Despăgubire. Sentința 231/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--08.09.2008

SENTINȚA CIVILĂ NR. 231

Ședința publică din 30 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Olaru Rodica

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de formulate de reclamanta și intervenienta în nume propriu, împotriva pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Tribunalul Timiș, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publice se prezintă pentru reclamanta și intervenienta în interes propriu lipsă avocat, pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se prezintă consilier juridic, lipsă celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, consilier juridic depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauză a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.

Avocatul reclamantei și al intervenientei în interes propriu invocă excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ, față de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B, considerând că prezenta cauză ar trebui să fie soluționată de Secția de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Timișoara.

Reprezentanta pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra acestei excepții.

Curtea, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara ca instanță de contencios administrativ, în soluționarea cauzei, conform art.1 din nr.OUG 75/2008 coroborat cu art. 1 din nr.OUG 148/2005, aprobată prin Legea nr. 7/2007.

Avocatul reclamantei și al intervenientei în interes propriu arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției.

Reprezentanta pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor arată că lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției.

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:

Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Timiș, secția civilă în dosarul nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B și Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând instanței să oblige pârâtul de I la plata sumei de 8.196 lei pentru perioada 01.01.2006-03.07.2006, actualizată și indexată cu rata inflației, precum și daune morale în cuantum, de 5.000 lei către reclamantă, iar pe pârâtul II la avansarea acestor sume de bani în calitate de ordonator principal de credite.

Cauza a fost scoasă de pe rolul secției civile și trimisă pe rolul secției de contencios administrativ a Tribunalului Timiș, care prin sentința civilă nr. 575/23.VI.2008 pronunțată în dosarul nr- și-a declinat competența materială în favoarea Curții de Apel Timișoara, cu motivarea că potrivit art. 1 și 2 din nr.OUG 75/2008: " art. I - 1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel.

(2) Recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție;

Art. II - 1) Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară.

(2) Cauzele prevăzute la alin. (1) aflate în curs de judecată în fond la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi trimise de îndată spre soluționare curților de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

Așa fiind, tribunalul a constatat și reținut că, în cauza dedusă judecății, instanța competentă să soluționeze acțiunea reclamantei este Curtea de Apel Timișoara.

La termenul de judecată din data de 30.IX.2008 Curtea de Apel Timișoaraa invocat excepția necompetenței materiale a instanței, conform art.1 din nr.OUG 75/2008 coroborat cu art. 1 din nr.OUG 148/2005, aprobată prin Legea nr. 7/2007 și examinând acțiunea pe excepție, declină competența în favoarea Tribunalului Timiș, ca instanță de contencios administrativ, cu aplicarea art. 2 pct. 1 lit. d Cod procedură civilă, raportat la art. 158, 159 Cod procedură civilă, pentru că:

Prin acțiune reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B și Ministerul Economiei și Finanțelor B solicitând să fie obligat pârâtul de I la plata sumei de 8196 lei, pentru perioada 01.01.2006-03.07.2006, actualizată și indexată cu rata inflației, precum și daune morale în cuantum de 5000 lei către reclamantă, iar pe pârâtul 2 la avansarea acestor sume de bani, fiind ordonator principal de credite.

În fapt, conform adeverinței eliberate de Tribunalul Timiș, reclamanta a fost în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, în perioada 01.08.2005-03.07.2006.

În perioada 01.08.2005-01.12.2006, indemnizația a fost achitată de către angajator, în cuantum de 2166 lei lunar, în baza dispozițiilor legale din Legea nr. 303/2004, conform cărora calculul lunar al acestei indemnizații se calcula în cotă de 75 la sută din media veniturilor pe ultimele 6 luni ale magistratului. Ca urmare a intrării în vigoare a nr.OUG 148/2005, aprobată prin Legea nr. 7/2007, s-a abrogat orice dispoziție contrară celor prevăzute de prezenta ordonanță, instituindu-se o indemnizație în cuantum de 800 lei lunar.

Prin hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 241/16.08.2007 s-a constata că, o astfel de situație, prin care nu se face o diferențiere reală la plata indemnizației pentru creșterea și educarea copilului în vârstă de până la doi ani, este discriminatorie pentru persoanele care la data intrării în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, aveau statutul de magistrat.

În plus, reclamanta a arătat că era titulara unui drept câștigat, la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că la data intrării sale în concediul pentru creșterea copilului de până la 2 ani, în vigoare erau dispozițiile Legii nr. 303/2004.

În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând obligarea pârâților la plata sumei de 12.744 lei și daune morale în sumă de 10.000 lei, invocând aceleași motive ca și reclamanta.

Deci, acțiunea și cererea intervenientei vizează obligarea pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B la plata unei indemnizații pentru creșterea și îngrijirea unui copil.

Reglementarea acestui drept care se include în categoria celor de asigurări sociale și pentru plata căruia are calitatea de debitor Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B se găsește în nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobată prin Legea nr. 7/2007.

Art. 9 al.1 din ordonanță prevede că: " Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, reprezentând indemnizație, stimulent sau alocație de stat pentru copii, și documentele din care rezultă îndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestora se depun, după caz, la primăria comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului B, pe raza căreia/căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința".

La art. 9 al.3 din același act normativ se prevede că: "Cererile prevăzute la alin. (1) se soluționează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la direcția teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv, iar decizia prevăzută la alineatul 3 se comunică solicitantului și poate fi contestată potrivit Legii nr. 554/2004 conform art. 9 al.5 din ordonanță.

Deci, valorificarea indemnizației pentru creșterea copilului este prevăzută printr-o reglementare specială cuprinsă în dispozițiile legale suscitate și calea de atac împotriva modului de stabilire a acestui drept, de către autoritățile ministerului muncii, este dată în competența instanței de contencios administrativ, motiv pentru care dosarul se trimite prin declinare de competență la Tribunalul Timiș, ca instanță de contencios administrativ cu aplicarea art. 2, pct.1 lit. d Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 9 al.1 din nr.OUG 148/2005 și art. 158, 159 Cod procedură civilă.

Instanța constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, pentru că acest act normativ vizează cererile având ca obiect drepturi salariale, formulate de personalul salarizat conform nr.OUG 27/2006, precum și conform OG nr. 8/2007, ori indemnizația pentru creșterea copilului nu este un drept salarial, ci unul de asigurare socială, ce intră în competența Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B, titularul bugetului de asigurări sociale.

Împrejurarea că în cauză a fost chemat în judecată și pârâtul Ministerul Justiției, nu schimbă natura juridică a dreptului pretins aflat în litigiu, atâta timp cât acest pârât nu este debitorul respectivului drept, cum de altfel rezultă și din întâmpinarea depusă de acest pârât în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.

Întrucât în cauză nu s-a născut un conflict de competență, întrucât art. 22 Cod procedură civilă, nu prevede un conflict de competență între o curte de apel și instanțele din raza sa de activitate, nu se impune un regulator de competență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Declină competența materială pentru soluționarea acțiunii formulate de reclamanta și intervenienta în nume propriu, împotriva pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Tribunalul Timiș, în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 30.IX.2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red./02.10.2008

Tehnored. /09.10.2008/2 ex

Președinte:Olaru Rodica
Judecători:Olaru Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire. Sentința 231/2008. Curtea de Apel Timisoara