Contract administrativ. Decizia 1147/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928

Secția contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr--04.07.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.1147

Ședința publică din 5 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă

JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta recurentă Fundația Universitară " " A împotriva sentinței civile nr.90/28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Primarul Comunei și intimatul intervenient, având ca obiect contract administrativ.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentă avocat, se prezintă personal intervenientul, lipsă fiind pârâtul.

Procedură este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii din partea intervenientului, precum și note de ședință din partea pârâtului Primarul Comunei.

Instanța pune în discuție natura juridică a actelor care formează obiectul acestei cauze.

Avocatul recurentei precizează faptul că potrivit art.18 din Legea nr.554/2004, instanța poate soluționa după caz, să anuleze în tot sau în parte actul administrativ sau să oblige pe primar la emiterea unui act administrativ. Legea nr.554/2004 prevede posibilitatea instanței de a emite un act administrativ, consideră că și dispozițiile primarului sunt acte administrative, cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.

Intimatul intervenient consideră că dispoziția primarului nu este un act administrativ unilateral, neputându-se aplica dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004. Depune chitanțe cu care face dovada cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr.90/28.05.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada respins excepția de nelegalitate a Dispoziției nr.263/ 15 11 2002 și a Dispoziției nr.48/ 22 01 2003 emise de Primarul comunei, invocată de reclamanta Fundația Universitară " " A.

În motivare s-a reținut că dispozițiile a căror nelegalitate se invocă au fost emise de Primarul comunei în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Astfel, dispoziția nr.263/15.11.2002 prin care se dispune restituirea în natură a imobilului teren intravilan în suprafață de 320 mp reprezentând cota de 3/8 din parcela înscrisă în CF 1280, a fost emisă ca urmare sentinței civile nr. 382/17.09.2002 a Tribunalului Arad, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.158/ 9 12 2002 a Curții de Apel Timișoara și decizia nr.4205/ 2004 Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dispoziția nr.48/22.01.2003 prin care s-a dispus restituirea în natură imobilului teren intravilan în suprafață de 532 mp reprezentând cota de 5/8 din terenul înscris în CF nr.1280, a fost emisă în baza sentinței civile nr.535/22.11.2002 pronunțată de Tribunalul Arad rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 28 /6.03.2003 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosar nr. 1291/C/2003.

Potrivit prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricum în cadrul unui proces pe cale de excepție din oficiu sau la cererea părții interesate.

Legea nr. 554/2004 a intrat în vigoare la 6.01.2005, astfel că, este inadmisibilă excepția de nelegalitate întemeiată pe dispozițiile art. 4 din lege și invocată în cadrul unor acțiuni formulate anterior intrării în vigoare a noii legii a contenciosului administrativ.

Într-adevăr, potrivit art. 27 din Legea nr. 554 /2004, cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanței. Ori, în momentul emiterii dispozițiilor de către Primarul comunei, care sunt acte administrative cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004 (Dispoziția nr.263/2002 și 48/2003), este evident că acest act normativ se aplică numai actelor administrative comunicate sau publicate începând cu data de 6.01.2005.

Excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual întemeiată pe prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 se poate așadar ridica numai cu privire la acte emise după intrarea în vigoare a acestei legi, până la această dată fiind aliabile principiile generale de drept recunoscute de practica judiciară anterioară.

În aceste condiții, instanța a respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor nr. 263/15.11.2002 și 48/22.01.2003 emise de Primarul comunei, ca inadmisibilă.

Instanța a admis în principiu și în fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul având în vedere că acesta a solicitat respingerea excepției, excepție care a fost respinsă pentru considerentele arătate.

Instanța a respins cererea intervenientului cu privire la cheltuielile de judecată ca nedovedită întrucât intervenientul nu a dovedit cuantumul cheltuielilor în valoare de 1700 lei pretinse.

În cauză a declarat recurs reclamanta Fundația Universitară " " solicitând respingerea sentinței și admiterea cererii.

În motivare se arată că a ridicat excepția de nelegalitate asupra celor două dispoziții emise de primarul comunei, considerând că primarul nu face nici măcar o mică cercetare a terenului restituit în proprietate prin cele două dispoziții în aplicarea Legii nr.10/2001 pentru retrocedarea terenului având nr.top.210/b2 și 210/1. încris în CF nr.1280.

Astfel, emiterea Dispoziției nr.263/15.11.2002 și a Dispoziției nr.48/22.02.2003 de către Primar, contravin prevederilor art.10 din Legea nr.10/2001, întrucât acesta avea obligația la restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localității, trebuia să stabliească măsuri reparatorii în echivalent, nicidecum să retrocedeze suprafețele de teren care fac obiectul prezentului dosar, deoarece acestea erau sub construcție.

Nu se faptul că aceaste dispoziții au fost adoptate în baza unor hotărâri judecătorești, însă consideră că atât hotărârile judecătorești, respectiv sentința civilă nr.535/22.11.2002 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr.3992/2002, cât și sentința civilă nr.382/17.09.2002 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.3993/2002 nu au avut în vedere situația de fapt a terenurilor retrocedate, ele dispunând restituirea în natură a suporafeței de 532 mp și 320 mp. Pe topograficele respective, însă nimeni nu a făcut măsurătorile care se impuneau și nu s-a dispus baterea semnelor de hotar prin grănițuire, situație în care atât Tribunalul Arad, cât și Primarul comunei ar fi adoptat o măsură legală, având în vedere că la data pronunțării art.10 din Legea nr.10/2001 erau în vogoare.Deoarece nu a fost parte în aceste procese care au avut loc înainte de a cumpăra construcțiile de la de Consum, care au fost cumpărate de reclamantă în 2004, conform extraselor de carte funciare anexate la dosarul civil.

Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este nefondat și se respinge pentru că:

Potrivit dispoziției nr.263/2002 emisă de Primarul comunei și a referatului ce a stat la baza acesteia, dispoziția a fost elaborată, printre alte documente întocmite conform Legii nr.10/2001, în temeiul dosarului nr.3993/2002 al Tribunalului Arad, iar dispoziția nr.48/2003 emisă de același Primar al comunei s-a întemeiat pe măsuri dispuse prin sentința civilă nr.535/2002 prounțată de Tribunalul Arad, tot în aplicarea Legii nr.10/2001.

Deci actele arătate de reclamantă reprezintă, în fapt, rezultatul punerii în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, deci acte emise în faza de executare a procesului civil.

Așa fiind, natura juridică a acestora nu este de drept administrativ, pentru că nu s-au născut într-un raport juridic din această categorie, ci în baza puterii judecătorești, deci au natură civilă, și astfel nu pot face obiectul excepției de nelegalitate prevăzute de art.4 din Legea nr.554/2004, motiv pentru care bine a fost respinsă cererea prin sentința recurată.

Dacă s-ar accespta punctul de vedere exprimat prin cererea de recurs, legat de posibilitatea verificării legalității acestor două acte, în condițiile Legii nr.554/2004, s-ar ajunge la situația inadmisibilă ca o instanță de contencios administrativ să cenzurere măsuri dispuse cu carcater irevocabil prin sentințe civile.

În consecință, pentru motivele expuse recursul reclamantei se respinge ca nefondat.

Față de soluția dată recursului, recurenta va fi obligată la 1820 lei cheltuieli de judecată în recurs față de intervenientul, în interes propriu, conform art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Fundația Universitară " " A împotriva sentinței civile nr.90/28.2008 pronunțată în dosar nr-.

Obligă recurenta la 1820 lei cheltuieli de judecată în recurs față de intervenientul în interes propriu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică 5.XI.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

red. -06.11.2008

tehnored. - 14.11.2008; 2 ex.

prima instanță: Tribunalul Arad

Judecător:

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru, Ionel Barbă, Rodica Olaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contract administrativ. Decizia 1147/2008. Curtea de Apel Timisoara