Despăgubire. Decizia 739/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 739/2009
Ședința publică din 23 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 891 din 14.10.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN B - N, având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 18.02.2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și judecarea cauzei în lipsă, la care s-au anexat o serie de înscrisuri în susținerea poziției procesuale adoptate ( 7 -16).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.891/CA din 14 octombrie 2008 Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosarul nr-, respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile invocate de pârâtul Consiliul Județean B-N; a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului Consiliul Județean B-
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Referitor la excepțiile invocate, instanța a constatat că ambele excepții sunt nefondate.
Astfel, Consiliul Județean B-N, în calitate de organ care a înființat DGASPC B-N și de ordonator principal de credite, poate avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune în despăgubiri formulată în materia asistenței sociale în legătură cu activitatea direcției din subordinea sa.
Iar excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de Legea nr. 554/2004 este nefondată deoarece în speță nu aveau de a face cu un act administrativ unilateral sau cu un contract administrativ.
Referitor la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este o persoană cu handicap, calitate în care este beneficiar al serviciilor reglementate prin nr.OG 68/2003 potrivit căreia sunt servicii sociale cu caracter primar serviciile sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizarea sau excluziunea socială.
Nemulțumit de serviciile oferite de DGASPC B-N reclamantul a formulat acțiune în contencios împotriva acestei direcții solicitând să fie obligată pârâta să-i comunice informațiile cerute prin adresa nr. 5653/08.08.2006, așa cum a cerut; să fie obligată pârâta să facă demersul necesar internării în Centrul de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap B, în vederea urmării tratamentului prescris ce însoțește certificatul de încadrare în handicap; să se dispună de urgență prin ordonanță ca până la internarea sa în B instituția sau persoana obligată să-i acorde supraveghere conform certificatului de încadrare în handicap să-i acorde supravegherea necesară; să fie obligat conducătorul DGASPC B la plata sumei de 600 Ron daune morale și materiale cu titlu reparatoriu conform daunelor ce i-au fost cauzate.
Prin sentința civilă nr. 115/2006 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr- acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 403/2008 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul menționat a fost admis recursul formulat de reclamant și, în consecință, sentința arătată a fost modificată în sensul că a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta DGASPC B-N, pârâta fiind obligată să comunice reclamantului informațiile solicitate prin completarea la cererea nr. 5653/08.08.2005 și să facă demersurile necesare în vederea internării reclamantului în centrul de reabilitare, capătul de cerere privitor la plata daunelor fiind respins pe motivul nedovedirii eventualului prejudiciu.
În acest dosar, reclamantul reiterează cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor pe care i le-a produs până la intentarea prezentei cereri.
Reclamantul nu a indicat în acțiunea introductivă cuantumul și felul daunelor materiale sau morale pe care pârâtul i le-a produs, însă printr-un înscris depus separat la dosar a arătat că suma daunelor va fi precizată ulterior.
Deși instanța a acordat mai multe termene, reclamantul nu a precizat suma daunelor pretinse de la pârât.
Având în vedere că reclamantul nu a indicat cuantumul daunelor solicitate, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, anularea sentinței recurate și retrimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivare recursului recurentul a învederat că solicită anularea sentinței și retrimiterea cauzei spre rejudecare întrucât prima instanță nu a dat curs cererilor de administrare a expertizei medico-legale și nu a citat martorii propuși deși a fost menționat în mod expres scopul acțiunii și natura despăgubirilor.
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art.304 și art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Reclamantul prin acțiunea introductivă de instanță înregistrată sub nr- a solicitat instanței să constatate că pârâtul Consiliul județean prin DGASPC BNu nitate subordonată prin neîndeplinirea obligațiilor legale i-a pricinuit daune morale și materiale.
Probatoriul administrat de către prima instanță și înscrisurile aflate în cuprinsul dosarului înregistrat sub nr-, acvirat în probațiune de către instanța de fond au relevat cu caracter unitar că pârâta urmare a demersurilor reclamantului a dat curs solicitărilor acestuia însă cu luarea în considerare a dispozițiilor legale incidente astfel că s-a reținut că demersul reclamantului a fost justificat doar în ceea ce privește comunicarea informațiilor solicitate prin completarea la cererea nr.5653/08.08.2005 și a îndeplinirii demersurilor necesare în vederea internării reclamantului în centru de reabilitare aspect îndeplinit.
Prima instanță investită cu soluționarea unei cereri analizând cererile formulate în probațiune în raport de teza probatorie stabilește măsura în care administrarea acestora apare ca fiind utilă și pertinentă pentru justa soluționare a cauzei și doar pentru ipoteza în care prin mijlocirea acestora se ajunge la dezlegarea pricinii.
Expertiza în conformitate cu dispozițiile art.201 pr.civ. se dispune când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști însă în raport cu obiectul cauzei și pretențiile deduse judecății în mod corect s-a stabilit că administrarea probei cu expertiza medico-legală nu apare ca fiind necesară pentru dezlegarea pricinii nefiind utilă și pertinentă în cauză.
Pretențiile reclamantului circumscrise legii contenciosului administrativ, în raport de calitatea persoanei pârâtă vizează daunele pretins ca produse acestuia prin refuzul nejustificat al autorității de a îndeplini o obligației care îi incumbă acestuia în virtutea legii.
Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere a fost definit prin dispozițiile art.2 alin.1 din legea nr.554/2004 ca fiind exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea.
Nu orice refuz poate fi considerat nejustificat ci numai cel emis cu exces de putere, ilegal în mod subiectiv prin raportare la drepturi ale persoanelor fizice sau juridice, ori în ceea ce privește atitudinea pârâtei, refuzul acesteia a fost circumstanțiat de instanțele investite anterior prin raportare la dispozițiile legale incidente fiind exclus din sfera determinată anterior.
Considerentele enunțate anterior relevă că recursul promovat este nefondat și în consecință în baza dispozițiilor art.312 pr.civ. Curtea va espinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 891 din 14.10.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalului Bistrița -N pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 891 din 14.10.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalului Bistrița -N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G - - - - -
GREFIER
- -
Red./
2 ex./25.02.2009
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț