Despăgubire. Sentința 196/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--06.05.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 196
Ședința Publică din 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și chematul în garanție Ministerul Internelor și Reformei Administrative, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin acțiunea introdusă la Judecătoria Sânnicolau M reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa dispună obligarea pârâtului la plata către aceasta a sumei de 50.000 euro, exprimată în lei la data efectuării plății, suma reprezentând daune morale.
În motivarea cererii reclamanta arată că, la data de 18.06.1951 împreună cu părinții au fost deportați în Câmpia urmare a unor decizii politice aberante.
La acea dată au fost ridicați din locuința și încărcați în vagoane pentru animale, iar după un drum anevoios de câteva zile au fost coborâți din vagoane pe un câmp liber, unde la fiecare Ť. înfipt în pământ reprezenta locul de domiciliu pentru fiecare familie.
După multe săptămâni de foame, mizerie, fără apă potabilă și fără nici un acoperiș deasupra capului, toată lumea a început să-și construiască colibe, sau o casa de pământ acoperite cu stuf pentru a se adăposti de ploaie, frig mizeria și bolile, mai ales febra tifoidă și lucru cel mai degradant fiind acela că aveau aplicată ștampila în buletinul de identitate stampila DO.
Ajungând acolo în câmp lângă un sat unde locuitorii satului nu au vrut să ajute nici o familie pentru că au fost anunțați că ar fi hoți, bandiți și răufăcători.
În urma plecării din satul natal, a rămas casă, pământ, bunuri, animale, păsări, utilaje agricole, producția agricolă, care la întoarcerea acestora după 5 ani de zile nu am mai găsit aproape nimic, doar casa pe care cu greu au primit-
În tot acel timp reclamanta a suferit în ceea ce privește accesul la pregătirea școlară față de legile regimului comunist astfel că toată această perioadă și-a pus amprenta asupra stării psihice ce a urmat acestei perioade.
și încălcarea demnității pe care a suferit-o reclamanta și familia acesteia în perioada deportării sunt motive pentru care reclamanta solicită instanței obligarea Statului Român actual la plata unor daune morale pentru suferințele îndurate.
Indemnizația lunară acordată de stat în baza legii speciale nu poate fi acoperitoare față de suferința trăita în acei ani de deportare încât o măsură reparatorie se impune în afara oricărei discuții.
În drept sunt invocate dispozițiile art.1075 cod civil, constituția României, legea 30/1994, legea nr. 173/2006, OUG 214/1999 și DL 118/1990.
Prin sentința civilă nr. 441/7.IV.2009 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Sânnicolau M și-a declinat competența materială în favoarea Curți de APEL TIMIȘOARA reținându-se că prin întâmpinare pârâtul a invocat incidența prevederilor OUG nr. 214/1999, în sensul că art. 7 prevede ca o măsură reparatorie, dreptul persoanelor care au calitatea de luptător in rezistenței i anticomunista la "restituirea, in condițiile legii, in natura sau, daca aceasta nu e posibila, prin echivalent a bunurilor confiscate. Decizia pentru constatarea calității luptător in rezistenta anticomunista poate fi folosita ca proba in fata instituții abilitate a dispune restituirea in natura sau prin echivalent a bunurilor confiscate, ceea ce privește aprecierea caracterului politic al infracțiunilor a căror săvârșire atras măsura confiscării".
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, prima instanță s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedura.
Astfel, in cauza s-a constatat faptul ca paratul a invocat excepția de necompetență materiala a Judecătoriei Sânnicolau M in soluționarea cauzei.
În cauză, reclamanta și-a motivat cererea pe faptul ca in cauza nu există reparație concreta si suficienta fata de daunele suferite, fiind invocate dispozițiile actelor normative speciale in materie.
Având in vedere faptul ca in cauza se invoca faptul ca acțiunea privește acte emise de autoritățile publice centrale, instanța, in temeiul art.3 pct. 1 Cod procedură civilă prima instanță a admis excepția ridicata și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Contencios Administrativ.
La termenul de judecată din 10.VI.2009 Curtea de APEL TIMIȘOARAa invocat excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, privitor la cererea întemeiată pe dispozițiile OUG nr. 214/1999 și a necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ în rest.
Examinând acțiunea pe excepții, se disjunge, se respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile OUG nr. 214/ 1999, pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă și se declină în rest acțiunea reclamantului împotriva aceluiași pârât și chematul în garanție, în favoarea Judecătoriei Sânnicolau M, pentru că:
Privitor la aplicabilitatea prevederilor OUG nr. 214/1999 modificată, în litigiu, instanța constată că potrivit art. 4 din Ordonanță, modificată prin Legea nr. 173/2006, a fost înființată "Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă", care este reprezentată în justiție de Ministerul Justiției, instituindu-se și o procedură administrativă obligatorie, iar după parcurgerea acestei proceduri, persoana nemulțumită putând ataca în instanța de contencios administrativ, decizia sau refuzul nejustificat de a rezolva cererea.
Reclamanta, prin acțiune, nu a înțeles să solicite acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, și în raport cu care calitatea procesuală pasivă o are Comisia instituită în acest scop prin OUG nr. 214/1999 din cadrul Ministerului Justiției, ci a cerut obligarea Statului Român la daune morale în sumă de 50.000 euro.
Cum pârâtul Statul Român nu are calitate procesuală pasivă în condițiile OUG nr. 214/1999 se va respinge cererea întemeiată pe această dispoziție legală, pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului.
În privința cererii constând în daune morale, Curtea constată că aceasta nu cade sub incidența art. 1 al.1 din Legea nr. 554/2004, pentru că nu vizează ipotezele legale acolo prevăzute privind un act administrativ vătămător sau refuz de eliberare a unui asemenea act, cererea privind despăgubiri civile, astfel că soluționarea lei cade în competența instanței civile.
Raportat la cuantumul despăgubirilor solicitate se va declina competența materială pentru judecarea acestei cereri Judecătoriei Sânnicolau M, cu aplicarea art.1 pct. 1 și 158, 159 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Disjunge acțiunea.
Respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile OUG nr. 214/1999 pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă.
Declină în rest acțiunea aceleiași reclamante împotriva aceluiași pârât și chematului în garanție în favoarea Judecătoriei Sânnicolau
Cu recurs în 15 zile de la comunicare și 5 zile de la pronunțare pentru soluția de declinare a competenței.
Pronunțată în ședința publică 10.VI.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantei, nr. 660
- pârâtului - Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B,-
- chematului în garanție - Ministerul Internelor și Reformei Administrative; bv. nr. 1
Red.- 16.06.2009/
Tehnored. / 29.06.2009/ 5 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
