Despăgubire. Sentința 116/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.01.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.116
Ședința publică din 06.04.2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanta lipsă, avocat, lipsă fiind pârâta
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței, dosarul administrativ înregistrat la Instituția Prefectului - Județului T sub nr. 138/27.03.2003, care cuprinde documentele care au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 50/15.09.2006.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar un răspuns la întâmpinare, în dubli exemplar și arată că nu a mai răspuns la adresa emisă de pârâtă și aflată la fila 8 do0sar, întrucât a fost împlinit termenul pentru plata celei de a doua tranșe.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, consideră că au fost respectate prevederile legale, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 19.01.2009 sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 326.622,08 Lei/Ron, actualizată în raport cu indicele de creștere a preturilor de consum, reprezentând cea de-a doua tranșă de 60% conform Hotărârii Nr.50/15.09.2006 privind aprobarea acordării de compensații pentru bunurile deținute în proprietate în localitatea, județul emisa de către Comisia Județeană pentru Aplicarea Prevederilor Legii Nr.290/2003, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că este succesoarea legală a defunctei, persoana îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii Nr.290/2003. In baza prevederilor acestei legi antecesoarea sa a întocmit și depus documentația aferentă. Având în vedere această documentație a antecesoarei sale s-a emis de către Comisia Județeană pentru Aplicarea prevederilor acestei legi Hotărârea Nr.50/15.09.2006, prin care se stabileau compensații bănești în suma totală de 544.370,14 Lei/Ron.
Se menționează că această sumă nu a fost contestată, iar antecesoarea sa a întocmit și documentația aferentă pentru a putea beneficia de plata acestor compensații. La data de 28.11.2006 s-a efectuat plata a 40% din această sumă în valoare de 217.748,06 Lei/Ron, în conformitate cu prevederile Art. 10 din Legea nr.290/2003 și Art.18 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.290/2003.
Se arată că în acord cu prevederile legale ce-a de-a doua tranșă de 60% în valoare de 326.622,08 Lei/Ron trebuia achitată în anul următor, adică în 2007. In anul 2007 antecesoarea reclamantei nu a primit nici o sumă de bani. Din păcate tot în anul 2007 în 28.01 antecesoarea sa a decedat. A finalizat formalitățile legale în 14.07.2008 prin eliberarea Certificatului de calitate de moștenitor, Nr.92 de către notar Public. Tot în anul 2008 purtat și corespondență cu pârâta, după încheierea formalităților legale de succesiune, în încercarea de a-i fi achitate drepturile legale.
Se învederează că prin Adresa Nr.7282/10.11.2008 i s-a răspuns că, în conformitate cu normele metodologice pentru aplicarea legii, suma de bani datorată, va fi achitată în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație în bugetul de stat. De asemenea se condiționează plata de completarea de către reclamantă a documentației deja depuse și aprobate de către Comisia Județeană și implicit de către Autoritatea Națională prin plata primei tranșe de bani.
Se arată că acest răspuns este în totalitate necorespunzător și în totală contradicție cu principiile de drept și cu supremația legii în România. In Art.10, alin.2 din Legea Nr.290/2003 se statuează: "Despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de 1 an de la comunicarea hotărârii comisiei județene ori a municipiului B, după caz, sau a hotărârii prevăzute la art.8, alin. 4 sau 6, respective la art.9: plata se va putea face și în rate în 2, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor prevăzute la util, alin. 1."
Se arată că în art.18, alin.5, lit. c din Normele metodologice se statuează de asemenea că despăgubirile se acordă: "eșalonat în doua tranșe, pe parcursul a 2, astfel: 40% în primul an și 60% în ANUL, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei".
Se precizează că având în vedere că plata primei rate a fost făcută în 28.11.2006, ținând cont și de prevederile legale și de cele ale normelor metodologice, plata celei de-a doua rate trebuia făcuta până cel târziu în 31.12.2007.
Se arată că este nelegală condiționarea completării documentației după ce aceasta a fost validată atât de către Comisia Județeană, prin emiterea hotărârii, cât și de către pârâta însăși prin plata primei rate. Pârâta ar fi putut invoca aceasta completare înainte de plata primei rate. Din moment ce a fost de acord cu plata primei rate, pe care a și efectuat-o efectiv, orice condiționare ulterioară este nelegală și lipsită de orice temei, urmând a fi respinsă.
In drept au fost invocate dispozițiile Art.10 din Legea Nr.290/2003, Art.18 din Normele metodologice de aplicare a Legii Nr.290/2003, Art.8 și urm. din Legea Nr.554/2004.
Prin întâmpinare, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată, ca fiind nefondată,
In considerentele întâmpinării se arată că solicitarea plății se face pe bază de cerere scrisă, adresată către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003.
Se menționează că cererea este însoțită de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului B, a Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum și o copie după actul de identitate și dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la Casa de Economii și Consemnațiuni -; dovada se face prin documentul ștampilat emis de bancă la deschiderea contului cu specificarea codului IBAN și a sucursalei de bancă.
Astfel, se arată că antecesoarea reclamantei a depus pe data de 24.10.2006, o cerere personală, înregistrată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu nr. 1336/2006. Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a dispus, în data de 27.11.2006, plata tranșei I însumând 217.748,06 lei, reprezentând procentul de 40% din sumă, plată efectuată conform prevederilor art. 18,alin. (5) litera c). din Normelor metodologice de aplicare Legii nr.290/2003.
Se precizează că în ceea ce privește Hotărârea 50/2006, aceasta urma să fie analizată, conform art. 17 lit. h din HG1120/2006, cu modificările și completările ulterioare,"în situația în care constată încălcarea prevederilor Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și a normelor metodologice adoptate în aplicarea sa, propune reanalizarea actelor administrative emise în aplicarea acestei legi de către comisiile județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. (..)."Astfel, Serviciul de Aplicare a Legii 290/2003 din Cadrul a solicitat Instituției Prefectului T comunicarea unui document din care să rezulte motivele care au fost avute în vedere atunci când s-a pronunțat Hotărârea 50/2006 având-o ca beneficiară pe petenta. Aspectele care urmau a fi lămurite punctual erau privitoare la filiația petentei față de autorul, dovada refugiului și dovada calității de proprietar al acestuia.
Se mai arată că acest document a fost remis de către Comisia Județeană T de Aplicare a Legii 290/2003 în data de 05.11.2008. Din acest motiv, până la aceea dată nu am putut verifica legalitatea hotărârii.
Pentru a beneficia de măsurile reparatorii, conform art. 2 alin (1) din HG1120/2006, "-persoanele îndreptățite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatorii.
În ceea ce privește dovada refugiului și a proprietății, aceasta se face, conform art. 2 alin (4) teza I din HG 1120/2006 cu modificările și completările următoare, cu "-acte doveditoare certificate de autorității.).
Se învederează că dacă pentru dovada refugiului autorului petenta a depusă la dosar copie după Tabelul nominal eliberat de Inspectoratul Jandarmi T, în ceea ce privește dovada proprietății petenta nu a depus nici un act doveditor certificat de autorități.
Pârâta arată că petenta sau, după decesul acesteia, reclamanta trebuia să facă dovada inițierii unei corespondențe ci primăria localității, locul de unde s-a refugiat autorul și cu Arhivele Naționale ale Regiunii. Aceste instituții sunt într-adevăr abilitate să producă unul din următoarele înscrisuri: chitanță de plată a impozitelor, extrase din cărțile de imobil, planuri și autorizații de construcție, rapoarte de expertiză, orice alte înscrisuri prin care se poate face dovada proprietății bunurilor rămase după refugiu în această localitate.
Se învederează că Comisia Județeană Tae mis Hotărârea nr. 50/2006, fără a respecta prevederile Legii 290/2003. Astfel, Serviciul de aplicare a Legii 290/2003 din cadrul, este în situația de a cere revocarea Hotărârii nr. 2, așa cum prevede art. 17 alin (4) din HG1120/2006.
Reclamanta, a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a apărărilor formulate de către Autoritatea Naționala Pentru Restituirea Proprietăților, Serviciul pentru aplicarea Legii Nr.290/2003.
In cuprinsul înscrisului se arată că este neîntemeiată afirmația potrivit căreia plata despăgubirilor bănești se face în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație în bugetul de stat întrucât pârâta se folosește în apărarea sa de textul prevăzut în Normele Metodologice de aplicare a Legii Nr.290/2003 și nu de textul legii însăși, ba mai mult, folosește și trunchiat acest text.
Se precizează că nu numai că pârâta refuză să soluționeze cererea reclamantei, dar, în cel mai pur stil dictatorial, pentru îndrăzneala de a se adresa justiției,o amenință cu suspendarea achitării celei de-a doua transe până când reclamanta nu va completa dosarul, prin care s-a soluționat aprobarea plații despăgubirilor către aceasta, cu acte despre care nu a fost înștiințată, înainte de emiterea Hotărârii Nr.50, că ar fi trebuit depuse la dosar.
Se menționează că prin plata primei transe a recunoscut implicit legalitatea dosarului în baza căruia Comisia Județeană Tae mis Ordinul 50/15.09.2006 și conformitatea acestuia cu prevederile legale avute în vedere la emiterea lui. Se arata ca parata nu poate reveni în anul 2009, la peste 2 de la emiterea Ordinului, să pretindă că acesta nu este în conformitate cu prevederile legale.
Se învederează ca la data publicării in Of. a HG. 1120/2006, dosarul reclamantei era deja avizat.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
În data de 15.09.2006 Comisia Județeană pentru Aplicarea prevederilor Legii nr.290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Județului Tae mis pe numele antecesoarei reclamantei, și anume numita Hotărârea nr. 50/2006, prin care s-a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 544.370,14 lei compensații bănești pentru bunurile autorului, sechestrate, reținute sau rămase în localitatea, jud., ca urmare a refugiului.
Conform prevederilor art. 18 din HG nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, în vederea acordării despăgubirilor este necesar ca solicitantul sa depună cererea de acordare a sumelor menționate in hotărâre, însoțită de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului B, a Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum și o copie după actul de identitate și dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la Casa de Economii și Consemnațiuni -; dovada se face prin documentul ștampilat emis de bancă la deschiderea contului cu specificarea codului IBAN și a sucursalei de bancă.
Se menționează faptul că despăgubirile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului B, a Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz,se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat,astfel:
a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei RON;
b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 consecutivi, astfel: 60% în primul an, și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei RON și 100.000 lei RON;
c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei RON.
Curtea constată că antecesoarea reclamantei a depus pe data de 24.10.2006, o cerere înregistrată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sub nr. 1336/2006, cererea fiind însoțită de următoarele înscrisuri, și anume: copie a Hotărârii nr. 50/15.09.2006 emisă de Comisia Județeană T de aplicare a Legii 290/2003;Procură prin care o împuternicea pe fiica acesteia, reclamanta, să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea stabilirii și ridicării despăgubirilor ce-i revin;copie după buletinul de identitate al antecesoarei reclamantei, copie după buletinul de identitate al reclamantei;dovada deschiderii unui cont la. Sucursala
Curtea constată că în data de 27.11.2006 Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a dispus plata tranșei întâi însumând 217.748,06 lei, reprezentând procentul de 40% din sumă, plată efectuată conform prevederilor art. 18,alin. (5) litera c). din Normelor metodologice de aplicare Legii nr.290/2003. Conform prevederilor legale ce-a de-a doua tranșă de 60% în valoare de 326.622,08 Lei/Ron trebuia achitată în anul următor, adică în 2007.
Curtea constată că atâta timp cât pârâtul a efectuat plata primei transe în baza hotărârii nr. 50/2006 înseamnă ca acesta a analizat hotărârea menționata sub aspectul legalității emiterii ei. Prin plata efectuata pârâtul a recunoscut implicit legalitatea hotărârii emise de către Comisie, care, prin atitudinea pârâtului a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice.
Afirmația pârâtului în sensul că hotărârea în baza căreia a achitat prima tranșă urmează să fie analizată, conform art. 17 lit. h din HG1120/2006, cu modificările și completările ulterioare nu are temei legal. Astfel fiind, în acord cu prevederile art. 17 lit. h din actul normativ mai sus menționat "în situația în care constată încălcarea prevederilor Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și a normelor metodologice adoptate în aplicarea sa, Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 din cadrul Autorității pentru Restituirea Proprietăților propune reanalizarea actelor administrative emise în aplicarea acestei legi de către comisiile județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Decizia motivată a vicepreședintelui se comunică comisiilor județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în baza raporturilor administrative ierarhice, vicepreședintele poate solicita comisiilor județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 revocarea actelor administrative emise, în situația în care constată încălcarea prevederilor legale în vigoare." Totodată menționam ca in acord cu prevederile alineatului 6 al aceluiași articol deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc conform prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.
Curtea constată că într-adevăr Serviciul de Aplicare a Legii 290/2003 din Cadrul are atribuția legală mai sus menționată, însă aceasta atribuție trebuia exercitată anterior efectuării primei plați către reclamanta, cu respectarea procedurii prevăzuta de legiuitor, astfel cum am menționat mai sus.
In plus, trebuie să precizăm că posibilitatea consacrată de către legiuitor de revocare a actelor administrative emise în situația în care s-ar constata încălcarea prevederilor legale în vigoare există doar în cazul în care actul respectiv nu ar fi intrat în circuitul civil și nu ar fi produs efecte juridice. În speța de față prin plata primei tranșe efectuată de către pârât acesta a recunoscut implicit legalitatea hotărârii nr. 50/2006.
Curtea constată că HG1120/2006 nu derogă de la dispozițiile Legii nr.554/2004 referitoare la revocarea actelor administrative, față de împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres o alte dispoziție contrara prevederilor art.1 alin 6 din Legea nr.554/2004.
Singura posibilitate pe care ar fi avut-o pârâtul ar fi fost să solicite anularea actului în fața instanței de contencios administrativ, ceea ce nu s-a întâmplat în speța de față.
Susținerea pârâtului în sensul că verificarea legalității hotărârii s-a făcut după efectuarea plații primei rate datorita împrejurării că actele solicitate Comisiei Județene T de Aplicare a Legii 290/2003 au fost înaintate pârâtului abia la data de 05.11.2008 nu este de natura să îi acorde pârâtului posibilitatea de revocare a hotărârii emise după momentul în care acest act administrativ a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice.
Astfel fiind, dacă pârâta ar fi fost în imposibilitatea de analiza legalitatea hotărârii emise de către Comisia Județeana pentru Aplicarea prevederilor Legii nr.290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Județului T în favoarea antecesoarei reclamantei fără actele solicitate ar fi avut posibilitatea să nu efectueze plata primei rate din sumă. Doar în aceasta situație ar fi devenit aplicabile prevederile art. 17 lit. h din HG nr. 1120/2006, pârâta având obligația să îndeplinească procedura prevăzută de legiuitor.
Reținând situația de fapt prevăzută, văzând și prevederile legale invocate, Curtea constată că refuzul pârâtei de a da curs cererii reclamantei de achitare a tranșei a doua este nejustificat.
Față de considerentele expuse, Curtea va admite acțiunea formulată și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 326.622,08 lei reprezentând a II-a tranșă de 60% conform Hotărârii nr. 50/15.09.2006 privind acordarea de compensații pentru bunurile deținute în proprietate în localitatea, județul emisă de către Comisia Județeană pentru aplicarea Prevederilor Legii nr. 290/2003 din cadrul instituției Prefectura Județului
Față de prevederile art. 18 alin 6 din HG nr.1120/2006 conform cărora suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Național de Statistică, față de luna decembrie a anului anterior, Curtea va admite solicitarea reclamantei de actualizare a celei de-a doua transe.
Față de prevederile art. 274 Cod proc civ, constatând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea litigiului, Curtea va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEȘLE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta domiciliată în T,- -. A,.7 jud. T în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în B,Calea, nr. 202, Sector 1.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 326.622,08 lei actualizată cu indicele de inflație la data plății, reprezentând a II-a tranșă de 60% conform Hotărârii nr. 50/15.09.2006 privind acordarea de compensații pentru bunurile deținute în proprietate în localitatea, județul emisă de către Comisia Județeană pentru aplicarea Prevederilor Legii nr. 290/2003 din cadrul instituției Prefectura Județului
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
RED.DD - 28.04.2009
Tehnored.L/28.04.2009
4 ex./SM
Emis 2 comunicări.
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma
