Despăgubire. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 24.06.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr.1056
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Maria Belicariu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.1584/8.10.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Reșița, având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția tardivității formulării recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.1584/8.10.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local Reșița și a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Reșița, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, analizând actele și lucrările dosarului, constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât în ședința publică din data de 08.10.2008 este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Prin prezenta acțiune, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local Reșița, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 166,01 lei, actualizată cu rata inflației. Astfel, reclamantul a susținut că pârâtul i-a creat un prejudiciu prin faptul că i-a comunicat la data de 16.07.2007 că are o datorie de 166,01 lei reprezentând impozit pe mijloacele de transport, deși această sumă fusese plătită cu chitanța seria - nr. -/19.01.2007 emisă de Serviciul Public Direcția Impozite și Taxe. Instanța reține însă faptul că în prezenta cauză nu are calitate procesuală pasivă Consiliul Local Reșița. Astfel, înștiințarea de plată i-a fost comunicată reclamantului de Serviciul Public Direcția Impozite și Taxe. De asemenea, tot acesta a emis și adresa nr. 17851/14.08.2007 comunicându-i reclamantului că nu are impozite neachitate, precum și chitanța seria - nr. -/19.01.2007 prin care s-a achitat impozitul, Consiliul Local neavând atribuții în recuperarea impozitelor neplătite. Instanța reține și faptul că Serviciul Public Direcția Impozite și Taxe are personalitate juridică și organe de conducere proprii.
Față de cele reținute, instanța constată că nu există identitate între Consiliul Local Reșița, chemat în judecată în calitate de pârât, și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, respectiv cel față de care se poate realiza interesul reclamantului.
În consecință, față de dispozițiile art.137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de fond admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Local Reșița și respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând repunerea în termenul de recurs, având în vedere că la momentul primirii sentinței a fost bolnav și s-a aflat în imposibilitate fizică de a formula recurs, iar prin admiterea recursului solicită casarea sentinței recurate pe considerentul că prima instanță a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate conform art.105 Cod procedură civilă câtă vreme și-a motivat soluția pe excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local Reșița, în condițiile în care o asemenea excepție nu a fost pusă în discuția părților. Pe de altă parte, se mai arată faptul că Consiliul Local Reșița are calitate procesuală pasivă ca subiect de drept ce poate sta în instanță, iar nu Serviciul Public ce nu are personalitate juridică distinctă.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.8 și 9 și art.105 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 6.10.2009 instanța de recurs a pus în discuție și a analizat atât cererea de repunere în termen, cât și excepția tardivității formulării recursului, față de care a reținut următoarele aspecte:
Sentința civilă nr.1584/8.10.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- a fost comunicată reclamantului la data de 11.11.2008 la domiciliul acestuia din Reșița, str.1 - 2..9,.1,.35, jud.C-S, iar prezentul recurs a fost înregistrat la Tribunalul C- la data de 26.05.2009 cu depășirea astfel, a termenului de recurs prevăzut de art.20 alin.1 din Legea nr.554/2004 cu raportare la art.301 Cod procedură civilă, termenul de recurs fiind de 15 zile de la data comunicării hotărârii.
Reclamantul recurent a formulat odată cu cererea de recurs și o cerere de repunere în termen, întemeiată pe dispozițiile art.103 Cod procedură civilă.
Raportat la această cerere instanța reține că repunerea în termen operează conform art.103 alin.3 Cod procedură civilă, în condițiile în care partea dovedește că a fost împiedicată în exercitarea căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa situație în care cererea de recurs trebuia formulată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, termen în care trebuiau arătate și motivele ce au împiedicat partea să formuleze calea de atac în termen legal. În speță, reclamantul nu a făcut nicio dovadă privind imposibilitatea în care s-a aflat referitor la exercitarea căii de atac, care presupune existența unei împrejurări mai presus de voința sa, deci a unei împrejurări care exclude părții respective. În condițiile în care reclamantul susține că la data comunicării sentinței era bolnav, avea obligația pe de o parte, ca odată cu cererea de recurs să depună și dovezile necesare în acest sens, iar pe de altă parte, trebuie să fi fost vorba despre o boală care să-l fi pus pe reclamant în imposibilitatea atât fizică, cât și morală de a declara recurs.
Câtă vreme reclamantul nu a prezentat odată cu cererea de recurs, nicio dovadă privind împrejurarea extraordinară în care s-a aflat și care l-a împiedicat în declararea recursului în termen legal, instanța urmează a respinge cererea de repunere în termen conform art.103 alin.2 Cod procedură civilă, iar ca urmare a respingerii acestei cererii, Curtea va reține că recursul declarat de reclamant la 26.05.2009, depășește termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii așa cum prevede art.20 alin.1 din Legea nr.554/2004 cu raportare la art.301 Cod procedură civilă și ținând cont și de dispozițiile art.101 alin.1 Cod procedură civilă privind modul de calcul al termenelor procedurale, precum și art.102 alin.1 Cod procedură civilă, văzând și sancțiunea ce intervine pentru neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal potrivit art.103 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de reclamant ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.1584/8.10.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Reșița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./8.10.2009
Tehnored. /2 ex./8.10.2009
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Adina Pokker, Maria Belicariu
