei cu respectarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Cât privește nerealizarea procedurii prealabile, în mod corect instanța de fond a înlăturat-
În consecință în baza art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P, împotriva sentinței civile nr. 51/CF din 02 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,07 2008.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
red.
Tehnored. 2 ex.
02 dec.2008
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan