Despăgubire. Decizia 1711/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1711
Ședința publică din data de 03 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinetele Asociate &, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - parter,.3, județ D, împotriva sentinței 402 din 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâțiiConsiliul Județean, cu sediul în Târgoviște, nr.1, județul D,,în calitate de președinte al Consiliului Județean D,,toți în calitate de consilieri județeni - cu domiciliul ales în Târgoviște, nr.1, județul D.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-reclamant, reprezentat de avocat din Baroul Dâmbovița, intimații-pârâți, reprezentat de consilier juridic, potrivit delegației depusă la dosar, intimatul -pârât Consiliul Județean D, reprezentat de consilier juridic, potrivit delegației depusă la dosar, reprezentată de avocat, din Baroul Dâmbovița, lipsind intimații-pârâți ,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea ia act că părțile nu au cereri de formulat și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, critică sentința atacată cu prezentul recurs pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece, fără niciun temei procedural, instanța fondului a refuzat amânarea judecării, în vederea
.//.
prezentării declarației de renunțare la judecată, așa cum s-a solicitat prin cererea depusă la termenul din 26 mai 2009, când reclamantul, aflat într- indisponibilitate medicală, nu s-a putut prezenta în instanță pentru a face această declarație, iar apărătorul său a fost prezent la o instanță din
altă critică constă în aceea că, în mod greșit instanța fondului a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, aceste daunele morale, solicitate de reclamant, nu au fost cuantificate și nici nu au fost exprimate alte considerente din care să rezulte motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, în sensul pretins de art.112 Cod procedură civilă, deoarece această cerere a fost motivată, în fapt și în drept, prin cererea introductivă.
În final, susține că în mod greșit reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată către, deoarece cheltuiala cu avocatul nu s-a făcut, acesta fiind soțul său și, mai mult, suma de 4000 lei este vădit disproporționată, în raport de simpla prezență a avocatului la două termen de judecată.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată către pârâta.
Reprezentantul intimatului-pârât Consiliul Județean D, consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
Cu privire la primul motiv de recurs, susține că procedura judecării cauzelor în contencios administrativ impune soluționarea acestora cu celeritate, lucru pe care prima instanță l-a și făcut.
Astfel, prima instanță a acordat mai multe termene, la cererea reclamantului, iar, la data soluționării cauzei pe fond, recurentul-reclamant a depus o cerere de judecare în lipsă, aspect consemnat și în sentința recurată
Chiar dacă reclamantul ar fi formulat o cerere de renunțare la judecată, nu era ținut de lege să facă o declarație în acest sens la termenul din 26.05.2009; în conformitate cu dispozițiile art. 246 alin. 4 Cod proc. civ. renunțarea la judecată nu se poate face decât cu învoirea celorlalte părți din proces.
Se mai susține că, obligarea reclamantului la precizarea, în concret, a daunelor morale solicitate decurge din lege, respectiv dispozițiile art. 112 pct. 3 Cod proc. civ. precum și din art. 998 Cod civil, așa încât, solicitarea instanței este legală. Orice cerere formulată în justiție cu privire la emiterea de pretenții trebuie dovedită în concret și nu lăsată la aprecierea instanței.
Și ultimul motiv de recurs, referitor la greșita acordare a cheltuielilor de judecată pârâtei, este nefondat, instanța de fond aplicând, în mod corect, dispozițiile art. 274 Cod proc. civ.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul-pârât, achiesează concluziilor puse de colega sa, susținând în completare că, în ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, instanța de fond a luat act că reclamantul a recunoscut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 24(2) din Legea nr. 554/2004, deoarece decizia nr. 119/27.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTIa fost executată în 30 de zile de la data pronunțării sale.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs, susține că, în mod legal prima instanță a aplicat dispozițiile art. 274 Cod proc. civ. deoarece reclamantul, căzut în pretenții, este firesc să suporte și cheltuielile de judecată, chiar dacă apărătorul intimatei este chiar soțul său. Cât privește valoarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat, acesta este la valoarea prestigiului său, dar și al recurentului, care este o persoană cu potență financiară.
Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată și în această fază procesuală.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-, reclamantul a formulat o cerere de aplicare a amenzii civile de 20% și de obligare la plata despăgubirilor pentru întârziere, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean D, Președintele Consiliului Județean D -, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean, Consilierul Județean .
S-a solicitat, de către reclamant, ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se aplice fiecăruia dintre pârâți o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, în refuzul validării mandatului său de consilier județean ales și al exercițiului acestei calități, precum și la obligarea fiecăruia dintre pârâți la acoperirea daunelor morale încercate de către reclamant, prin acest refuz.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentința nr.1034/16.10. 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, a fost anulată hotărârea nr.70/2008 a Consiliului Județean D, prin care a fost invalidat mandatul reclamantului de consilier județean ales.
În aplicația acestei hotărâri, pârâții erau ținuți să permită reclamantului să-și exercite mandatul de consilier județean ales, întrucât a constatat că mandatul a fost invalidat fără temei legal.
Prin petițiile înregistrate la Consiliul Județean D sub nr.10836 și 10837 din 20 octombrie 2008, reclamantul a notificat acestei autorități că se va prezenta pentru exercitarea acestui mandat.
In ședința din 29.10.2008, proiectul de hotărâre privind validarea mandatului reclamantului a fost respins, datorită celor 17 abțineri de la vot ale pârâților.
Prin sentința nr. 1141/11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pârâtul a fost obligat să convoace Consiliul Județean D, al cărui președinte este, în ședință de validare a mandatului reclamantului, în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii.
Prin aceeași hotărâre, Consiliul Județean Daf ost obligat să valideze mandatul de consilier județean al reclamantului, această hotărâre devenind irevocabilă prin respingerea recursurilor pârâților Consiliul Județean D și, hotărârea de recurs ( decizia nr.119/27 01 2009) obligând pe acest din urmă pârât să plătească reclamantului echivalentul a 5000 Euro, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Reclamantul a mai susținut că, în ședința Consiliului Județean din 30 ianuarie 2009, pârâtul și ceilalți consilieri pârâți au părăsit sala de ședințe, pentru a nu exista cvorumul necesar pentru validarea mandatului reclamantului și, prin sfidarea celor două hotărâri invocate, pârâții se plasează în situația de refuz, sancționată de art.24 alin.2 din Legea Contenciosului administrativ, cu amendă și cu daune pentru întârziere.
Pârâtul, Președintele Consiliului Județean D, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reiterează excepțiile invocate, ca și motivele de respingere a acțiunii, ale pârâtului Consiliul Județean
A susținut că nu sunt întrunite cerințele art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 în ce-l privește, întrucât nu face dovada refuzului acestuia de supune aprobării, în ședințe de Consiliu județean, validarea mandatului reclamantului de consilier județean și nici dovada neîndeplinirii obligațiilor ce le avea, conform dispozitivului din sentința civilă nr.1141/11 11 2008 Tribunalului Dâmbovița.
Față de dispozițiile art.89 ind.2 alin.5 din Legea nr.215/2001, se invocă faptul că Președintele Consiliului Județean, în calitatea sa de autoritate a administrației publice locale, nu a are atribute cu privire la validarea de mandate ale consilierilor județeni, aceasta fiind atribuție exclusivă a Consiliului județean.
A mai susținut, acesta, că și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin decizia Curții de APEL PLOIEȘTI nr.119/27 01 2009, de convocare a Consiliului Județean și supunere la vot a proiectului de hotărâre privind validarea mandatului de consilier județean al reclamantului, conform procesului verbal al ședinței de Consiliu județean din 30.01. 2009, astfel că nu sunt întrunite cerințele art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Pârâtul Consiliul Județean Daf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată. Pe cale de excepție, a invocat prematuritatea introducerii acțiunii, ca urmare introducerii acesteia prin nerespectarea termenului de 30 de zile, prevăzut de art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004. Tot pe cale de excepție, s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a fiecăruia din cei 16 consilieri județeni, citați ca intimați în această cauză, întrucât Consiliul Județean D este un organism colectiv deliberativ, iar răspunderea pentru voturile date asupra proiectelor de hotărâre nu poate fi decât colectivă și solidară.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii,ca neîntemeiată, invocându-se sentințele pronunțate cu privire la validarea reclamantului în calitate de consilier județean.
La data de 12.03.2009, pârâtul Consiliul Județean Daf ormulat precizări la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind rămasă fără obiect, întrucât, în ședința de Consiliu județean din 27.02.2009, s-a procedat la validarea mandatului de consilier județean al reclamantului, conform hotărârii nr.21/27 02 2009. In acest sens, se menționează că au fost la îndeplinire toate obligațiile stipulate în decizia nr.119/27 01 2009, în termenul de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acestei decizii și a atașat hotărârea menționată.
Reclamantul, prin apărător, a formulat, la 31.03.2009, declarație de continuare a acțiunii, pentru capătul de cerere privind obligarea fiecăruia dintre pârâți la acoperirea daunelor morale încercate de către reclamant, prin refuzul validării mandatului său de consilier județean ales.
Pârâții, consilierii județeni, au formulat, la rândul lor, întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, reiterând apărările invocate de Consiliul Județean
Pârâta consilier județean a formulat, în mod distinct, întâmpinare, prin care a solicitat, la rândul său, respingerea acțiunii.
La 28.04.2009, reclamantul, prin apărător, a depus o cerere de soluționare, în lipsă, a cauzei, cu amânarea pronunțării, pentru depunerea de concluzii scrise.
La același termen, s-a prezentat în instanță reclamantul, care a precizat că prin acțiune solicită, în continuare, plata amenzii pentru nerespectarea hotărârii judecătorești, precum și obligarea pârâților la plata daunelor morale.
Instanța a acordat un nou termen reclamantului, în vederea precizării capătului de cerere privind acordarea daunelor morale, însă, la termenul acordat, acesta nu s-a prezentat și nici nu a depus la dosar precizări la acțiune.
Prin sentința nr. 402 din 02 iunie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamant și l-a obligat pe acesta să plătească pârâtei a suma de 4000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat două capete de cerere în cuprinsul acțiunii, primul vizând aplicarea unei amenzi, conform art.24 alin.2 din Legea 554/2004, iar al doilea vizând plata daunelor morale, determinate de refuzul validării mandatului său de consilier județean.
Cu privire la primul capăt de cerere ce viza aplicarea unei amenzi, prevăzute de art. 24 alin.2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, prima instanță a reținut că aceasta a fost motivată pe nerespectarea deciziei Curții de APEL PLOIEȘTI nr.119/27 01 2009, ce viza, în esență, obligarea Președintelui Consiliului Județean de convocare Consiliului județean în ședință de validare a mandatului reclamantului și a Consiliului județean de validare a mandatului reclamantului.
Conform art.24 alin.1 din Legea 554/2004, obligația ce revenea pârâților, de executare a hotărârii definitive și irevocabile, urma a se face, în lipsa altui termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Pârâții au făcut dovada respectării acestui termen, conform hotărârii nr.21 /27 02 2009, depusă la fila 132 la dosar. Prin această hotărâre, a fost validat mandatul de
consilier județean al reclamantului, astfel că nu mai sunt întrunite cerințele art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, privind aplicarea amenzii de 20% din salariul brut pe economie/ pe zi de întârziere.
In acest sens a achiesat și reclamantul, atât prin cererea formulată de apărătorul acestuia, de la fila 134, cât și prin susținerile exprimate în ședința publică din 28.04.2009.
S-a mai reținut, de către prima instanță, că, în absența unei renunțări la acest capăt de cerere, cu respectarea dispozițiilor art.246 Cod procedură civilă, se va soluționa, pe fond, acțiunea cu privire la acest capăt de cerere, urmând să-l respingă, ca urmare a constatării neîntrunirii cerințelor art.24 din legea nr.554/2004.
In condițiile în care a fost validat mandatul de consilier județean al reclamantului în cele 30 de zile de la data pronunțării deciziei nr.119/27 01 2009, instanța de fond nu a mai considerat necesară analiza excepțiilor invocate de către pârâți, acestea vizând situația în care nu ar fi fost validat mandatul reclamantului.
Cu privire la cel de-al 2 lea capăt de cerere, privind obligarea pârâților la acoperirea daunelor morale încercate de reclamant prin refuzul validării mandatului său, prima instanță a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, aceste daune nu au fost cuantificate și nici nu au fost exprimate alte considerente din care să rezulte motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, în sensul pretins de art.112 Cod procedură civilă.
Mai mult, la cel de-al 3-lea termen de judecată, instanța a acordat un nou termen, în cunoștința reclamantului, doar în acest sens, al precizării capătului de cerere privind acordarea daunelor morale.
În condițiile în care, la termenul acordat, nu s-a constatat depunerea de precizări la cerere, instanța de fond a apreciat că și acest capăt de cerere este nefondat.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâta, constând în onorariu de apărător.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, susținând că hotărârea atacată este dată cu încălcarea unor forme esențiale de procedură, interesând disponibilitatea asupra dreptului la acțiune și limitele investirii.
In susținerea acestui motiv de recurs, s-a arătat că, fără nici un temei procedural, instanța a refuzat amânarea judecății, în vederea prezentării declarației de renunțare la judecată, astfel cum s-a solicitat prin cererea depusă la termenul din 26 mai 2009, când, petiționaul, aflat într- indisponibilitate medicală notorie, nu s-a putut prezenta pentru a face această declarație în instanță, iar avocatul său a fost prezent la Tribunalul București - secția penală.
Recurentul a susținut și faptul că cererea pentru obligarea la plata daunelor morale nu trebuie cuantificată pentru a fi luată în considerare, atâta timp cât a fost motivată în fapt și în drept prin cererea introductivă.
Al doilea motiv de recurs privește cheltuielile de judecată pentru pârâta, care sunt nejustificat de mari, susține recurentul, având în vedere că avocatul acesteia este și soțul său și a fost prezent doar la două termene de judecată.
Solicită admiterea recursului,casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare sau admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul reducerii
cheltuielilor de judecată.
Intimatul Consiliul Județean Dambovița a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs, referitor la nerespectarea formelor de procedură, este nefondat.
Soluționarea cauzei s-a facut în lipsa recurentului reclamant, având în vedere că acesta solicitase, la un termen anterior, judecarea cauzei în lipsă, astfel cum este consemnat la fila 4 din sentință.
La dosarul cauzei nu este nici o cerere de renunțare la judecată din partea reclamantului, dar, chiar și dacă ar fi fost, renunțarea la judecată nu se poate face decât cu învoirea celorlalte părți din proces, după ce s-a intrat în dezbaterea fondului.
In plus, instanța a amânat pronunțarea, pentru a da reclamantului posibilitatea să depună concluzii scrise.
Al doilea motiv de recurs, privind neacordarea daunelor morale, este nefondat.
Recurentul reclamant trebuia să precizeze cuantumul daunelor morale și să dovedească în ce a constat suferința morală produsă, pentru ca instanța să se poată pronunța asupra cererii. Așa cum a susținut și intimatul Consiliul Judetean, simpla invocare a deciziei civile 119/2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI neputând constitui un criteriu în funcție de care instanța să stabileasca acordarea daunelor morale, dat fiind că decizia a fost executată.
Ultimul motiv de recurs privește acordarea cheltuielilor de judecată.
La acordarea acestora, instanța a avut în vedere disp. art. 274 pr.civ, în raport de care a admis cererea formulată de către pârâta, întrucât reclamantul a căzut în pretenții. Instanța nu poate interveni în a diminua cuantumul acestor cheltuieli de judecată, chiar dacă avocatul este soțul acestei pârâte, deoarece onorariul de avocat se stabilește ca rezultat al unei negocieri între client și avocat, fără legatură cu gradul de afinitate.
În plus, cuantumul cheltuielilor a fost dovedit prin chitanța depusă la dosarul cauzei, fila 53.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 pr.civ, recursul se va respinge, ca nefondat, în cauza nefiind incidente dispozițiile de casare sau de modificare prevăzute de art. 312 pr.civ.
Văzând și disp. art. 274 pr.civ, va fi obligat, recurentul, la cheltuieli de judecată, în recurs, în suma de 2.000 lei, către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinetele Asociate &, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - parter,.3, județ D, împotriva sentinței 402 din 2 iunie
2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâțiiConsiliul Județean, cu sediul în Târgoviște, nr.1, județul D,,în calitate de președinte al Consiliului Județean D,,toți în calitate de consilieri județeni- cu domiciliul ales în Târgoviște, nr.1, județul D, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei, către intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Fiind eliberată din funcție,prin
pensionare, se semnează de
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
GREFIER,
- -
Red MP
tehnored MC/MP
21 ex/14. 12.2009
f- Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță