Despăgubire. Decizia 29/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.29/CA
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul, domiciliat în C,-, -rim 2,.B,.22, județ C, împotriva sentinței civile nr.493 din 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea nr.202, având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant, lipsind intimatul pârât Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. Cod pr.civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Recurentul reclamant precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Precizează că, potrivit legii, cei care au fost despăgubiți parțial, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, au dreptul la compensații proporțional pentru prejudiciul rămas neacoperit. Consideră că are dreptul la toată suma și nu la o parte din prejudiciu.
CURTEA:
Prin acțiunea promovată și înregistrată la data de 25.04.2008 pe rolul Tribunalului Constanța -Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâta Comisia Județeană C de Aplicare a Legii nr.9/1998 a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună acordarea de către reclamanta a valorii totale a bunurile abandonate de autorul acestuia pe teritoriul statului bulgar in urma aplicării Tratatului d l Craiova din anul 1940.
Prin sent.civ.nr.493/05.05.2009 Tribunalul Constanța, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția tardivității cu consecința respingerii cererii ca tardiv formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Reclamantul, in calitate de moștenitor al defunctului, a solicitat acordarea compensațiilor cuvenite în temeiul Legii nr.9/1998, iar prin Hotărârea nr.2671/14.03.2006 (fila 5), emisa de Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Caf ost stabilită valoarea compensațiilor la suma de 223.356,90 lei.
Prin Ordinul nr.5054/03.08.2006 (filele 7-8) s-a dispus validarea Hotărârii nr.2671/2006.
S-a reținut ca acest ordin a fost comunicat reclamantului in luna august 2006 (filele 9-10, 68), fiind efectuate pana la data promovării acțiunii și plata în totalitate a despăgubirilor acordate reclamantului (filele 69-70).
Prin acțiunea promovată, reclamantul a solicitat instanței a proceda la modificarea Ordinului nr.5054/2006 emis de către pârâtă, în sensul acordării și a sumei suplimentare de 106.895,49 lei, suma determinată în urma expertizelor efectuate de către Comisia Județeană Constanta de Aplicarea a Legii nr.9/1998.
Potrivit art.7 alin.4 din nr.9/1998 - " Hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul."
Termenul de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.4 din Legea nr.9/1998 este un termen imperativ, legal, absolut.
Prin art.103 alin.1 proc.civilă se stabilește că neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost în împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Deși în ordinul contestat și comunicat reclamantului la art.3 se arată că acesta poate fi atacat în termen de 30 de zile în conformitate cu art.8 alin.1 din nr.HG1643/2004, reclamantul a formulat o cerere prin care contestă valoarea compensațiilor acordate prin ordinul emis către parata, la data de 25.04.2008.
de aceste considerente s-a apreciat că, deși reclamantului i-a fost comunicat ordinul nr.5054 din 03.08.2006 acesta s-a adresat instanței de contencios administrativ în conformitate cu art.7 din Legea nr.9/1998 la data de 25.04.2008, după expirarea termenului de 30 de zile.
Întrucât termenul de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.4 din nr.9/1998 este un termen legal, imperativ, absolut, nerespectarea acestuia atrage decăderea reclamantului din dreptul de a formula contestație împotriva ordinului nr.5054/2006 emis de către pârâta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, care fără a indica motivele de casare sau modificare a precizat faptul că prejudiciul rămas neacoperit este în valoare de 1.068.954 lei vechi,astfel că prin admiterea recursului să se aibă în vedere faptul că tatăl său a abandonat statului bulgar două gospodării, teren intravilan aferent locuinței de 2400mp și un loc de casă separat de 2400 mp unde urma a se construi altă casă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea consideră recursul nefondat, motivat de următoarele considerente,
Prin Ordinul nr.5054/03.08.2006 al Șefului Cancelariei Primului Ministru s-a validat Hotărârea nr.2671/14.03.2006 a Comisiei Județene C acordându-se recurentului reclamant compensații bănești în cuantum de 223.356,91 lei.
Acesta a fost comunicat destinatarului la data de 08.08.2006 conform borderoului de corespondență nr.1, recurentul figurând la poziția 30, dată de la care curge termenul de 30 zile în care putea fi atacat potrivit art.8 alin.1 din HG 1643/2004.
Potrivit celor două extrase de cont la data 14.11.2007 și 18.08.2006 recurentul a primit cele două tranșe în sumă de 155.181.824,90 lei vechi și 50.518.969,78 lei, situație în care acesta a înțeles să nu mai exercite calea de atac împotriva Ordinului de validare fiind mulțumit de despăgubirile acordate.
Potrivit art.352alin.9 din HG 753/1998, comunicarea datelor privind existența mai multor beneficiari sau moștenitori, numărul de cont în care se va face plata despăgubirilor, înainte de împlinirea termenului de 30 zile are semnificația renunțării la dreptul de a formula contestație.
Cum în cazul de față recurentul a primit cele două tranșe rezultă că acesta a renunțat la dreptul de a mai formula această contestație.
Schimbarea de atitudinii recurentului reclamant în sensul introducerii contestației la un interval de aproximativ 2 ani de la momentul comunicării actului dovedește o exercitare cu rea-credință a drepturilor procesuale, situație în care instanța de fond cu respectarea art.137 pr.civ a admis în mod corect excepția tardivității.
În consecință Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ va respinge recursul ca nefondat, menținând sentința primei instanțe ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamantul, domiciliat în C,-, -rim 2,.B,.22, județ C, împotriva sentinței civile nr.493 din 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea nr.202, având ca obiect despăgubire.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
23 Ianuarie 2010
Jud.fond-
Tehnored.--/12-03.2010
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
