Contestație act administrativ fiscal. Decizia 757/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 757
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N, împotriva sentinței civile nr.48/CF din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Se înmânează reprezentantului recurentei un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Consilier juridic depune la dosar delegație și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, constată recursul declarat și motivat în termen, scutit de plata taxelor de timbru și nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței Tribunalului Neamț și pe fond menținerea obligației intimatei de plată a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule.
Această taxă este reglementată de art.214 din Legea 571/2003, articol care este în vigoare, nefiind declarat neconstituțional. De asemenea, arată că, prin aplicarea acestei taxe nu s-au încălcat prevederile art.90 din Tratatul UE, taxa aplicându-se tuturor autoturismelor și astfel, nu poate fi vorba de discriminare.
Solicită ca instanța să aibă în vedere și dispozițiile OUG 50/2008.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului PNa solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ fiscal cu seria - nr. - emis la 20.09.2007 în cuantum de 5649,38 lei reprezentând încasare taxă specială de primă înmatriculare și la restituirea acestei sume și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că a importat un autoturism Renault Laguna dintr-un stat membru al Comunității Europene. Pentru înmatricularea acestuia a fost nevoit să achite taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 214 din Codul Fiscal. Considerând nelegală impunerea fiscală, reclamantul a cerut restituirea sumei. În drept reclamantul invocă art. 992-997 din Codul Civil și art. 1092 din Codul Civil. Plata nedatorată precum și ca temei subsidiar îmbogățirea fără justă cauză.
În apărările formulate pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Se susține legalitatea impunerii fiscale întemeiată pe dispozițiile art. 214 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 - text de lege aflat în vigoare și care nu a fost declarat nici neconstituțional, nici discriminatoriu.
În dovedire au fost depuse înscrisuri: chitanța de plată a taxei, certificat de înmatriculare precum și adresa cu nr. 34566/04.04.2008 emisă de
Prin sentința civilă nr. 48/CF/02 iulie 2008 a fost admisă în parte acțiunea și s- dispus ca pârâta să restituie reclamantei suma de 5.649,38 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare precum și dobânzile legale începând cu 20.09.2007 și până la data plății efective și a fost obligată pârâta la plata sumei de 39,3 lei către reclamant reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autovehicul dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru a cărui primă înmatriculare a fost nevoit să achite taxa prevăzută de art. 214 alin. 1 din Codul Fiscal. Considerând nelegală impunerea fiscală, a cerut restituirea sumei, autoritatea fiscală răspunzându-i că nu există temei legal pentru restituire.
Pe fondul cauzei acțiunea reclamantului se dovedește întemeiată în parte pentru următoarele motive:
Taxa specială de înmatriculare cunoscută sub denumirea de taxă de primă înmatriculare este prevăzută de art.2141, 2142li 2143din Legea nr.571/2003. Cu începere de la 01.07.2008, odată cu intrarea în vigoare a OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule prevederile art.2141, 2142și 2143din Codul Fiscal urmează a fi abrogate. Textele de lege mai sus arătate au fost introduse în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006 modificată prin OUG nr.110/2006.
Prin aceste texte de lege a fost instituită obligația de plată a obligației fiscale denumită " taxă de primă înmatriculare" care potrivit art.2142alin 2 se plătește " cu ocazia primei înmatriculări în România".
În cauză au incidență în mod direct și dispozițiile dreptului comunitar direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
Astfel are incidență art.90 paragraful 2 din Tratatul Constituției al Uniunii Europene potrivit cărora "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Un efect indirect al taxei instituite prin art.2141- 2143din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu între autovehiculele second-hand provenite din România și autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă autoturismele second-hand înmatriculate deja în România sunt exceptate potrivit art.2142din Legea nr.571/2003 de la plata taxei de primă înmatriculare, nu de același regim fiscal se bucură și autoturismele second-hand înmatriculate în alte state.
Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român( în speță Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalcă dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratat.
Deși prevederile art.2141- 2143din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstituționale și nici discriminatorii, potrivit art.148 alin 2 și 4 din Constituția României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate față de dispozițiile contrare cum sunt cele ale art.2141- 2143din Codul Fiscal și potrivit art.148 alin 4 autorității judecătorești îi revine obligația de a da eficiență normelor de drept comunitar.
Pentru motivele astfel arătate temeiul juridic invocat de autoritatea fiscală are natura unei taxe cu efect echivalent și discriminatoriu fiind în contradicție cu dreptul comunitar direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene. Aceeași natură a unei taxe cu efect echivalent o are și taxa de poluare reglementată de nr.OUG 50/2008. În acest sens, deși scopul declarat de legiuitor este cel al protecției mediului, nu rezultă pentru ce motiv un autoturism înmatriculat deja în România este mai puțin poluant decât un autoturism aflat la prima înmatriculare. Astfel art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008 impune obligativitatea taxei cu ocazia primei înmatriculări în România. Nu intră sub incidența taxei autoturismele înmatriculate deja. Faptul că un autovehicul este înmatriculat în alt stat al Uniunii Europene nu echivalează cu aceea că autovehiculul are emisii poluante mai grave decât emisiile poluante ale unui autovehicul înmatriculat în România, iar taxa astfel instituită are drept efect indirect crearea unei situații privilegiate cumpărătorilor de autoturisme second-hand înmatriculate în România față de cumpărătorii de autoturisme second-hand înmatriculate în alte state ale, motiv pentru care se constată că și această reglementare încalcă prevederile art. 90 par. 1 din
Cu privire la cererea de anulare a actului cu seria - nr. -/20.09.2007, se constată că acesta nu este un act administrativ în sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004 și nu este susceptibil de anulare (fiind o simplă chitanță) motiv pentru care se va respinge acest capăt de cerere.
Ceea ce este admisibil în acțiunea formulată este cererea de restituire a sumei, a dobânzilor legale, precum și cea referitoare la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P În motivarea recursului recurenta susține că în mod greșit instanța a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, întrucât reclamantul nu a formulat contestație împotriva actului administrativ fiscal în termen de 30 de zile la organul care a emis actul, iar pe fond susține că în mod greșit a fost admisă acțiunea, invocând dispozițiile art. 1 alin. 5 din Constituție și susținând că obligația de plată a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule este reglementată de art. 214 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, text de lege ce este în vigoare și nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu.
Recurenta mai susține că această reglementare nu încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, subliniază faptul că această taxă se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, astfel încât consideră că nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu. Precizează faptul că restituirea de sume de la buget se face în condițiile art. 117 din Codul d e procedură fiscală, condiții care nu erau îndeplinite de debitoare la data formulării cererii.
Solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere nr.OUG 50/2008, în vigoare de la data de 01 iulie 2008.
Cu privire la cheltuielile de judecată arată că nu poate fi reținută culpa instituției, dat fiind faptul că actele emise de P P N nu au fost anulate de instanță.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Intimatul susține că instanța a reținut incidența dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție și a dat eficiență alin. 4 din același articol și invocă încălcarea art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene. Menționează că autoturismul nu era la prima înmatriculare și prin perceperea taxei se aplică un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele înmatriculate în afara granițelor României față de autoturismele second-hand înmatriculate în România.
În ceea ce privește critica adusă hotărârii instanței de fond privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată arată că atât timp cât taxa plătită apare ca fiind nedatorată, pârâta apare ca fiind parte care cade în pretenții și potrivit art.274 pr. civ. are obligația suportării cheltuielilor de judecată.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, constată că recursul este nefondat.
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea directă și prioritară a dispozițiilor art. 90 din Tratatul de Instituire Comunității Europene.
Apărările invocate de recurentă nu sunt de natură a duce la reformarea sentinței recurate, instanța de fond apreciind și aplicând corect dispozițiile constituționale și cele ale dreptului comunitar.
Principiul invocat de recurentă, cel al supremației legii, stabilit de art. 1 alin. 5 din Constituție, este corect, însă trebuie aplicat în sensul de a da eficiență dispozițiilor constituționale, în speța art. 148 alin. 2 din Constituție, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. În cauză nu s-a pus probleme neconstituționalității art. 241 alin. 1 din Codul fiscal, ci aceea a încălcării dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratat, prin introducerea unei dispoziții în dreptul intern incompatibilă cu dreptul comunitar.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second - hand este distriminatorie în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza Ndasdi și, unde Curtea Europeană de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atât timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru de asemenea manieră încât valoarea acesteia, atunci când se aplică autoturismelor importate din statele membre, excede valorii reziduale a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Recurenta susține că taxa specială auto se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, așa încât consideră că nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu.
Afirmația recurentei este adevărată, dar numai dacă se referă la autoturisme noi, pentru că în situația în care se achiziționează autoturisme second - hand, cumpărătorul care achiziționează un astfel de autoturism dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene este dezavantajat față de cel care cumpără un autoturism second - hand deja înmatriculat în România și care nu mai este obligat la plata unei asemenea taxe.
Invocarea de către recurentă a dispozițiilor din legile fiscale interne în temeiul cărora s-a prevăzut taxa specială auto, dovedite a fi contrarie normelor de drept comunitar înfrânge dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție.
În ipoteza în care o lege internă contravine normelor dreptului comunitar, jurisdicțiilor naționale le revine sarcina să elimine aceste disfuncționalități, recunoscând particularilor drepturile ce le revin prin aplicarea directă Tratatului, iar instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile constituționale interne și cele ale Tratatului.
Recurenta a mai susținut că restituirea de sume de la buget se face în condițiile art. 117 din Codul d procedură fiscală, condiții pe care intimata - reclamantă nu le îndeplinește.
Curtea reține că potrivit articolului invocat de recurentă restituirea de sume de la buget se face la cerere, că intimatul a formulat o asemenea cerere, ce i-a fost respinsă de recurentă, motiv pentru care s- adresat instanței de judecată.
Față de considerentele expuse anterior cu privire la legalitatea încasării taxei de primă înmatriculare, curtea reține că intimatul se încadrează în situația prevăzută de art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală, fiind vorba de suma plătită ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale și că cererea intimatului este admisibilă.
În ceea ce privește incidența dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, invocate de recurentă, curtea reține că acest act nu era în vigoare la data nașterii raportului juridic și nu se poate aplica retroactiv, iar dispozițiile art. 11 din acest act normativ nu pot fi reținute ca fiind aplicabile în speță, în situația în care s-a apreciat că perceperea taxei de primă înmatriculare este contrarie normelor de drept comunitar și din această perspectivă reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei și nu numai a unei diferențe între taxa stabilită în baza legislației interne în vigoare până la data de 01 iulie 2008 și cea stabilită în temeiul unui act normativ adoptat ulterior datei la care a luat naștere raportul juridic fiscal și care este stabilită pe alte principii și are altă destinație.
În ceea ce privește critica referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, Curtea constată că este neîntemeiată. Acțiunea fiind admisă chiar și în parte, pârâta apare ca parte căzută în pretenții și sunt aplicabile dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele mai expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va dispune respingerea recursului ca fiind nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Pîmpotriva sentinței civile nr. 48/CF din 02 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant .
Obligă recurenta să plătească intimatei 150 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,07 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored. 2 ex.
03 dec.2008
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan
