Despăgubire. Decizia 1966/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1966

Ședința publică de la 01 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție

- - - - Judecător

- - - - Judecător

Grefier: -

XXXXX

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva deciziei nr. 738 din data de 05 iulie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.

La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsind intimații a, și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, după care:

Instanța, pune în discuția părții prezente tardivitatea cererii de revizuire.

Consilier juridic pentru revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor precizează cererea de revizuire este în termen, iar pe fond solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.

CURTEA

Asupra cererii de revizuire de față:

Prin acțiunea formulată de reclamanții a, și, au chemat în judecată pe pârâta DGFP D, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să le acorde sporul de confidențialitate și de mobilitate în cuantum de 25% aplicat la salariul de încadrare.

În motivarea acțiunii au arătat că au calitatea de consilier juridic la instituția pârâtă și că potrivit art. 45 alin.1 din Statul Profesiei de consilier juridic au obligația de a păstra secretul profesional obligației ce se extinde asupra tuturor activităților desfășurate de consilierul juridic.

S-a mai precizat că în baza art. 50 alin.2 din Statutul Consilierului Juridic sunt în drept să negocieze și să primească prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate că această obligației subzistă în sarcina autorității pârâte după expirarea termenului de 60 zile de la intrarea în vigoarea a respectivului act normativ.

În sprijinul solicitărilor au invocat și prevederile art. 25 din Legea nr. 53/2003 că desfășoară o muncă ce presupune o deplasare la instanțele de judecată, la alte instituții și la organele de urmărire penală.

Au arătat că activitatea consilierilor juridici se desfășoară în proporție de 75% în afara instituției, motiv pentru care trebuie să primească sporul de mobilitate.

Referitor la sporul de confidențialitate s- argumentat că acesta este prevăzut de art. 26 din Codul Muncii și de asemenea de art. 16 din Legea nr. 514/2003.

Prin sentința nr. 689/2 mai 2006 în dosarul nr. 926/CAF/2006, Tribunalul Dolja admis acțiunea reclamanților și a obligat-o pe pârâta DGFP D să le acorde sporul de confidențialitate în cuantum de 10% și sporul de mobilitate în cuantum de 15%, aplicabile la salariul de încadrare începând cu data de 28 ianuarie 2004.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de consilier juridic în cadrul instituției pârâte, că sunt înscriși în consilierilor juridici.

S-a reținut că în baza art. 1 alin.3 din OUG nr. 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.

Tribunalul a avut în vedere că distinct de drepturile salariale prevăzute în OUG 92/2004 și care corespund calității de funcționar public, consilierii juridici pot negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art. 25 și 26 din Codul Muncii și art. 16 din legea nr. 514/2003, privind Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, prin DGFP O mandatată în acest sens de MFP prin adresa nr. 31951/2006.

S-a susținut că sporurile solicitate și acordate de prima instanță exced cadrului legal, întrucât Legea nr. 188/1999, privind Statutul Funcționarilor Publici nu prevede expres acordarea niciunui dintre aceste sporuri.

S-a mai motivat că, deși în cuprinsul hotărârii se face referire la posibilitatea negocierii de prestații suplimentare în bani, de natura celor solicitate de reclamanți nu s-a făcut dovada că aceștia au făcut vreun demers în acest sens la autoritatea pârâtă.

Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr. 738/5.07.2006 a respins recursul declarat de Direcția Generală A Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice Și Direcția Generală A Finanțelor Publice D împotriva sentinței numărul 689 din data de 02 mai 2006, pronunțată în dosarul nr.926/CAF/2006 al Tribunalului Dolj.

În considerentele deciziei s-a reținut că eclamanții au calitatea de consilier juridic în cadrul DGFP

Cu cererea nr. 16530/24.03.2006 ( fila nr. 13 dosar fond) aceștia au solicitat instituției în cadrul căreia funcționează să le acorde sporul de mobilitate și de confidențialitate prevăzut în Legea nr. 514/2003, în OUG nr. 192/2002 și în Codul Muncii.

Din probele cauzei a rezultat că autoritatea pârâtă a tăcut, iar tăcerea administrativă se interpretează ca fiind refuz de soluționare a cererii, în cazul de față refuz de negociere a celor două categorii de sporuri.

În conformitate cu principiul stabilit în art.1 din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată prin refuzul unei autorități sau instituții de a-i soluționa o cerere referitoare la un drept al său, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins.

Din expunerea situației de fapt a rezultat că reclamanții au solicitat autorității în care funcționează să le acorde drepturile reprezentând spor de mobilitate și confidențialitate, așa încât motivul de recurs este neîntemeiat.

Pe fondul cauzei criticile sunt neîntemeiate.

Așa cum s-a arătat și mai sus reclamanții sunt funcționari publici îndeplinind funcția de consilier juridic.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin.3 din OUG 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.

Această reglementare este aplicabilă începând cu anul 2005.

Pentru anul 2004 modalitatea de salarizarea funcționarilor publici era reglementată de art. 29 din legea nr. 188/1999.

Din cuprinsul art. 29 alin.1 din legea nr. 188/1999, rezultă că pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații.

În legislația specială aplicabilă profesiei de consilier juridic și anume în Legea nr. 514/2003, privind Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic se prevede în cuprinsul art. 16 obligativitatea consilierului juridic de a respecta dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe, precum și cele referitoare la conflictul de interese fiind obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității în condițiile legii.

Prevederile acestei legi, inclusiv cele privind confidențialitatea se aplică tuturor categoriilor de consilieri juridici și mai mult în art. 3 din Legea nr. 514/2003 se stipulează că în cazul consilierului juridic numit în funcție acesta are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.

Statutul Funcționarului Public instituie în art. 45 din Legea nr. 188/1999 obligația de confidențialitate a tuturor funcționarilor publici.

Clauza de mobilitate precum și clauza de confidențialitate sunt reglementate și definite în art. 20, 25 și 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

În conformitate cu art. 93 din legea nr. 188/1999 privind Statul Funcționarului Public, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

Din analiza art. 45 din legea Funcționarului Public rezultă că cele două clauze de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, clauza de confidențialitate fiind reglementată expres, iar pentru clauza de mobilitate nu există o dispoziție contrară, prohibitivă.

Din analiza de mai sus reiese obligativitatea consilierului juridic de a păstra secretul în legătură cu activitatea desfășurată.

Ca urmare consilierul juridic trebuie să beneficieze de sporul în bani pentru stimularea respectării acestei clauze ținând seama și de faptul că în cazul nerespectării clauzei cel în culpă va fi obligat la daune interese, așa cum se prevede în art. 25 alin.2 din legea nr. 53/2003.

În statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres la art. 60 alin.2, că deosebit de renumerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/20093, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.

Astfel fiind, rezultă că textele art. 25 și 26 din legea nr. 53/2003, privind clauza de mobilitate și confidențialitate se aplică prin efectul legii în cazul consilierului juridic.

Executarea obligațiilor de serviciu pentru consilierul juridic se realizează în cea mai mare parte în cadrul instanțelor de judecată și a organelor de urmărire penală, așa încât corect instanța de fond a reținut că reclamanții au dreptul să pricească și sportul de mobilitate.

În raport de considerentele enunțate în prezenta decizie, Curtea reține că reclamanții, în calitatea lor de consilieri juridici au dreptul să primească cele două sporuri, de mobilitate și confidențialitate.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea cererii s-a susținut că după rămânerea irevocabilă a hotărârii a fost descoperit un înscris doveditor, respectiv decizia civilă nr. LXXVIII(78) pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 05.11.2007, care nu a putut fi înfățișată dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.

S-a mai precizat că prin această decizie ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și s-a pronunțat în sensul că dispoz. art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006 privind exercitarea profesiei de consilier juridic, raportată la dispoz. art. 60 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) și art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicat, se interpretează în sensul că nu se poate negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani reprezentând clauză de mobilitate și clauză de confidențialitate, în condițiile prev. de art. 25 și 26 din Codul Muncii. S-a mai apreciat că această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin actele normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Revizuienta a mai susținut că dacă instanța ar fi cunoscut acest înscris cu ocazia judecării pricinii, ar fi pronunțat o soluție de respingere a acțiunii reclamanților pe fond, iar instanța de recurs de admitere a recursului și casarea sentinței nr.689/2.05.2006 pronunțată de Tribunalul Dolj ca neîntemeiate.

În dovedirea cererii a fost depusă în xerocopie Decizia nr. LXXVII (78/5.11.2007 a ÎCCJ.

Intimații a, și,deși legal citați nu au formulat întâmpinare la cererea de revizuire.

Analizând actele și lucrările dosarului, în ceea ce privește excepția de tardivitate a cererii de revizuire, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 324 alin. 1 pct. 4 Cod pr. civilă, termenul de revizuire este deo lunăși se va socoti în condițiile prevăzute la art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă din ziua în care s-a descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită.

În speță, decizia nr. LXXVIII(78) pronunțată de ÎCCJ pe care, revizuienta și-a întemeiat cererea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 553 din data de 22.07.2008, dată de la care curge termenul de o lună, prev de art. 324 alin. 1, pct. 4 din Codul d e pr. civilă.

Cum cererea de revizuire a fost introdusă la data de 21.08.2008, rezultă că aceasta a fost formulată cu respectarea termenului legal.

Analizând îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispoz. art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă, Curtea constată că decizia nr. 78/5.11.2007 pronunțată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, este ulterioară deciziei atacate și aceasta nu este de natură să producă niciun efect în privința hotărâri judecătorești pronunțate într-un litigiu.

În conformitate cu dispoz. art. 329 alin. 3 din Codul d e pr. civilă, decizia ce se pronunță asupra recursului în interesul legii nu va produce niciun efect în privința părților din procesele în care s-au dat hotărârile ce au format obiectul recursului în interesul legii.

Părților din procesele respective le sunt opozabile numai hotărârile pronunțate în acele procese, chiar dacă aceste hotărâri au fost atacate pe calea recursului în interesul legii, ele vor putea fi puse în executare silită, dacă este cazul, fără a interesa dezlegarea dată,de către Secțiile Unite ale ÎCCJ, problemei de drept ce a fost soluționată neuniform. Cu alte cuvinte, recursul în interesul legii nu duce la desființarea hotărârilor ce au format obiectul lui.

În speță, s-a solicitat admiterea cererii de revizuire pe baza unei decizii pronunțate de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești supuse prezentei cereri de revizuire, care deci nu constituie act nou în sensul legii, nefiind de natură să ducă la altă soluție decât cea pronunțată.

În consecință, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă Curtea va respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei Finanțelor și pentru DGFP D împotriva deciziei nr. 739 din data de 05 iulie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2008.

PREȘEDINTE: Elena Canțăr

- -

JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu

- -

JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță

- -

Grefier,

Red. Jud.M

Ex.2//22.10.2008

Președinte:Elena Canțăr
Judecători:Elena Canțăr, Sanda Lungu, Magdalena Fănuță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire. Decizia 1966/2008. Curtea de Apel Craiova