Despăgubire. Sentința 96/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 96

Ședința publică de la 23 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Teodora Bănescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe

reclamanta și pe pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor, având ca obiect despăgubire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamanta și pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față,

Prin acțiunea înregistrată la data de 14.10.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate să emită titlurile de despăgubire aferente imobilelor preluate abuziv situate în C,-,- și-, precum și să plătească suma de 10.000 Ron cu titlu de daune morale și 100 lei/zi de întârziere, începând cu data pronunțării hotărârii și până la executarea efectivă a acesteia.

În motivarea acțiunii s-a arătat că autorii săi, și au deținut imobilele mai sus arătate pentru care, în calitate de moștenitor a formulat notificări în baza Legii nr.10/2001 prin executorul judecătoresc, iar prin dispozițiile nr.10.563/30.06.2005, nr.10562/30.06.2005 și nr.10563/30.06.2005, Primarul Municipiului C i-a acordat măsuri reparatorii sub forma titlurilor de valoare nominală, ca urmare a imposibilității restituirii imobilelor.

S-a mai arătat că deși dosarele cu întreaga documentație au fost înaintate în anul 2006 Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a formulat cerere pentru eliberarea titlurilor, Comisia Centrală nu a înțeles să îndeplinească această obligație legală.

A precizat reclamanta că prin tergiversarea emiterii titlurilor de despăgubire, i-au fost cauzate prejudicii morale și materiale deoarece este în vârstă de peste 75 ani, are o pensie modestă și o stare de sănătate precară.

Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de atribuțiunile pe care le îndeplinește conform art.2 din HG nr.361/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Astfel în raport de procedura administrativă reglementată de titlul VII din Legea nr247/2005, această autoritate nu este investită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

A depus întâmpinare și pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care a susținut că acțiunea reclamantei este neîntemeiată deoarece, conform adresei nr.-/31.10.2006, dosarele aferente dispozițiilor 10562/2005 și 7855/2006, au fost remise Primăriei Municipiului C în vederea soluționării definitive și irevocabile a dosarului nr.2003/CIV/2006 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, care privește pe reclamanta și pe pârâții Primarul Municipiului C, Primăria Municipiului C și Consiliul Local

În consecință, dosarele aferente notificărilor nr.268/N/2001 și nr.269/N/2001 nu au fost remise Secretariatului Comisiei Centrale de către Primăria Municipiului C, motiv pentru care nu poate fi urmată procedura reglementată de titlul Vii din Legea nr.247/2005, în cadrul căreia Comisia Centrală emite titlul de despăgubire.

Referitor la notificarea nr. 266/N/2001 privind imobilul din C-, pârâta a susținut că a fost declanșată procedura administrativă, procedură care impune parcurgerea mai multor etape, în cauză fiind parcursă etapa transmiterii și înregistrării dosarului, etapa verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat,urmând etapa evaluării care necesită clarificarea aspectelor privind întinderea dreptului de proprietate și respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr.2815/16.09.2008 a acestei Comisii.

În ceea ce privește daunele cominatorii solicitate de reclamantă pârâta a precizat că în cauză nu este vorba de un refuz nejustificat, în condițiile în care emiterea titlului de despăgubire se face numai după parcurgerea procedurii administrative în totalitate.

S-a mai invocat de pârâtă că nici cererea de daune morale nu este întemeiată, deoarece nu au fost dovedite îndeplinirea condițiilor cerute pentru angajarea răspunderii civile delictuale, conform art.1169 Cod civil.

La dosar s-au depus dispozițiile emise de Primăria Municipiului C, invocate de reclamantă prin acțiune și alte acte.

În urma clarificărilor cerute de instanță, din adresele nr.-/06.01.2010 emisă de Primăria Municipiului C și nr.-/18.12.2009 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor -filele 86 și 101 dosar -, rezultă că notificările nr.268/N/2001 și nr.269/N/2001 care privesc imobilele din C- și respectiv-, notificări care au fost soluționate prin dispozițiile nr.10562/30.06.2006 și nr.7855/04.04.2006 emise de Primarul Municipiului C, au fost remise acestei autorități ca urmare a existenței dosarului nr- pe rolul Secției civile a Curții de APEL CRAIOVA, dosar în care s-a pronunțat decizia nr.320/26.11.2009, împotriva căreia s-a promovat calea de atac.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Curtea, constatând că emiterea deciziei referitoare la acordarea de titluri de despăgubire este de competența exclusivă a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit art.13 alin.1, Titlul VII din Legea nr.247/2005, o apreciază întemeiată, urmând aoa dmite, respingând acțiunea reclamantei față de această pârâtă.

Examinând pe fond acțiunea, Curtea constată că este întemeiată în parte, conform motivelor ce se vor expune în continuare:

Reclamanta din prezenta cauză solicitat, în baza Legii nr. 10/2001,să i se acorde măsuri reparatorii pentru imobilele situate în C,-,- și-, jud. D, imobile expropriate și demolate.

Prin dispozițiile nr. 10563/30.06.2005, 10562/30.06.2005 și 7855/04.04.2006, Primarul Municipiului Cap ropus acordarea despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilele notificate imposibil de restituit în natură, situate în-,- și- (conform proceselor verbale privind starea de fapt a imobilelor), în același timp dispunându-se transmiterea dosarelor către secretariatul Comisiei Centrale din cadrul.

Dosarele reclamantei au fost transmise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de către Primăria Mun. C, fiind înregistrate sub nr. 12036/CC/o0.04.2006, 14255/CC/26.05.2006 și 12202/CC/7.04.2006, conform adresei nr.-/10.12.2009 - fila 101 dosar.

După cum s-a efectuat analiza sumară de mai sus, Curtea constată că reclamanta a început procedurile de recuperare a bunurilor sale sau a contravalorii acestora prin formularea unor notificări în anul 2001, autoritatea locală, cu competențe în materia stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pronunțându-se prin dispozițiile mai sus arătate.

Se mai reține că dispoziția nr.7855/2006 a Primarului Municipiului C, invocată de reclamantă, a făcut obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Curții de APEL CRAIOVA, fiind anulată parțial, prin decizia nr.329/26 noiembrie 2009, decizie care nu a rămas irevocabilă, fiind atacată cu recurs.

Dosarul aferent notificării nr.269/N/2001, soluționată prin dispoziția nr.7855/2006 emisă de Primarul Municipiului C, a fost remis acestei autorități prin adresa nr.-/07.11.2006, la aceeași dată fiind remis și dosarul aferent notificării nr.268/N/2001, ce a fost soluționată prin dispoziția nr.10562/2005emisă de aceeași autoritate, deoarece au făcut obiectul verificării în instanță, conform celor mai sus arătate.

În consecință cererea reclamantei cu privire la emiterea titlurilor de despăgubiri în baza acestor dispoziții este neîntemeiată,în condițiile în care au fost contestate în instanță, hotărârea judecătorească pronunțată nu a rămas irevocabilă, iar dosarele aferente au fost remise de pârâtă autorității care a emis dispozițiile, pentru acest motiv.

Cu privire la dispoziția nr.10563/30.06.2005, se reține în legătură cu aceasta că reclamanta a introdus acțiunea pentru emiterea titlului de despăgubiri la data de 14.10.2009, iar notificarea pentru restituirea imobilului s-a făcut în anul 2001.

Așadar între data depunerii cererii (notificării) și data introducerii acțiunii au trecut aproximativ 8 ani, fără ca în perioada respectivă autoritățile abilitate de lege să ajungă la finalizarea procedurii.

Curtea apreciază că durata excesivă a procedurilor administrative este de natură a încălca în mod evident principiul procesului rezonabil.

În consecință, se va face aplicarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului urmând ca autoritatea pârâtă să fie obligată să emită titlul de despăgubiri pentru imobilul imposibil de restituit în natură conform dispoziției 10563/30.06.2005 emisă de Primarul Municipiului

Curtea consideră că în speță s-au încălcat prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Noțiunea de proces echitabil reglementată de acest text implică și respectarea unui termen rezonabil de soluționare a unei cauze.

Termenul rezonabil la care se referă art. 6 paragraful I din CEDO cuprinde și durata procedurilor administrative, deoarece aceasta constituie o premisă indispensabilă prevăzută în dreptul intern pentru sesizarea instanței.

Împrejurarea că autoritățile administrative române nu au luat măsuri eficiente de soluționare a cererilor constituie culpa acestora și nu poate să conducă la împiedicarea realizării dreptului reclamanților.

Este de notorietate că în România, după schimbarea regimului social au fost adoptate, în decursul timpului, mai multe legi cu caracter reparatoriu.

Între acestea se înscrie legea nr. 10/2001 privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, lege care a fost modificată prin legea nr. 247/2005.

Punerea în executare a legilor cu caracter reparatoriu revine autorităților executive ale statului care au obligația legală și constituțională de a respecta atât dreptul intern cât și tratatele internaționale.

Astfel în baza art. 11 din Constituția României statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte in dreptul intern.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.

În conformitatea cu art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului părțile contractante ale acestei convenții, deci și statul român, recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite în Titlul I al Convenției.

Între aceste drepturi se înscrie și dreptul prevăzut de art. 6, acela privind procesul echitabil, care presupune derularea procedurilor contencioase, compuse atât din faza administrativă cât și din aceea jurisdicțională propriu zisă, într-un termen rezonabil.

Autoritățile unui stat nu pot să invoce chestiuni de organizare a aplicării legii împotriva dreptului la proces rezonabil, pentru ca aceasta înseamnă să invoce propria culpă, încălcarea CEDO.

În afara argumentului decurgând din art. 6 al Convenției, Curtea consideră că prin neîndeplinirea obligației de a se emite titlurile de despăgubire autoritățile pârâte aduc o evidentă atingere noțiunii de bun și a obligației statului de a proteja bunurile, valorile patrimoniale ale persoanelor, obligație asumată de către România prin Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea are în vedere că prin art. 1 al Protocolului Adițional la Convenție statele semnatare, inclusiv România prin ratificarea Convenției s-au obligat să respecte bunurile persoanelor fizice sau juridice.

În speța de față prin comportamentul pârâtei se ajunge la o încălcare atât a art.6 din Convenție cât și a art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, motiv pentru care se apreciază că absența totală a despăgubirilor de aproximativ 6 ani creează reclamanților o sarcină excesivă,incompatibilă cu dreptul la respectul bunurilor lor garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Concluzionând, Curtea apreciază că procedurile administrative, coroborate cu cele judiciare trebuie să se desfășoare în termen rezonabil și că depășirea unui termen de 8 ani de la data formulării cererii de acordarea a măsurilor reparatorii constituie deja o încălcare evidentă a prevederilor art. 6 din CEDO.

Apărările pârâtei Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor în sensul că pentru emiterea titlului solicitat, trebuie parcurse mai multe etape, care necesită timp pentru clarificarea aspectelor privind întinderea dreptului de proprietate, nu se justifică în condițiile în care nu a făcut dovada efectuării vreunei operațiuni administrative prevăzute de din Legea nr. 247/2005 de la data înaintării de către Primăria Mun. a dosarului (înregistrat sub nr. 12202/CC la data de 07.04.2006) și până la data introducerii cererii de chemare în judecată

Se va respinge cererea de obligare la plata daunelor cominatorii, întrucât prin art. 24 din Legea nr. 554/2004 s-a prevăzut o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile, procedură care este subsecventă actualei etape judiciare.

De asemenea nu este întemeiată nici cererea de daune morale, atâta timp cât nu a fost dovedită de reclamantă.

Față de motivele enunțate în prezenta hotărâre, acțiunea reclamantei va fi respinsă față de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, va fi admisă în parte față de pârâta Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor și va fi obligată această pârâtă să emită dispoziția pentru stabilirea despăgubirilor pentru imobilul imposibil de restituit în natură conform dispoziției nr.10563/30.06.2005 emisă de Primarul Municipiului C.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea față de Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta față de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Obligă pârâta să emită reclamantei decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în C,- jud.D, conform dispoziției nr.10563/30.06.2005 emisă de Primăria municipiului

Respinge celelalte capete de cerere.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER,

-

Red./23.03.2010

5 ex./ 24 Februarie 2010

Președinte:Teodora Bănescu
Judecători:Teodora Bănescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire. Sentința 96/2010. Curtea de Apel Craiova