Refuz acordare drepturi conform nr.oug 214/1999( calitatea de luptator în rezistența anticomunistă). Sentința 194/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--15.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 194
Ședința Publică din 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect refuz acordare drepturi conform OUG nr. 214/1999.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea invocă, din oficiu, excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâților privind cererea întemeiată pe OUG nr.214/1999 modificată și cea a necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ în privința petitelor 2-4 din acțiune în condițiile art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 și văzând că nu mai sunt alte cereri reține acuza spre soluționare.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin acțiune reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și T, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate caracterul politic al condamnărilor autorilor săi R - tată, decedat la 20.01.1978, - mamă, decedată la 09.06.1992, - bunic matern, decedat la 17.10.1968 și - bunică maternă, decedată la 17.04.1975, să se constate și să fie obligat Statul Român să recunoască public activitatea de genocid a regimului comunist instaurat prin Guvernul Dr. la 6.03.1945, genocid realizat prin încarcerarea intelectualității române, a foștilor membrii ai partidelor politice și a persoanelor care nu se înregimentau politic în Partidul Român sau care fără dovezi erau acuzate că au alte convingeri decât cele comuniste, precum și prin deportarea în a familiilor înstărite și a tuturor celor ce nu agreau regimul comunist. Să fie obligat Statul Român la plata despăgubirilor cauzate pentru suferințele fizice și psihice la care au fost supuși toți membrii familiei sale prin deportarea în și confiscarea tuturor bunurilor sale, precum și pentru toate persecuțiile pe care le-au suportat după revenirea la domiciliul refuzându-li se dreptul la muncă, la educație și la condiții de viață decente, pentru suferința cauzată de înfometarea, înfrigurarea și înfricoșarea lor și prin situarea lor în poziția de dușmani ai societății, izolându-se de societate, creându-i-se o situație de paria, fiind tot timpul în atenția autorităților, care îi urmăreau prin informatori, despăgubiri pe care le apreciază la suma de 1.000.000 Euro pentru fiecare dintre antecesorii săi, precum și obligarea pârâților să-i plătească despăgubiri în valoare totală de 4.000.000 Euro, cu titlu de daune, pentru luarea măsurilor administrative cu caracter politic privind dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu în baza Deciziei nr. 200/1951, precum și suferințele cauzate de această măsură administrativă nedreaptă.
Prin sentința civilă nr.822/2.III.2009 Tribunalul Timiș și-a declinat competența materială pentru soluționarea acțiunii în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA, reținându-se că reclamanta a solicitat ca petit principal să se constate caracterul politic al condamnărilor autorilor săi autorilor săi R - tată, decedat la 20.01.1978, - mamă, decedată la 09.06.1992, - bunic matern, decedat la 17.10.1968 și - bunică maternă, decedată la 17.04.1975, celelalte capete de cerere privind despăgubirile bănești având la bază petitul principal.
Prin nr.OUG 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006, a fost recunoscută calitatea de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989.
În cauza de față reclamanta a invocat măsurile administrative luate împotriva familiei sale de către autoritățile administrate în baza Deciziei nr. 200/1951.
Instanța a analizat conform art. 137 Cod procedură civilă, excepțiile care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului.
Pentru a putea stabili cadrul procesual corect în care urmează să se desfășoare litigiul, o instanță trebuie să fie în primul rând competentă material să stabilească acest cadru, astfel încât instanța a analizat prima dată excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș.
Conform art. 4 din OUG214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006, pentru stabilirea calității de luptător în rezistența anticomunistă a persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989, fost înființată "Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă", care este reprezentată în justiție de Ministerul Justiției, instituindu-se și o procedură administrativă obligatorie, iar după parcurgerea acestei proceduri, persoana nemulțumită putând ataca în instanța de contencios administrativ, decizia sau refuzul nejustificat de a rezolva cererea.
Astfel, în conformitate cu art. 3 punctul 1 din Codul d e procedură civilă, curțile de apel sunt instanțele care judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
Cum prin art. 4 din nr.OUG 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006 a fost înființată "Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă" care este un organism central al administrației publice, și a fost instituită o procedură specială pe care persoanele interesate trebuie să o parcurgă, rezultă că acțiune în contencios administrativ prevăzută la art. 6 din nr.OUG 214/1999 modificată, este de competența Curților de apel conform art. 3 punctul 1 din Codul d e procedură civilă.
Pentru cele expuse anterior, tribunalul a constatat excepția necompetenței materiale întemeiată, urmând să o admită în temeiul art. 159 raportat la art. 3 punctul 1 din Codul d e procedură civilă, și să decline competența în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA, care este competentă să se pronunțe asupra excepțiilor invocate de către pârâți, în vederea stabilirii cadrului procesual în care urmează a se desfășura prezentul litigiu.
La termenul de judecată din 10.VI.2009 Curtea de APEL TIMIȘOARAa invocat excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâților privind cererea întemeiată pe OUG nr.214/1999 modificată și cea a necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ în privința petitelor 2-4 din acțiune în condițiile art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 și examinând acțiunea pe excepții o disjunge, respinge, pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă, cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și T, în condițiile OUG nr. 214/1999 și declină în rest acțiunea aceleiași reclamante împotriva acelorași pârâți în favoarea Tribunalul Timiș, secția civilă, pentru că:
Potrivit acțiunii reclamanta a solicitat constatarea caracterului politic al condamnării autorilor săi, enumerați în acțiune, toți decedați, cerere care cade sub incidența prevederilor nr.OUG 214/1999 modificată privind constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă
Potrivit OUG nr. 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006 calitatea de luptător în rezistența anticomunistă se stabilește de către comisia instituită în acest scop din cadrul Ministerului Justiției, pârâți din prezenta cauză neavând atribuții în acest sens.
Așa fiind cererea reclamantei întemeiată pe dispozițiile OUG nr. 214/1999 modificată se respinge pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă față de pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Privitor la celelalte capete din acțiune constând în obligarea pârâților la daune materiale în sumă totală de 5.000.000 Euro, pentru suferința fizică și morală, urmare la constatarea activității de genocid a regimului comunist instaurat în România, a deportării familiei sale în, a confiscării bunurilor, a stabilirii domiciliului obligatoriu în baza deciziei nr. 200/1951, Curtea constată că acestea nu cad sub incidența art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, pentru că nu vizează ipotezele legale acolo prevăzute privind un act administrativ vătămător sau refuz de eliberare a unui asemenea act, cererile privind despăgubiri civile, astfel că soluționarea lor cade în competența instanței civile.
Raportat la cuantumul despăgubirilor solicitate, se va declina competența materială pentru judecarea acestor cereri Tribunalului Timiș, secția civilă, cu aplicarea art. 1 punctul b și 158, 159.pr.civ.
În cauză nu operează prorogarea de competență în favoarea instanței de contencios administrativ pentru că aceste cereri nu sunt accesorii sau incidentale celei vizate de nr.OUG 214/1999, ci au caracter principal, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 17 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Disjunge acțiunea.
Respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și T, în condițiile OUG nr. 214/1999 pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă.
Declină în rest acțiunea aceleiași reclamante împotriva acelorași pârâți în favoarea Tribunalul Timiș, secția civilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare și 5 zile de la pronunțare pentru soluția de declinare a competenței.
Pronunțată în ședința publică 10.VI.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantei -, str. - de la T, nr. 5,. 1
- pârâtului - Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B,-, sector 5
- pârâtei - Direcția Generală a Finanțelor Publice T, T, bv. nr. 15.
Red.- 16.06.2009
Tehnored. / 30.06.2009/ 5 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
